8,137 matches
-
le-o spus: De-aia, fiindcă urăsc comunismul! Comunismul i-așa și-așa... S-o-nfundat singur săracul, în loc să se apere... Și tot îmi spuneau la Securitate la București: Tare rău soț ai avut dumneata, tare rău. A spus că urăște comunismul! Ce puteam face io? L-am apărat cât am putut, dar nu s-a putut mai mult... Cum s-a întâmplat să îl descopere pe fratele dumneavoastră? Cum i-a descoperit? Îi căuta nebunește... Că pe urmă le-a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dădea pedepsele... Era și un bărbat urât, „Cap de mort” îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am fost scutite de maior, și un căpitan i-o luat locul până s-o întors îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea... V-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne încolonam în fața porții de la ateliere și o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
una Anca Arion care a lucrat după aia la televiziune. A fost prietenă cu mine, da’ tot ne-a acuzat. Zice: Nu știu ce a zis Popa ăsta, nu l-am auzit că a zis ceva contra partidului, dar am impresia că urăște partidul. Are ea impresia... Deci atunci erai condamnat pe impresii... Și i-am șoptit, că era pupitru ei aici și boxa aicea: Anca, Anca, n-oi muri eu pe acolo, și o să ne întâlnim amândoi, să vedem cum ai rămas
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
profesoru’ Muscă de la Galați... Îi bătea nenorociții ăștia de gardieni cu parele (sic!), domnule. Bine, am luat și eu bătaie... La izolare v-au băgat în Balta Brăilei? Da’, io am făcut izolare în Balta Brăilei de mi s-a urât... Am stat o lună de zile legat cu mâinile la spate și cu lanțuri bătute în nituri la picioare, pentru că așa a zâs ei... tentativă, de evadare. Datorită mâncării care ne-o dădea’ acolo, eram în continuu deranjați la stomac
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mâncau, d’acolea dădea foc, ca să poata să are... Și toată ziua, o mie sau două mii de oameni căra’ cu brațul, duceai în capătul ăsta, duceai în capatul ăla... A fost un chin... Nu te lăsa chiar dacă ningea, chiar dacă era urât afară, că trebuia să-ți dea de muncă. Și canalele le curățai cu mâna că n-aveai hârleț sau sapă, și restul tot făceai cu mâna... smulgeai de-acolo ca să se facă canale, că dădea apă, irigații... A fost foarte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
calități de excepție, de care este conștient dar neputincios în afirmarea lor, apăsat de prejudecățile ce-i ignoră virtuțile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilității, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare față de stăpânitorii haini pe care ii urăște, are spiritul datoriei, o iubire pătimașa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte ("Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țară mea!"); slăbiciunea pentru putere și mărire, sub influența Vidrei, duc la căderea
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
al verbului a fi să se scrie și să se pronunțe: sunt, suntem, sunteți, în loc de sunt, suntem, sunteți; - sunetul î să se redea în scris, prin literele î și î, în funcție de poziția lor în cuvânt: adânc/ânger; a urâ/urât, urând; tânăr/a întineri/a reîntineri. Era de așteptat ca Hotărârea Academiei să creeze confuzie, întrucât: 1. Modificările au fost impuse cu mijloace și prin modalități intrând în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării autentice a vieții științifice și culturale într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și unitatea grafică în spațiul gramatical: la verbele de conjug. a V-a, în -î: coborî - coborând - coborâm - coborât - coborâsem - coborâi (imperfectul provoacă discontinuitate, și sonoră, și grafică la toate verbele: coboram) și în spațiul lexical: a coborî - coborâș; a urî - urât (adj.), urâtul (subst.) - urâțenie - urâcios etc. Acolo unde, datorită contextului, intervine alternanța fonetică î/i, scrierea cu î păstrează mai bine conștiința raportului cu morfemul de bază: tânăr - tineri - tinerețe - a întineri; a) vinde - vânzare - vânzător; cuvânt - cuvinte; sfânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dicționarelor (monolingve, bilingve etc.), aceeași literă î păstrează termenii din aceeași familie de cuvinte în imediata apropiere: a vinde, vânzare, vânzător; litera î ar situa la distanțe uneori foarte mari termenii înrudiți: vânzător, a vinde, coborâș, a coborî; urât, a urî; sfânt, a sfinți etc. La nivelul limbii naționale, litera î întărește conștiința unității limbii române, atunci când se realizează în scris variantele ei cultă și populară: simt - sâmt; singur - sângur; ține - țâne; stinge - stânge. („Putut-au oare atâta dor / În noapte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
punct de plecare pentru acțiune: a citi, a merge, a omorî etc. • Verbe de stare; procesul se desfășoară în interiorul subiectului, chiar dacă își are în mod frecvent (specific) cauza în afară: a se teme, a boli, a-i fi dor, a urî, a dori, a dormi etc. • Verbe existențiale; procesul se desfășoară în interiorul subiectului; se disting de verbele de stare, cu care sunt în mod curent grupate de lingviști, prin aceea că „procesul” interpretat verbal nu își are cauza în exterior, ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sferei subiectului sau implicând un obiect exterior. Se cuprind în această categorie: • verbe de acțiune: a citi, a merge, a omorî, a minți, a studia etc. • verbe de relație: a avea, a aparține, a semăna etc. • verbe de stare: a urî, a dori, a iubi, a-i fi dor etc. Alături de verbele totdeauna subiective sau totdeauna obiective, există verbe subiective și obiective totodată, subiective prin unul din sensuri, obiective prin altul. Verbul a adormi, spre exemplu, are, în general, caracter subiectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plăcea etc. • conj. III - verbele care formează infinitivul cu sufixul -e: a cere, a face, a râde etc. • conj. IV - verbele care formează infinitivul cu sufixele -i și -î: a citi, a primi, a veni; a coborî, a izvorî, a urî etc. Clasificarea tradițională după criteriul sufixului de infinitiv, adoptată de gramaticile curente, este, însă, strict descriptivă prin caracterul specific - „nominativ” pe care îl are forma de infinitiv a verbelor, mai mult din perspectiva sistemului lexical al limbii, decât din perspectiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucra etc. II. verbele cu sufixul infinitivului -ea: a părea etc. III. verbele cu sufixul infinitivului -e: a cere etc. IV. verbele cu sufixul infinitivului -i: a veni, a dori etc. V. verbele cu sufixul infinitivului -î: a coborî, a urî etc. Cel de-al doilea nivel reflectă variațiile tipice ale structurii morfematice a verbului în interiorul opozițiilor categoriale (timp, mod etc.) implicate de flexiunea verbală în actul de comunicare lingvistică 10. STRUCTURA MORFEMATICĂ A VERBULUITC "STRUCTURA MORFEMATIC| A VERBULUI" Situarea verbului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii gramaticale, în sfera cărora funcționează și se realizează categoria de persoană verbală. Dezinențe dependente de structura fonetică a verbului Dezinența generală a verbelor, pentru persoana I singular, la tema pezentului (indicativ și conjunctiv) este -Ø: cânt, lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a singular și plural. Verbele din prima grupă prezintă dezinența -|, la singular și plural: cânt-|, lucreaz-|, coboar-|, în timp ce celorlalte verbe le este caracteristică dezinența -E, la singular: soseșt-E, urășt-E, apar-E, vind-E, rămân-E, prind-E etc. și dezinența -Ø, la plural: sosesc, urăsc, par, vând, rămân, dorm, prind etc. Excepțiile se explică din perspective fonetice: apropi-E, ofer-|, scri-U, da-U, ști-U etc. Celelalte dezinențe sunt indiferente la tipul de flexiune al verbului: cânt, dorm, văd, sosesc; cânț-I, vez-I, soseșt-I; cântă-M, dormi-M
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prindea-U etc. Celelalte dezinențe nu sunt specifice imperfectului și sunt indiferente la tipul de flexiune al verbului. La imperfect apare o nouă omonimie, datorată dezinenței, între persoana I, singular și persoana I, plural: (eu, noi) cântaM, lucraM, dormeaM, soseaM, coboraM, uraM, păreaM, vindeaM, prindeaM etc. 3. mai mult ca perfectul, timp indiferent la tipul de flexiune al verbelor: • dezinența -M, la persoana I singular: cântase-M, lucrase-M, dormise-M, sosise-M, coborâse-M etc. • dezinența -ȘI, la persoana a II
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipul de flexiune al verbelor: • dezinența -M, la persoana I singular: cântase-M, lucrase-M, dormise-M, sosise-M, coborâse-M etc. • dezinența -ȘI, la persoana a II-a singular: cântase-ȘI, lucrase-ȘI, dormise-ȘI, sosise-ȘI, coborâse-ȘI, urâse-ȘI etc. • dezinența -Ø, la persoana a III-a singular și plural: cântase, cântaseră, lucrase, lucraseră, dormise, dormiseră etc. Omonimia dintre persoana a III-a singular și persoana a III-a plural, existentă în limba vorbită, este anulată, în limba
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e) prind-Ø(e) • sufixul -ez; în structura temei verbelor din clasa I1: lucrez lucr-ez-(i) lucreaz-(ă) • sufixul -esc; în structura temei verbelor din clasa II1b.: sosesc sos-eșt-(i) sos-eșt-(e) • sufixul -ăsc; în structura temei verbelor din clasa II2b.: urăsc ur-ășt-(i) ur-ășt-(e) Nici dezinențele de persoană și număr nu sunt aceleași pentru toate verbele. Unele, cele pentru persoana a III-a singular și plural, depind de tipul de flexiune al verbului; altele, cele de persoana I singular, depind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
III-a singular și plural, depind de tipul de flexiune al verbului; altele, cele de persoana I singular, depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi, târâi, sui etc., -u (vocalic); verbele a căror rădăcină se termină în grupurile consonantice -mbl, -mpl, -fl, -cr-: umbl-u, umfl-u, umpl-u, afl-u, consacr-u; -u (semivocalic); verbele a ști, a scrie (și compușii): ști-u, scri-u etc., verbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a tipului II de flexiune, dacă au ca ultim fonem al rădăcinii, consoana r: ofer-ă, sufer-ă etc. -Ø: verbele celorlalte tipuri de flexiune, cărora le este caracteristică omonimia: pers. a III-a, plural = pers. I, singular: (eu, ei) dorm, sosesc, urăsc, par, vând, prind; -u: (semivocalic): verbele a ști și a scrie (plus compușii), păstrând aceeași omonimie, între pers. a III-a, plural = pers. I, singular: ști-u, scri-u, descri-u etc.; -e: la verbele cu dezinența -i, la persoana I, singular, care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe rădăcină, la verbele din tipurile IV și V de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La celelalte verbe, accentul cade pe sufixul tematic, dacă acesta este realizat pozitiv: lucrèz, sosesc, urăsc; cântàți, păreți etc. și pe rădăcina verbului, dacă sufixul tematic este - Ø: cântă, doarme, pàre, coboară etc. Imperfectul Este forma verbală în semnificația căreia aspectul și timpul s-au contopit într-o sinteză în care opozițiile aspectuale au preponderență față de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
băiet, păduri cutreieram.” (M. Eminescu) șcircumstanțial de timpț A fi om e lucru mare. șsubiectț Refuză opoziții categoriale specifice adverbului (și adjectivului): intensitatea. Structura morfologică Gerunziul este întrebuințarea autonomă, absolută, a temei libere de gerunziu a verbului: cântând, lucrând, coborând, urând, dormind, sosind, părând, făcând. Structura temei verbale a gerunziului diferă, în funcție de tipul de flexiune al verbului (într-o altă grupare), la nivelul sufixului formativ: • sufixul -înd; caracterizează verbele din tipurile I, II2 și III-IV de flexiune: cântând, lucrând, coborând, urând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urând, dormind, sosind, părând, făcând. Structura temei verbale a gerunziului diferă, în funcție de tipul de flexiune al verbului (într-o altă grupare), la nivelul sufixului formativ: • sufixul -înd; caracterizează verbele din tipurile I, II2 și III-IV de flexiune: cântând, lucrând, coborând, urând, părând, făcând, mergând; • sufixul -ind; intră în structura temei verbelor din tipurile II1 de flexiune: dormind, sosind. Observații: Mai prezintă sufixul -ind verbele din tipul I de flexiune și tipul III, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala i sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dativ: completivă indirectă: „Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață!” (M. Eminescu) • acuzativ: însoțit de morfemul pe: completivă directă: „La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât.” (M. Eminescu), precedat de prepozițiile despre, la, pentru: completivă indirectă: „Nu poți vorbi oricum despre cel ce ți-a pus creionul în mână.”, precedat de prepoziția cu: completivă sociativă: „N-am fost niciodată de acord cu cei ce închid ochii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominal). Cu structură sintetică, predicatul descriptiv descrie starea subiectului în înțeles larg, pe diferite coordonate, în funcție de conținutul lexical al verbelor prin care se realizează, de apartenența lor la diferite clase semantice: • verbe (expresii) de stare (a boli, a iubi, a urî, a se teme etc.): „Să te simți neliber, mic, Să vezi marile-aspirații că-s reduse la nimic, Că domnesc în lume rele, căror nu te poți opune.” (M. Eminescu) • verbe existențiale (a fi, a se afla, a trăi etc.): „Dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]