7,183 matches
-
senin” 11. Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950. 12. Minai Beniuc. - Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13. N. Moraru. - Sub steagul clasei muncitoare. Poetul A. Toma a Împlinit 75 de ani. În: Contemporanul, nr. 175, 10 febr. xxx O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manifestărilor proletcultiste. Începe, astfel, o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind doar plevușcă, adevărații purtători de steag ai proletcultismului rămânând neatinși - ba, dimpotrivă dați ca exemple pozitive - continuând să publice volume an de an, continuând să fie distinși cu Înalte decorații. Precizăm că, În paginile următoare, nu vom face o cercetare exhaustivă a intervențiilor - destul de asemănătoare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bon ton; poporul Franței v-a trimis la dracu! Doar ați venit cu surle de războiă poporul Însă - naiba să-l mai știe - nu vrea măcel! Ei! Dacă nu vrea el, ce-i facem, mister, ca să fie?» (Eugen Frunză, Sub steagul vieții, E.P.L.A., 1950). Jebeleanu a găsit - la rândul său - sugestii În cele două mari poeme ale lui Gribaciov, traduse recent În românește: Cântarea colhozului „Bolșevic” și Primăvara În colhozul „Pobeda”, pentru elaborarea poemului său În satul lui Sahia, prima creație
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doi ani, când bătăile s-au consumat În spațiul prozei și al criticii literare. Poate așa se explică și aparițiile editoriale relativ puține; cu o singură excepție, numai nume consacrate care alcătuiau bolta de rezistență a poeziei realist-socialiste: Mihai Beniuc (Steaguri), Miron Radu Paraschivescu (Cântarea României), Dan Deșliu (Minerii din Maramureș), Veronica Porumbacu (Mărturii), Cristian Sârbu (Poeme de ieri și de azi). PROZA LA ORA BILANȚULUI Sectorul prozei evoluează mai calm În acest an, În sensul că negativismul receptării este mult
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literaturii susceptibile de colaboraționism nazist sau legionar din perioada "vânătorii de vrăjitoare" (Începută Îndată după aug. 1944), nu dau, totuși, imaginea completă a redimensionării și mutilării moștenirii literare. Ea va culmina, În 1948, cu procesele de presă intentate purtătorilor de steag ai modernității literare: T.Arghezi, L.Blaga, Ion Barbu, Al. Philippide, G.Călinescu ș.a. Ruptura tipic proletcultistă cu tradiția s-a Încheiat prin eliminarea zgomotoasă sau tacită din sfera percepției și influenței literare a tuturor scriitorilor interbelici trăitori În vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poartă ca un adevărat rege. 1. Scrie propoziții despre animalele de la Grădina zoologică. 2. Scrie numele animalelor: CUVINTE SURORI Țara mea se numește România. Drapelul patriei mele are trei culori. Când particip la întreceri sportive internaționale, eu flutur cu mândrie steagul românesc. L-am purtat și la concursul de gimnastică. Sportivii celebri ajung renumiți peste mări și țări. PITICII Șapte pitici vin/vine pe cărare. Ei aduce/aduc multe ciuperci. Le-au cules/culege cu grijă pentru Albă-ca-Zăpada. Vor să-i
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
noastre. Cînd nu va mai exista edict pe lume, dacă sîntem francezi, dacă ne iubim patria, familiile noastre, pe noi înșine, aceste lucruri trebuie de acum încolo să fie șterse din inimile noastre. Nu mai trebuie să fie decît un steag între noi. Cine va fi bun francez, îmi va fi concetățean, îmi va fi frate. Vă conjur deci, domnilor, să vă îmbrățișați cu toții, să nu aveți decît o inimă și un suflet. Sîntem mici, dar să fim mîndri că ne
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mișcare năvalnică; dar în fund, printr-un contrast de un admirabil efect artistic, poți vedea pardoseala de cleștar a unei mări calme, pînzele pleoștite ale neputincioasei corăbii și trupul masiv și inert al unei balene moarte - o fortăreață cucerită, cu steagul victorios atîrnînd leneș pe bățul înfipt în răsuflătoarea balenei. Cine este sau cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș pune rămășag pe orice că a cunoscut îndeaproape subiectul, din proprie experiență sau că a fost, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că alte ciocane bat un cui în inima lui. Se stăpîni însă. Și, băgînd de seamă că flamura nu mai fîlfîia în vîrful arborelui mare, îi strigă lui Tashtego - care tocmai se cocoțase acolo - să coboare ca să ia un alt steag și să-l bată în cuie pe catarg. între timp, balena își încetinise fuga - cel puțini așa li se părea celor din ambarcațiunea lui Ahab, care înainta atît de repede spre ea; pe semne că obosise după trei zile de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și, atunci, simțind acel freamăt eteric de deasupra lui, sălbaticul scufundat în apă își pironi, cu ultima-i suflare, ciocanul în aripa aceea. Și astfel, cîrîind sălbatic, pasărea cerului, cu pliscu-i imperial întors în sus și cu trupul înfășurat în steagul lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma lui Satan, nu voia să se prăbușească în iad fără a smulge un crîmpei de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în Muntenia, unde urmele lui și azi1 încă n-au murit cu totul, dovadă persistența ortografiei "academice" la oamenii culți din Muntenia, dovadă frazeologia naționalistă mai în floare în Muntenia. Și nu e mult de tot de când Bucureștiul ținea sus steagul latinismului (Revista contemporană) împotriva spiritului critic moldovenesc. Că acest curent a fost mai tare în Muntenia, o mărturisesc și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu, în al său Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională, 1843, zice: " În mine veți găsi un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană. În 1867, la apariția Convorbirilor, Alecsandri le felicitează, pentru că pe steagul lor e scrisă și lupta împotriva prostuluigust 1 . * Vasile Alecsandri are un loc special între criticii din Moldova. El stă în mijloc între A. Russo și M. Kogălni-ceanu, de pe o parte, și C. Negruzzi și dl Maiorescu, pe de alta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
APF, 1994, 10-12; Cătălina Năstase, Drama mediocrității, JL, 1994, 49-52; Lovinescu, Unde scurte, III, 316-320, IV, 75-78, V, 38-44; George Pruteanu, Note despre Paler, „Dilema”, 1995, 118; Alex. Ștefănescu, A spune lucrurilor pe nume, RL, 1995, 7; Alex. Ștefănescu, Un steag ținut mereu sus, RL, 1995, 37; Papahagi, Interpretări, 70-77; Radu Sorescu, Opera lui Octavian Paler, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1995; George Gibescu, Un dialog despre prudență și iubire, VR, 1996, 3-4; George Pruteanu, Jurnale: Octavian Paler, „Dilema”, 1996, 182; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în cazul Iugoslaviei (Slansky: 1949, 4). Stalin nu ezita să finanțeze generos publicațiile "emigranților revoluționari iugoslavi" rezidenți în Uniunea Sovietică sau în "țările de democrație populară". Astfel, la Moscova apărea Pentru o Iugoslavie socialistă, în Republica Populară România (RPR), Sub steagul internaționalismului, în Cehoslovacia Lupta nouă, în Bulgaria Înainte și în Albania Pentru libertate, toate acestea având "un rol important în demascarea politicii aventuriere, antipopulare, a lefegiilor de la Belgrad ai imperialiștilor" ("Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în guvernul ungar. Nu încape îndoială că Nagy Imre a acționat în mod capitulard, că el a deschis drumul contrarevoluției. În situația actuală, înapoierea lui Nagy Imre în Ungaria poate avea numai un singur rezultat: contrarevoluția va face din el steagul său. Singura atitudine justă pentru acela care vrea să ajute cauzei socialismului în Ungaria poate fi numai condamnarea publică a lui Nagy Imre, Losonczy și a grupului lor. Apărarea perseverentă a lui Nagy și a grupului lui din partea dvs., în locul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru afirmarea deplină a independenței și suveranității naționale. Este cunoscut că societatea capitalistă, imperialismul au nesocotit și nesocotesc interesele naționale, negând dreptul la independență și suveranitate al națiunilor. Noi, comuniștii, ne-am ridicat însă întotdeauna împotriva agresiunii capitaliste, imperialiste, înălțând steagul egalității în drepturi între oameni și între națiuni. Aceasta este una din problemele vitale ale marxism-leninismului și numai înfăptuirea în practică a acestor idealuri asigură triumful marxism-leninismului (Națiunea socialistă: 1972, 24). În Europa de Est, naționalismul a avut întotdeauna resorturi antiimperialiste. Popoarele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cultural francez să fie cel dominant și împotriva hegemoniei exercitate de către marile puteri asupra statelor mici, adică, în termeni romantic leniniști, împotriva "politicii de bloc". "De Gaulle a fost revoltatul blocului militar occidental, adversarul tutelei americane, personajul romantic purtător al steagului mândriei franceze, al dreptului Franței de a rămâne ea însăși. Același rol l-a jucat Ceaușescu în estul Europei (totuși, nu chiar atât de explicit, n.m.), în lagărul socialist" (Popescu: 1993, 121, subl. m.). Se poate afirma că, dacă Ceaușescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
social. Ajungem acum la încă o întrebare fundamentală: în ce măsură devenirea manifestă a leninismului romantic se datorează influenței leninismului asianizat? Ceaușescu, împreună cu o parte dintre mebrii Biroului Politic ai PCR au vizitat, în iunie 1971, China, Coreea de Nord, Vietnamul și Mongolia (Sub steagul internaționalismului...: 1972); acest periplu diplomatic în Asia avea ca scop întărirea relațiilor cu aceste țări într-o perioadă în care centrul moscovit dădea tot mai multe semne de nemulțumire, politice, economice, mediatice și culturale la adresa Bucureștiului (Cătănuș A.: 2005, 48
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
citat, conținea, semnale clare a satisfacției resimțite de Ceaușescu: el și camarila sa au fost întâmpinați de "sute și sute de mii de oameni, aproape întreaga populație a orașului (Pyongyang, n.m.), precum și un mare număr de locuitori din împrejurimi"(Sub steagul internaționalismului...: 1972, 106). Apoi, la fel de măgulitor, pe lângă mediatizarea vizitei la posturile de radio și televiziune și montarea unor panouri propagandistice imense de-a lungul traseului oficial, "Toate ziarele coreene publică, de asemenea, pe prima pagină, biografia tovarășului Ceaușescu, însoțită de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prima pagină, biografia tovarășului Ceaușescu, însoțită de fotografia sa. Manșetele ziarelor poartă pe toată lățimea paginii întâi, în limbile coreeană și română, urarea: "Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu!"" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 115). Într-adevăr, o primire pe măsura orgoliului secretarului general al PCR. Mai mult, observa un raport al Radio Europa Liberă, "Pozițiile atât ideologice cât și geografice a României și Coreei de Nord sunt din multe puncte de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Albania (vezi Buzatu: 2004, 116-118, 122). Ceaușescu va avea deci motive să menționeze, în toastul oficial pe care îl va face în cinstea gazdelor, că "urmărește cu deosebit interes ampla activitate a poporului chinez pentru edificarea noii societăți" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 31). În comunicatul oficial emis de la finalul vizitei se specifica foarte clar că "Relațiile de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea cu strictețe a principiilor egalității depline în drepturi, independenței, respectului reciproc și neamestecului în treburile interne, relații care pot rezista la încercări" (Sub steagul internaționalismului...: 1972, 95, subl.m.). Scopul vizitei lui Ceaușescu în China și în celelalte state asiatice este deci, fără echivoc, politic, având ca miză transmiterea unui mesaj clar Moscovei. Înțelegem astfel mai bine conceptul lui Braun de "apărare activă" a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dumneata și eu/ Și toți acei ce sunt cu noi de-o seamă,/ Și gata sunt să sară când e greu,/ Când patria s-o apărăm ne cheamă./ Ce-i Patria? E pasul apăsat/ Când trec, trec rânduri-rânduri muncitorii/ Cu steagul roșu-n vânt desfășurat/ Duși de partidul nostru spre victorii" (Beniuc în Iliescu: 1976, 192-193). Patria, eroii, partidul; putem considera că poezia lui Beniuc (cel aflat in fruntea uniunii Scriitorilor in anii '50, cand fusese impus "realismul socialist") ne dezvăluie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
româno-chineze (1978), București, Editura Politică. Sub semnul solidarității româno-burundeze (1979), București, Editura Politică. Sub semnul solidarității româno-libiene. Vizita oficială de prietenie a președintelui Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, în Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă (1979), București, Editura Politică. Sub steagul internaționalismului socialist. Vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă (1972), București, Editura Politică. Toma, George et. al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natură proiectului. Dimensiuni recomandate 4000mmx2450mm și 2000 mmx1200mm. Cel putin 25% din suprafața panoului va fi consacrată participării Comunității, si in mod specific va cuprinde: a) imaginea Uniunii, cu steagul și cuvintele "Uniunea Europeană" fără a fi prescurtate; ... b) titlul proiectului/investiției; ... c) valoarea proiectului; ... d) menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene. Mărimea caracterelor pentru menționarea contribuției financiare a Uniunii Europene va fi aceeași că și cea folosită pentru informațiile referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]