9,098 matches
-
perimate și prejudecăți grave. Pentru a rămâne doar la elementul strict cultural, s-a pretins că orașul nu este specific, deci el nu exprimă ființa neamului. în consecință, toate tendințele și valorile sale tipice: individualitatea uneori exacerbată, aspirația noutății și vocația originalității, modernitatea sub toate formele și valorile sale specifice, spiritul critic și de analiză, în genere, tot ce aparține sferei conștiinței autonome, pe toate planurile, este respins dogmatic, în numele unei specificități mitizate. Ea n-a fost supusă încă unei analize
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trebuie să fie complet izolat de lumea înconjurătoare și perfect în sine, ca un arici (wie ein Igel) (Athenaeum Fragmente, 206 10). Fragmente reale de acest tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod specific de a rezolva o situație culturală esențială sau o gravă criză istorică. Enciclopedismul personalităților invocate, ca și al celor din sfera lor de influență, a fost, în primul rând, o necesitate, aproape un expedient, înainte de a defini o vocație propriu-zisă. Un astfel de reflex ni se transmite și nouă, celor din perioada actuală. Se poate deci vorbi, în cazul iluștrilor predecesori, aproape de un enciclopedism fără voie. Neexistând nimic anterior în spatele lor, decât un gol cultural imens, ei au fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gol istoric. Și nu oricum, ci cât mai repede posibil, printr-o aliniere și sincronizare globală și cuprinzătoare, în scopul recuperării integrale, în toate domeniile culturii. Viteza și coeficientul nostru de adaptare au fost și au rămas, până azi, considerabile. Vocația noastră este de a ne sincroniza, asimila și integra cultural, pe cât mai multe planuri, adesea în mod precipitat. Deoarece, aproape în toate compartimentele culturale, golurile sunt încă imense și necesitățile imediate. Primul impuls este deci de a traduce și compila
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
depinde de modul cum evaluăm astfel de eforturi culturale. 2. Esențială este și profunda dilemă actuală: totalizare a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală la polul opus. Enciclopedismul are azi o foarte proastă cotă intelectuală în Occident. Pare profund amatoristic și iremediabil diletant, depă șit, anacronic. Nimic mai adevărat. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci adusă acasă. Chiar dacă, deocamdată, cum spunea și Sorin Antohi: la noi când ești un specialist adevărat într-un domeniu, ești încă singurul specialist român adevărat. O solitudine care, uneori, descurajează, dar alteori stimulează și îndârjește. b. Spiritele românești cu vocație enciclopedică și cazul Mircea Eliade este un foarte bun exemplu atunci când sunt puse în situația să lucreze în Occident, ele se supun integral și cu succes tuturor exigențelor specializării. De fapt, studiile sale de orientalistică erau specializate încă din țară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în situația să lucreze în Occident, ele se supun integral și cu succes tuturor exigențelor specializării. De fapt, studiile sale de orientalistică erau specializate încă din țară. Ioan Petru Culianu este un al doilea exemplu. Ceea ce dovedește că astfel de vocații enciclopedice nu sunt nici ostile, nici impermeabile rigorilor stricte ale specializării, atunci când ele sunt obligate să se specializeze. Totul este când și unde practicăm specializarea necesară. Mai exact, o putem practica în cele mai bune condiții posibile. Deocamdată, posibilitățile noastre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
M. Nițescu, în textul său recent dezvăluit Dialectica puterii: Salvarea noastră reală, singura salvare, nu poate fi decât integrarea în destinul și cultura Europei Occidentale 16. Cultura română își reclamă, în condiții cu adevărat dramatice, adevărata sa tradiție, identitate și vocație. Nu ezităm să declarăm strigătul de disperare al lui M. Nițescu drept istoric. După 1989, integrarea europeană dobândește un al doilea sens, nu mai puțin esențial: de reintegrare și refacere a legăturilor întrerupte, de fapt, o jumătate de secol, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
in: Cuvîntul, 1, 1996. 27 Nicolae Manolescu, Schimbarea la față a culturii, in: România literară, 32, 16-22 august 1995. 28 Ceea ce am susținut și noi, în mai multe texte; de pildă: De ce mica proprietate, in: Dreptatea, 23, 2 martie 1990; Vocația P.N.Ț.C.D. este crearea unei pături mijlocii (interviu), in: Cotidianul, 19 martie 1992; Păturile mijlocii o problemă esențială, in: România liberă, 8 noiembrie 1994 etc. 29 Apostol Stan, Putere politică și democrație în România 1859-1918 (București, 1995), pp. 333-334
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unui arheolog, ca martori la această situație- limită nu este întâmplătoare. În primul rând, pentru că sunt "sceptici prin cultură și raționali (...) capabili prin cultură să primească "concretul irațional" și să speculeze în jurul lui"114, iar în al doilea rând prin vocația lor: pictorul este cel care vede altfel, vrea să o picteze pe Christina, așa cum o vede el, "așa cum știu eu, iar nu să fac o copie"115 (în contrast cu maniera picturală a lui Mirea întemeiată pe văz apare cea a lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care nu se mai regăsește temporal, caută răspuns la "dezordinea" istorică). În fapt, labirinturile prin care rătăcește Gavrilescu sunt create de propria frică, atât cel din planul real, pe care și-l construiește prin renunțarea la Hildegard și la vocația de artist, devenind un bovaric profesor de pian, cât și labirintul din bordeiul țigăncilor, creat prin neghicirea țigăncii (proba ghicirii fetei sau "a ordaliei ratate" o găsim și în Ghicitor în pietre). Abandonarea iubirii vieții sale, Hildegard, pentru comuna Elsa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca el, distrau pe oameni..." 635. Decăderea se explică prin faptul că toate artele, "muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost inventate ca să omagieze și să slujească pe zei...", așadar au avut o origine sacră. Trădându-și vocația religioasă, saltimbancul (arhetip al artistului, așa cum distracția este arhetipul artei) ajunsese "ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci"636 care distra oameni. Povestea de Ev Mediu are reverberații în planul creației (Antim, care fusese un împătimit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
protagoniști amnezici începută cu La țigănci, Nouăsprezece trandafiri prezintă aventura maestrului Pandele, "cel mai mare scriitor în viață", candidat la Premiul Nobel, care, în urmă cu aproximativ treizeci de ani a trăit un grav traumatism psihic, consecința fiind renunțarea la vocația sa de dramaturg. Singura piesă scrisă de el, o tragedie în două acte și cinci tablouri, Orfeu și Euridice, fusese interzisă de cenzură. Povestea lui Pandele relatează "recuperarea eului orfic uitat", căutarea unui moment crucial din existența sa, ocultat de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a supranumelui relevă identificarea totală cu mitul. Destinul celor doi repetă răsturnat mitul lui Orfeu: dacă Euridice n-a murit niciodată pentru Orfeu, chiar și după ce rămăsese pentru totdeauna în infern, prin uitare, Pandele își ucide iubita 693. Renunțarea la vocația de dramaturg a avut loc în urma "incidentului traumatic" care s-a produs ca urmare a întâlnirii cu artista care juca rolul Euridicei, mama lui Laurian Serdaru. În ciuda existenței celor două însemnări, în special, a celei scrise cu creionul, care dovedesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele sunt factori declanșatori ai anamnezei, amintind personajului adevăratul lui rost în lume, și revelatori în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi. Euridice este o revelație a morții de care Pandele încearcă să fugă, abandonându-și adevărata vocație și asumându-și amnezia. Anamneza se realizează cu ajutorul genialului Ieronim Thanase, doctrinar al funcției sacre a spectacolului. (Aceeași anamneză căruia îl supune pe scriitorul Pandele, i-a servit lui însuși în procesul de vindecare: Când voi descoperi cauza... tămăduirea vine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i reaminti că marele model al genului, Edgar Allan Poe a fost în sinea lui, înainte de a se exprima ca literat, un geometru". Nuvela are "structura unui rit corectiv de esențializare, prin intermediul căruia un "artist" rătăcit în sferele inferioare ale vocației și iubirii e pus în situația de a recupera o plenitudine pierdută prin intermediul unei triple probe de "ghicit" (...) e construită ca un mit, din constructele - stereotipurile - obișnuite ale miturilor și riturilor vechi, ancestral. E o structură literară modernă, întrețesută cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. Blaga, Lucian, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga, Lucian, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Blaga, Lucian, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. Blaga, Lucian, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. Blaga, Lucian, "Știință și creație", în Opere 10 (Trilogia valorilor), Editura Minerva, București, 1987. Bohr, Niels, Fizica atomică și cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta, Dan, "Lucian Blaga și universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească, București, Institutul grafic "Răsăritul", 1922. Taton, René (ed.), Istoria generală a științei, vol. III
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115. 54 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, pp. 298-303. 55 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 114-115. 56 Alexandru Tănase, "Studiu introductiv
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 394. 377 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 233. 378 Ibidem, p. 234. 379 Ibidem, p. 236. 380 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., p. 395. 381 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 234-235. 382 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995, p. 108. 383 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., pp. 399-400. 384 Cf. Alexandru Surdu, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 279
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
accesibil numai intuiției". Pentru D. Alonso - subliniază S. Mărculescu - "intuiția se dovedește a fi pur și simplu o formă de cunoaștere globală, empatetică, nemijlocită, care presupune însă neapărat un vast fond aperceptiv și de sensibilitate", adică semnul infailibil al unei vocații, poetice sau critice. "Opera literară e privită ca punct central într-un flux care pornește din "intuiția expresivă" a creatorului și se actualizează prin "intuiția impresivă" a cititorului. Opera presupune aceste două intuiții și nu se desăvârșește fără punerea în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răsucire a făpturii care nu numai că adoptă o altă atitudine în fața existenței naturale, ci se lasă pătrunsă de adâncul lucrurilor, acolo unde nu natura ca atare se dă în spectacol, îi întâmpină privirea absorbind-o în decorul ei spectacular. Vocația ei este pe măsura nemăsurii dăruite, a finalității supranaturale, în deschisul depășirii și al transcenderii 2. Natura e chemată să străbată acest drum al creșterii lăuntrice, la fel cum ochiul e chemat să se deschidă spre ceea ce îi orbește iluminator
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
consumului de droguri în rândul tinerilor. · publicații în specialitate (cărți) * Articole în ,,Iași-orașul școlilor’’(2008) ISBN 978-973-88904-7-3; * ,,Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului’’; * ,,Oamenii schimbării -Al.I.Cuza’’.ISBN.978- 973-88842-4-3; * ,,Dimitrie Cantemir și vocația europeană’’ ISBN 978-973-88625-1-7. · participare la programe internaționale : * LeAf; * Eco-Școala; * Alianțe; * Eurojunior; * Spring-day. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: * clasa a VIII-a, anul absolvirii: 2006, 2009; * clasa a XII
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Editura Dominor, București, 2006 · comunicări științifice deosebite * Tabloul votiv în pictură medievală românească ; * Rolul activităților extracurriculare în studiul istoriei în Creativitate și modernitate în școala românească, Iași, 2009 * Școala românească în viziunea călătorilor străini în cadrul Simpozionului Național * „Dimitrie Cantemir și vocația europeană a gândirii românești” · participare la programe internaționale * Eustory * Junior Achievement * LeAF * ECO-SCOALA * Eu în Europa * EU&Me(în claborare cu TVR și British Council) *Ștafeta tinerilor pentru Europa( coor. Educația 2000) * Comenius b) în activitatea cu elevii și comunitatea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
înfășura tenace împrejurul lor. Mda, în definitiv, cât de înaltă le era misiunea printre nomazi depindea de altitudinea metafizică a măsurării; trimiterea gândului pe o asemenea pasarelă măiastră între meșteșugul lor și sensuri mai înalte, mitice, îi entuziasma, căci și vocațiile se cer restaurate printr-o mai rafinată repunere în scenă a propriilor ecouri. După câteva schimburi suplimentare, discuția fusese abandonată și un zâmbet ușor încovoiat la margini îi acoperise labirintul complex de posibilități pe toți versanții lui individuali; cu acest
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]