15,959 matches
-
că a acționat neintenționat, Ion este atît făptaș cît și victimă, din acest motiv putînd fi numit agent/mediu). Și un exemplu final, unde un proces-în-ramă precizează mediul altuia: 4.9.2. Procese mentale: procese senzoriale Procesele mentale presupun folosirea verbelor ce indică simțiri sau reacții mentale (a-i plăcea, a-i fi frică), percepții (a vedea, a auzi) sau cogniții (a crede, a gîndi). Acestea presupun un participant uman sau o entitate umanoidă, cel care simte, și un lucru sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vedea, a auzi) sau cogniții (a crede, a gîndi). Acestea presupun un participant uman sau o entitate umanoidă, cel care simte, și un lucru sau un fapt care este perceput, simțit sau gîndit, cunoscut drept fenomen. De reținut că unele verbe ce indică procese mentale cer mai degrabă un agent activ și angajat decît un simplu senzor: cel care ascultă, privește, învață etc. este mai apropiat de rolul unui agent decît unul care pur și simplu aude, vede sau înțelege. Primele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vedere gramatical și sintactic, ele se află la mijlocul drumului dintre procesele mentale și materiale, cu, de regulă, un singur participant uman, un agent comportamental uman. Ca și procesele materiale, ele se pot folosi la aspectul continuu. La fel ca verbele generice și procesele mentale, ele presupun un executant uman dar, spre deosebire de ambele, ele nu "proiectează” (sau ele sînt procese folosite într-o modalitate nonproiectoare: nu Eu îmi fac griji că nu vom mai avea bani, ci El își făcea griji
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
într-o modalitate nonproiectoare: nu Eu îmi fac griji că nu vom mai avea bani, ci El își făcea griji despre bani). 4.9.5. Procese relaționale: procese de existență Procesele relaționale sînt acelea de caracterizare sau identificare și presupun verbe intensive sau verbe ce exprimă relații circumstanțiale sau posesive, verbul obișnuit fiind a fi: 1. intensiv: "x este y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nonproiectoare: nu Eu îmi fac griji că nu vom mai avea bani, ci El își făcea griji despre bani). 4.9.5. Procese relaționale: procese de existență Procesele relaționale sînt acelea de caracterizare sau identificare și presupun verbe intensive sau verbe ce exprimă relații circumstanțiale sau posesive, verbul obișnuit fiind a fi: 1. intensiv: "x este y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut loc la ora
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu vom mai avea bani, ci El își făcea griji despre bani). 4.9.5. Procese relaționale: procese de existență Procesele relaționale sînt acelea de caracterizare sau identificare și presupun verbe intensive sau verbe ce exprimă relații circumstanțiale sau posesive, verbul obișnuit fiind a fi: 1. intensiv: "x este y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut loc la ora 3. El are o slujbă grozavă. Revenind
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
modulează de la descrierea distantă a personajului, „Bertha Young avea treizeci de ani”, la imediatitatea reproducerii gîndurilor Berthei, mai ales în paragraful al treilea; și înapoi la exterioritatea vorbirii directe din paragraful al patrulea. Acele modulații presupun, de asemenea, schimbări în timpul verbelor, de la trecut la prezent - dar sîntem la prima lectură prea distrași de efectul textual global, reprezentarea fericirii, pentru a remarca astfel de strategii. Extrasă din contextul elaborat cu minuție, o propoziție precum aceea din paragraful al patrulea poate părea o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori deictici care capătă sens din perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de mișcare vor fi non-specifice din punct de vedere direcțional ori, precum alte elemente deictice, vor fi orientate către narator. Aceasta se întîmplă deoarece
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de mișcare vor fi non-specifice din punct de vedere direcțional ori, precum alte elemente deictice, vor fi orientate către narator. Aceasta se întîmplă deoarece a veni și a pleca sînt la fel de orientative ca aici și acolo, așa încît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acolo, așa încît unele combinații între ele pot suna artificial și absurd: ? Vor veni acolo mîine; Pleacă de aici în clipa asta! În propoziția-exemplu, pe lîngă faptul că acum este înlocuit de atunci, există un oarecare reziduu de „orientare-cătreGabriel” în verbele a veni și a porni, care poate fi epurate cu puțin efort. Gabriel se gîndi că sosise vremea să înceapă călătoria spre vest. Și dacă ar fi existat un acum în versiunea DD originală - a venit timpul acum - atunci acesta
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de a identifica eronat două voci complet diferite și doi indivizi diferiți, personajul și naratorul. O trăsătură lingvistică ce pare mai proeminentă în DIL spre deosebire de alte moduri de reprezentare a discursului este modalitatea. DIL este marcat de utilizarea frecventă a verbelor modale (trebuie, poate) și de adverbe-propoziții (desigur, poate) care exprimă opinii legate de probabilitatea, necesitatea sau dorința de realizare a unor acțiuni. Această modalitate dezvăluie dorințele și necesitățile personajului. Toate aceste modale sînt întrețesute în raționamente contestabile. Ele solicită o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din Bucovina; ajunși în Siberia, „bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ (Ancuța Nandriș Cudla, Destin bucovinean. 20 de ani în Siberia, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 127). De observat diateza verbului a scrie. footnote> . Sînt aduși în schimb din Rusia și Ucraina cca. 5000 de învățători ruși, prin care se urmărea ocuparea culturală a satelor și deținerea tuturor posturilor de conducere din învățănînt. Ilustrativ este cazul lui Nicolae Costenco, fost redactor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ortega y Gasset, dar într-un sens diferit. Capitolul 13 Eufonia, ritmul și metrul 1. Birkhoff, Aesthetic Measure, Cambridge, Massachusetts, 1933. 2. Cuvântul rus instrumentovka este o traducere a termenului instrumentation folosit de Rene Ghil în studiul său Trăite du verbe, Paris, 1886. In acest s'.udiu el consideră că terinenul trebuie aplicat cu prioritate la poezie (cf. p. 18). Mai tîrziu, Ghil a corespondat cu Valeri Briusov, poetul simbolist rus. (Cf. Lettres de Rene Ghil, Paris, 1935, pp. 13-16, 18-20
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sacrificați, anormalii devin programatic ficțiune și personaj, asigurându-și o frântură de nemurire. Traduse excelent din engleză de Marius Chivu, textele își mențin limpezimea proaspătă într-o limbă română ce conferă diminutivului potențial metaforizant și protejează ciudații mărunței de agresiunea verbelor tari. Deși esențial intraductibilă, poezia se păstrează aici intactă, ca într-o cochilie de cristal. "Dilemateca", anul IV, nr. 35, aprilie 2009 Etica suedeză În seria romanelor minore ale lui Philip Roth, Nemesis* are probabil cea mai evidentă intenție de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al trecerii prin lume și prin propria viață ca un străin rătăcit și melancolic. "Orizont", nr. 4 (1555), aprilie 2013 Arhetip și monstru Primul roman al Martei Petreu, scris la trei decenii după ce debutul editorial cu volumul de poezie Aduceți verbele (1981) are o miză bine conturată și iradiază, din toate cele peste trei sute de pagini, o emoție intensă și o dorință vădită de a scrie pe măsura trăirii. Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului*, publicat recent la Polirom, este cronica unei familii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
CU SUBIECTUL 1. Introducere 1.1. Subiectul nominal 1.2. Relația dintre acordul predicatului și cazul nominalului subiect 1.2.1. Subiectul în nominativ 1.2.2. Subiectul în alte cazuri decât nominativ 1.3. Subiectul non-nominal 1.4. Acordul verbelor care nu acceptă subiect 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective 2.2. Numele proprii 2.2.1. Antroponimele 2.2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă 2.8. Pronumele și locuțiunile pronominale de politețe 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale 3.2. Grupurile prepoziționale 3.3. Propozițiile reduse 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul numelor proprii 2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus 2.8. Acordul prin atracție 2.9. Acordul semantic al adjectivului predicativ 2.10. Interpretarea greșită a subiectului, prin extindere 3. Acordul sintagmelor coordonate 4. Acordul adverbului 5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
morfologie, sintaxă, semantică -, cât și prin domeniile sintactice în care se manifestă - grup nominal, grup verbal, enunț (acordul pronumelor anaforice) - și termenii pe care îi implică: în grupul nominal se acordă modificatorii adjectivali și determinanții; în grupul verbal se acordă verbul la o formă verbală personală, adjectivul predicativ și cliticele pronominale de dublare a complementului; la nivelul enunțului sau al textului, se acordă pronumele anaforice. Scopul lucrării este acela de a face o descriere și o interpretare teoretică a acordului în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronominale de politețe. În subcapitolul despre subiectul non-nominal, sunt grupate contextele în care subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală, un grup prepozițional sau o propoziție redusă. În partea finală a capitolului, este discutat acordul anumitor tipuri de verbe-predicat: verbele reflexive cu valoare impersonal-pasivă și operatorii modali. Al patrulea capitol se referă la subiectul format dintr-o sintagmă binominală, am grupat o serie de sintagme alcătuite din două nominale care formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind într-o poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Subcapitolul este completat cu o Anexă cuprinzând date statistice referitoare la acordul predicatului cu unele sintagme cantitative. În capitolul al cincilea, referitor la acordul în structurile copulative, este tratat acordul verbului copulativ în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copulativ în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile; Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea complementului direct, apoi celor cu dublarea complementului indirect. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
teoretice, care țin de sistemul limbii (mulți oscilează între valoarea de adjectiv și cea de determinant slab). Pentru distincția între un acord non-standard care ține de competență și unul care ține de performanță, se poate da ca exemplu acordul dintre verb și substantivul colectiv. Acordul la plural al verbului-predicat cu un substantiv colectiv la singular (acord semantic, de tipul Guvernul au votat) nu este posibil în limba standard și este respins și de vorbitori, atunci când sunt chestionați în legătură cu acest lucru - deci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acestor observații cantitative a fost acela de a clarifica unele aspecte legate de frecvența unui anumit tip de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]