7,108 matches
-
net supradimensionat comparativ cu un pacient cu aceleași caracteristici fizice: statură, greutate, vârstă, sex, dar care nu asociază afecțiunea). Dimensiunile pediculului vascular în spațiul intercostal II este de aproximativ 5 cm. Diminuarea matității cardiace apare în modificări la nivelul peretelui toracic precum: obezitate; edeme; emfizem pulmonar; pneumopericard, etc. Mărirea matității cardiace poate fi secundară unor cauze: cardiace precum dilatarea cordului drept, stâng sau în pericardite; extracardiace precum atelectazia, fibroza pulmonară, tumori pulmonare, pleurezii. Percuția este o tehnică care, datorită posibilităților explorărilor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fizic cardiac doarece furnizează informații care nu au putut si dobândite prin examenele fizice anterioare. Ascultația poate fi efectuată prin două metode: mediată, cu ajutorul stetoscopului; imediată, ce nu mai este folosită astăzi, prin plasarea pavilionului urechii la nivelul peretelui anterior toracic. Ascultația trebuie să se realizeze în liniște deplină, într-o încăpere cu o temperatură de confort. Stetoscopul cu membrană, precum și apăsarea capsulei fără membrană la nivelul peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai este folosită astăzi, prin plasarea pavilionului urechii la nivelul peretelui anterior toracic. Ascultația trebuie să se realizeze în liniște deplină, într-o încăpere cu o temperatură de confort. Stetoscopul cu membrană, precum și apăsarea capsulei fără membrană la nivelul peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului inimii prin palpare, apoi se ascultă toate focarele cordului, în ordinea menționată mai jos, de la apex la baza cordului sau invers. La persoanele peste 50 de ani este obligatoriu a se asculta arterele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1891) cuprinde un amestec de cloroform, clorură de etil și eter. Abia în 1934, John Silas Lundy (Chicago), folosește soluția barbituricelor. în 1905 se realizează primele anestezii rahidiene cu procaină. Anestezia endotraheală sub intubație (1909 - 1912) a deschis calea chirurgiei toracice. Secolul XX este și al afirmării de mari chirurgi. în toate țările, medicii. biologii, biochimiștii oferă sprijinul lor. Cele două războaie mondiale au creat o nouă situație chirurgiei. Anesteziologia devine disciplină medicală, știință cu obiect și metode noi pre și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au învins durerea, hemoragia și infecția. La evoluția chirurgiei contribuie perfecționarea metodelor de investigație și posibilitatea transfuziei sanguine, fără riscuri, și lucrul în echipă, perfecționarea instrumentarului, și valoarea crescândă a laboratorului biochimic. Se avansează spre abordarea creierului și a cutiei toracice odată cu aplicarea principiilor chirurgiei moderne. Școala lui Thoma Ionescu (1860 - 1926), are meritul de a fi depășit în chirurgia românească etapa tehnică și de a fi deschis calea chirurgiei fiziologice. Chirurgul este deopotrivă preocupat de tehnica operațională și de fiziologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pot prezenta unul dintre tipurile de tablou clinic descrise de West în 2007 (16):de tip sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea febră inexplicabilă, wheezing, semne de insuficiență cardiacă dreaptă, aritmie inexplicabilă);dispnee cu tahipnee;infarct pulmonar (durere toracică de tip pleuritic, tuse, hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom al emboliei pulmonare la vârstnici a fost dispneea, prezentă în proporții variind între 59 i 91,5% dintre cazuri. Tahipneea (46-74%), tahicardia (29-76%) și durerea toracică (26-59%) sunt prezente adesea. Alte simptome și semne clinice nespecifice la pacientul vârstnic includ: febră, confuzie sau un tablou clinic ce mimează o infecție de căi respiratorii (17). Studiile actuale arată că embolia pulmonară prezintă semne clinice și simptome nespecifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
infecție de căi respiratorii (17). Studiile actuale arată că embolia pulmonară prezintă semne clinice și simptome nespecifice atât la pacientul vârstnic, cât și la subiecții tineri (18,19). Cu toate acestea, tahicardia și sincopa sunt prezente mai frecvent, spre deosebire de durerea toracică, mai rar identificată la pacientul vârstnic, comparativ cu alte categorii de vârstă (20,21). Mai puțin de 20% dintre subiecții vârstnici prezintă triada diagnostică clasică pentru embolia pulmonară: dispnee, durere toracică și hemoptizie. De aceea, la pacientul vârstnic, diagnosticul diferențial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
tahicardia și sincopa sunt prezente mai frecvent, spre deosebire de durerea toracică, mai rar identificată la pacientul vârstnic, comparativ cu alte categorii de vârstă (20,21). Mai puțin de 20% dintre subiecții vârstnici prezintă triada diagnostică clasică pentru embolia pulmonară: dispnee, durere toracică și hemoptizie. De aceea, la pacientul vârstnic, diagnosticul diferențial al emboliei pulmonare este dificil, deoarece multe afecțiuni coexis- tente prezintă un tablou clinic similar (exacerbări ale bronhopneumopatiei obstructive cronice, pneumonie, IC cronică) (13). În plus, conform statisticilor, aproximativ jumătate din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
mai frecvente aspecte electrocardiografice identificate în embolia pulmonară la pacientul vârstnic sunt tahicardia sinusală (18-62,5%) și blocul de ram drept (4,5-40,5%). Aspectul electrocardiografic tipic S1Q3/S1Q3T3 este identificat la 4,5-14% dintre pacienți (17). În ceea ce privește valoarea radiografiei toracice la vârstnici, datele sunt contradictorii, unele studii arătând un aspect patologic la mai puțin de o treime dintre pacienți (38,39), în timp ce alte trialuri clinice au evidențiat la mai mult de 70% dintre bolnavi modificări radiologice (35,40). Cele mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
din cauza unor tulburări cognitive sau auditive, a dificultății de obținere/ menținere a unor poziții prin afectare motorie sau din cauza unor sindroame algice. De aceea intervalul de timp crește, la fel ca solicitarea medicului atunci când sunt examinați pacienți vârstnici. Modificările anatomice toracice și patologia extracardiacă frecvent asociată (pahipleurita, emfizem, deformări toracice, ascita) explică de ce examinarea ecocardiografică se face adesea în condițiile unor ferestre ecografice deficitare. Coloana cervicală rigidă nu permite în unele cazuri colectarea de imagini suprasternale sau intubarea pentru ecografie transesofagiană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
obținere/ menținere a unor poziții prin afectare motorie sau din cauza unor sindroame algice. De aceea intervalul de timp crește, la fel ca solicitarea medicului atunci când sunt examinați pacienți vârstnici. Modificările anatomice toracice și patologia extracardiacă frecvent asociată (pahipleurita, emfizem, deformări toracice, ascita) explică de ce examinarea ecocardiografică se face adesea în condițiile unor ferestre ecografice deficitare. Coloana cervicală rigidă nu permite în unele cazuri colectarea de imagini suprasternale sau intubarea pentru ecografie transesofagiană. Prezența masivă a calcificărilor ecranează adesea semnalul Doppler din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
poziționarea (fig. 36. B) aceluiași vector electric global față de diferite axe de proiecție (axele derivațiilor respective). Derivațiile uzuale (fig. 36. A) sunt următoarele: derivații bipolare standard (DI, DII, DIII), derivații unipolare amplificate ale membrelor (aVR, aVL, aVF) și derivații unipolare toracice (V1-V6). Inregistrările ECG uzuale prezintă înregistrarea simultană a șase derivații cu axele în plan vertical (prima și a doua categorie de mai sus) și alte șase cu axele în plan orizontal (ultima categorie de mai sus). Pentru derivațiile cu axa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ciclului cardiac sunt însoțite de vibrații mecanice audibile. Ascultarea lor se poate face direct, plasând urechea pe toracele pacientului în ariile de ascultație, sau indirect, folosind un stetoscop. Inregistrarea grafică a zgomotelor cardiace (fonocardiograma) necesită un microfon (plasat pe suprafața toracică sau intracardiac prin cateterism), un amplificator cu sisteme de filtrare a semnalului electric și un inscriptor potențiometric cu inerție mică (sau sistem computerizat de stocare). Se poate realiza o analiză precisă și standardizată a zgomotelor cardiace pe baza înregistrării separate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celălalt (zgomotul II, diastolic) este comparativ mai slab, mai acuțit, (100-150 Hz) și mai scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla adăugare a presiunii toracice crescute, cu restabilire imediată, datorată returului venos scăzut ce determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla adăugare a presiunii toracice crescute, cu restabilire imediată, datorată returului venos scăzut ce determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale; ~ 3,5 l/24 h (echivalent cu volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale; ~ 3,5 l/24 h (echivalent cu volumul plasmei sanguine). Factorii care determină variabilitatea debitului limfatic includ: presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o membrană cunoscută sub numele de pleura viscerală care este separată de pleura parietală (care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a peretelui toracic atrage după sine creșterea sau scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care tapetează peretele intern al cutiei toracice) de un strat subțire de lichid pleural. Deoarece lichidul pleural nu poate fi comprimat sau expansionat cele două foițe pleurale rămân strâns solidarizate una de cealaltă. Orice mișcare a diafragmului și a peretelui toracic atrage după sine creșterea sau scăderea volumului de aer din plămân. Funcția esențială a plămânului este schimbul de gaze respiratorii; în acest context este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]