8,805 matches
-
cu o mare forță de expresie Mihai Cimpoi" (cu precizarea că acesta prelua imaginea de la T. Arghezi, n. n.)406. Discuția că mitul hyperionic nu ne reprezintă și că am fi, fatalmente, niște Mitici din mahalaua bucureșteană, este una dintre cele stranii forme de sinucidere spirituală și, în ultimă instanță, etnică, de proveniență cu totul obscură, cu atât mai mult cu cât este întreținută de o parte a intelighenției românești. Neîndoielnic că o mare parte dintre românii actuali sunt superficiali, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aici una dintre cele mai adânci explicații a fenomenului antieminescian din cultura românească. Din fericire, el continuă să rămână periferic, deși militează din postură minoritară, la modă, în vederea demolării centrului, pentru a i se substitui. Faptul e cu atât mai straniu cu cât străinii care-l cunosc pe Eminescu simt fascinația extraordinară să se sincronizeze ei cu poetul român. Svetlana Paleologu-Matta a avut asemenea șansă: de a-l cunoaște pe Eminescu din exterior, de a-și redimensiona, astfel, destinul spiritual printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
roman în sprijinul neopragmatismului american. Dar dacă luăm ca martor unul dintre romanele sale reprezentative, Insuportabila ușurătate a ființei (1984) ce pare să contextualizeze nu numai cronologic, dar și estetico-filosofic postmodernitatea, vom avea, azi, surpriza să asistăm la spectacolul unei stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca în cazul celor doi mari "precursori" ai postmodernismului românesc, cum sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
religios. Având în vedere faptul c] cea mai cunoscut] concepție religioas] din Occident presupune o separare teoretic] între activitatea considerat] laic] și cea, în principal, religioas], unele aspecte ale discursului musulman contemporan, care nu accept] o astfel de separare, par stranii și chiar retrograde. Cand acest discurs, exprimat în ceea ce pare a fi limbajul religios tradițional, a ajuns s] fie relaționat cu schimb]ri radicale, violent], el a determinat o agravare a percepțiilor stereotipe în ceea ce privește fanatismul, violența și diferențele culturale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei entit]ți mai complexe (întreaga ființ] uman]) care are nevoi și funcții mai complexe. În acest caz, arete semnific] ceva destul de diferit de „virtute”; dac] ne decidem s] îl traducem în acest fel. Concluzia lui Aristotel va p]rea stranie - și nu exist] nici o indicație clar] dac] el se gândește la el atunci cand aplic] termenul sub o form] radical]. Ne putem face o idee despre adev]râtul sens al termenului arete dac] analiz]m tipul argumetului pe care Platon și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu fructifici talentele lor). „Omul” din întrebarea socratic] - „Cum ar trebui s] tr]iasc] un om?” - este considerat], în mod automat, ca reprezentând exclusiv masculul (adult, liber) speciei, iar la întrebarea paralel] legat] de femeie se presupune, în mod straniu, c] ar trebui s] se r]spund] prin rolul ei actual într-o societate dominat] de masculi. (Sau, poate, nu este chiar așa de straniu: în cele din urm], problema este pus] cu privire la b]rbați pentru c] societatea pare s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
masculul (adult, liber) speciei, iar la întrebarea paralel] legat] de femeie se presupune, în mod straniu, c] ar trebui s] se r]spund] prin rolul ei actual într-o societate dominat] de masculi. (Sau, poate, nu este chiar așa de straniu: în cele din urm], problema este pus] cu privire la b]rbați pentru c] societatea pare s] le ofere posibilit]ți de a-si tr]i viața în moduri diferite.) Ei susțin un naționalism limitat și cred în inferioritatea raselor care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriile decizii morale și s]-si poat] conduce viața dup] acestea. Este vorba aici despre posibilitatea lu]rii deciziilor de c]tre indivizi: sunt acestea un rezultat al cunoașterii sau țin de sentimente și obiceiuri? De pe o poziție în mod straniu asem]n]toare, scriitorii europeni care, precum Jean-Paul Sartre (1905-1980), au dezvoltat curentul existențialist au preluat ideile lui Nietzsche pentru a susține c] morală nu se bazeaz] pe altceva decât pe decizia liber] și complet autonom] a fiec]rui individ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universală. Între legenda vieții lui Buddha și popularul roman medieval european există o relație incontestabilă, complicată de cele câteva plăci turnante și popasuri ce au condiționat restructurări, între care și semnificativa drapare în veșmânt creștin. „Istoria” vieții lui Ioasaf („intrusul straniu” care îl irita pe Gaston Paris, căci era singurul sfânt - sau printre puținii - impus de un text literar pe un traseu ce inversa tipul de relație obișnuit) urmează etapele fixate de legenda indiană pe calea la sfârșitul căreia un bun
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
dintre români, pe aceea a lui Adrian Maniu. Filigran definește metaforic această formulă: „În zâmbetul din carte, în care mor închise / Nopți palide purtate prin versuri de demult, / Se ofilesc lunateci ani mici cu mâini deschise / Spre cântecele albe și straniul lor tumult./ O pace somnoroasă scoboară grea pe ape / Sufletu-și pleacă ochii sub iz de ierni bolnave / Și cărți îmbătrânite în praf, simt că pe-aproape / Se scutură din aer neliniști vechi și grave”. Alte plachete - Sub sulițele stelelor
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o duioșie minoră; poetul celebrează satul și rânduielile sale, dar în imagini mai degrabă stranii, armonios-bizare și difuz incomode, uneori cvasichagalliene, moderat dramatice, cuprinse vag de o angoasă domolită în fața „marii treceri”. Încă din primul volum își face loc tema dezrădăcinării, revizitată pe coordonatele exodului populației rurale către oraș în urma industrializării și, firește, pe cele
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
prezentat în anii ’80 drept „poezie SF”), este distribuit în enunțuri care pun în mișcare referințe și intenții din zona cerebrală și metapoetică: „Auzi tu neuronii cum se trezesc?/ Este patru dimineața./ Stelele au plecat dar creierul/ mai tare strălucește/ Stranii iluminări ale caselor/ mașinilor, copacilor/aparatelor dau acestei / dimineți forma unui imens/ craniu îndesat cu milioane/ de cifre de wolfram./ Psihul și psiha ce fac?/ Încă dorm în micuțul/ crâng din glastră./ Sunt atâtea ecuații roșii/ care vor plesni în
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
pe meridianele „de funcționare” și „de guvernare”. Meritați felicitări dacă ați ajuns În această fază. Ea Înseamnă o realizare importantă În practica qigong, cu care nu se poate lăuda multă lume. În această fază se pot poduce unele fenomene fizice stranii. De exemplu, unii practicanți se pot ridica ușor, ca și cum s-ar pregăti de zbor, În vreme ce alții pot simți cum li se oprește un moment respirația, ca și cum ar fi Încetat viața. Oricât de ciudate și de Înfricoșătoare ar putea părea aceste
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic, pe linia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar malefic, pe care o presupune conduita asumată. În plan simbolic, pe linia relației dintre frânc și comunitatea tradițională, mi se pare deosebit de importantă semnificația eșecului matrimonial al voinicului, a imposibilității Înrudirii acestuia cu frâncul. Cererile absurde ale fetei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a căror memorie colectivă se conserva amintirea recentă a unor catastrofe asemănătoare. Sunt prezentate aspectele cele mai odioase, inimaginabile, „peste firea și creaderea omenească”, menite să provoace uimirea amestecată cu groază, aversiunea față de acești străini de neînțeles În sălbăticia lor, stranie și perversă pentru mentalitatea populară și morala creștină: Sila și curviile cu care au asuprit pe partea fomeească, ba Încă și pe fomeile ceale bătrâne, fără vătămarea cinstii cu toate stările Împrejur nu se poate spune. Sau, În altă parte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor În legătură cu fatalismul unui neinițiat În folclor, care vede În lume un Întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; Îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se Îmbină armonios
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
frumoasă. Văzând-o, Împăratul cel bătrân și văduv simte că-l mistuie ciuda pentru norocul fiului său. În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci Împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit Într-un glod, de unde aude voce stranie: Cine-a intra pân-În genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
între, ca în exemplele: securitatea zonei dintre Prut și Balcanii Occidentali ("22", 1-7.II.2006), Se zice că toate orașele dintre două ape sunt locuri propice vrăjitoriei (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile), Străbăteam străduța îngustă și prăfuită, mărginită de foarte stranii case galbene, cu marchize de geam colorat, dintre vechea Cale a Moșilor și Lizeanu (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile), calea ferată dintre București și Câmpina (Forum Radio Guerrilla), Alerg, disperat, pe scări în sus, pentru a-mi demonstra că nimic
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Guise observa:„Nu este înaltă, dar are un chip plăcut și un spate mare, brațe frumoase și mâini albe. Un umăr este mai mare decât celălalt, însă ascunde acest defect foarte bine prin haine excentrice, mișcări ciudate și un mers straniu[...] Forma feței este una regulată, însă este încadrată de o coafura foarte ciudată. Poartă o perucă bărbătească, foarte grea, adusă pe frunte, căzând pe lateralele capului iar în partea din spate ar putea fi o formă ce ar aduce cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride, Gh. Rojniță, Nicolae Leon, Mihai Manicatide, Leon Balif, Vasile Rășcanu și atâția alții, care au trăit aici doar ca să lupte cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sigilat și fascinant în viața ei. Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din acest timp se găsesc notate o seamă din cuvintele și întâmplările ei, dacă, mai ales, mă tulbura și mă neliniștea, aceasta se datora straniului și neînțelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simțeam atras. Nu știu ce farmec și ce chemare aveau până și pașii ei. Dar aș minți dacă n-aș spune că întreaga mea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
care fuseseră filmate atacarea și scufundarea a 6 nave comerciale britanice, italiene și americane era comentată acum din off pe ecran : „crima, despre ea însăși, atentatul complezent, relatat îndelung și cu cinism [...] mărturie a sălbăticiei foștilor noștri inamici...”. O notă stranie a Ministerului francez de Interne, datând din 1913, interzice, „în scopul evitării incidentelor din sălile de spectacol”, apariția uniformelor germane pe scenele teatrelor și pe ecranele cinematografelor. Așa se face că în filmele de război franceze din 1914 și 1915
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]