71,024 matches
-
încercat să abordeze acest aspect și din prisma documentelor cultelor consideră că acestea din urmă au rămas încă închise 4. Cu toate acestea, se cunoaște foarte clar poziția antagonică a Bisericii față de statul ce se dorea ateu. Tot PS Visarion amintea în studiul citat că, la instalarea regimului comunist prin impunerea guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945), Biserica Ortodoxă Română se găsea într-o poziție defensivă. Cunoscându-i trecutul anticomunist interbelic, noul regim politic întâmpina probleme în ceea ce privește acomodarea Bisericii cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Departamentului emisiunilor religioase. În aceeași direcție a unui spațiu nou de exploatat și de descoperit, își înscrie amintirea despre începuturile discursului religios în TVR și Lili Lemnaru care, în mai 2011, în discuția purtată în vederea documentării pentru lucrarea mea, își amintea: "Ne trezisem în cămară, totul era nou și deschideam toate cutiile până când ne-am stabilizat, am văzut ce contează. Eram ca un copil sub bradul de Crăciun"23. De asemenea, Titi Dincă a punctat aspectul fervorii de început: "Era perioada
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
actualul Patriarh al BOR, transmisiune la care a participat și Titi Dincă, angajat doar de câteva zile în TVR și pentru care acel moment va însemna "începutul carierei jurnalistice"39. Referitor la transmisiile în direct, Radu George Serafim și-a amintit o discuție pe care a avut-o la Reședința Patriarhală și la care au participat actualul Patriarh Daniel Ciobotea, vrednicul de pomenire Preafericit Teoctist, alături de Mitropolitul Antonie Plămădeală, trecut de asemenea la cele veșnice. În această discuție "mi-au cerut
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
televizată, în istoria discursului religios al TVR se înscrie un nou curent de "încercare a publicului" în care se fac "tot felul de experimente 41" pentru a vedea ce gen și ce format pot deveni o marcă. Lili Lemnaru își amintea că, pentru a putea fi perfecționate, producțiile redacției erau supuse, la propunerea lui Radu George Serafim, unei vize colective, respectiv colegii vedeau materialele în lucru și fiecare comenta ceea ce credeau că este pozitiv și negativ. Pentru că existau mulți redactori noi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acest gen în atenția publicului se află în anul 1992, nefiind atribuită în vederea realizării ei unei persoane, ci moderată, cu rândul, de redactorii aflați sub coordonarea lui Radu George Serafim. Lili Lemnaru, colegă și colaboratoare a lui Titi Dincă, își amintește: Timp de un an, acest gen de experiment nu a avut nicio relevanță publică până când factorii decizionali au constatat impactul pe care îl avea emisiunea când era moderată de Titi Dincă. Avea un dar de a se face înțeles atât
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ansamblul ei, până în anul 1992 nu are accente critice la adresa activității sau a raporturilor stabilite de instituția bisericească. Cel mult se limitează la sugestii, oferite, de multe ori în paranteze, sub formă de nota redacției sau nota noastră. Sugestiile, după cum aminteam, sunt relatate în paranteze și derivă din intenția redacției sau, pur și simplu, a redactorului, de a sublinia starea de grație a libertății. Iată o astfel de sugestie aflată în articolul din Adevărul din 4 ianuarie, deci după mai puțin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
FM, ProFM, o agenție de știri, Mediafax, și mai multe publicații tipărite; Lagardere Active. Lagardere Active este o componentă a grupului Lagardere, unul dintre cele mai importante grupuri industriale din Franța, cu realizări deosebite în industria armamentului. Ca o curiozitate, amintim că racheta Exocet trasă de argentinieni, care a scufundat crucișătorul britanic Shefield în războiul insulelor Malvine, a fost fabricată de grupul Lagardere. În România, grupul Lagardere deține cea mai importantă rețea de radio privată, Europa FM. Bertelsmann. Conform statisticilor din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
răutăților, în ultima vreme, este socotit Domnul Ministru Secretar de Stat pentru Culte, Gheorghe Anghelescu, care nu ar fi acordat nici un ajutor Bisericii Greco-Catolice. Vă spunem noi că, dimpotrivă, a privilegiat-o [...]. Domnule președinte, nu voi mai continua, ci voi aminti un singur lucru: Televiziunea română în mod sistematic ignoră, în ultima vreme, acțiunile desfășurate de Biserica Ortodoxă Română. Nu am vrea să credem că se merge spre o laicizare păguboasă pentru viitorul României"117. Fără doar și poate discursul este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și tenacitatea organizatorică, zelul. Dar trebuie să mărturisesc că desfășurarea momentului aniversar m-a întristat. Lucrurile au căpătat o turnură excesivă, pe care Prea Fericitul ar fi putut-o ajusta. Aniversarea în sine era firească. Dar stilul ei mi-a amintit de o nu prea fericită "tradiție omagială" autohtonă. "Album aniversar", "Volum omagial", film documentar realizat de Trinitas, ceremonii ample, discursuri înaripate, texte riscând idolatria, când nu frizau prostul gust (ziarul Lumina a recurs, flasc, la toate clișeele acestui tip de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
care a ales, prin călugărie, nu doar lepădarea de lume, ci și lepădarea de sine. Cei care asmut asupra lui toate hergheliile preamăririi lumești nu-i fac nici un serviciu"129. Este fără îndoială un discurs critic la adresa clerului, care, așa cum aminteam în deschiderea prezentei teze, se răsfrânge asupra Bisericii, lucru arătat explicit și în fragmentul din articolul mai sus citat. Nu voi intra în amănunte imagologice, pornind de la fastul regal al înaltei ierarhii din Constantinopolul întâiului mileniu creștin, căruia Biserica românească
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ce ar fi condus la o echilibrare a balanței. Astfel, Daniel Grosu a publicat în paginile cotidianului România Liberă articolul "Preotul de la Tanacu primit cu pumni și afuriseli"139, în care a citat aproape exclusiv injuriile la adresa părintelui Daniel, abia amintind de cei care îi luau apărarea, deși momentul la care face referire articolul, era unul în care erau prezenți mai mulți apărători ai lui Corogeanu decât cei care îl blamau. "Criminalilor! Moarte pentru moarte li se strigă, în timp ce o voce
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Adevărul l-au făcut pe cititor părtaș al evenimentului. Autorii relatării Drumului Crucii au urmărit din aproape în aproape itinerariul pe care tinerii îl parcurgeau. Ei erau recunoscuți pe traseu, tocmai datorită descrierilor din mass-media, dar și ținutei lor care amintea de Cruciade. Purtând o Cruce în mână și îmbrăcați în cămașă albă, ei îndemnau la unitate și refacere spirituală, folosind adesea expresii de sensibilizare ca "Dorim împăcarea națiunii cu Dumnezeu". Acest gen de discurs nu era neapărat unul religios, însă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a-l spectaculariza pentru ca ziarul să devină cât mai comercial. Iată un astfel de exemplu: "Bordel la sfânta mănăstire"160. Cu siguranță, oricine este interesat să afle cum este posibil ca într-un locaș sfânt să poată avea loc sacrilegiul amintit în titlu. Ei bine, în articol nu era vorba despre niciun bordel, ci despre o grupare yoghină care își practica nestingherită tantra pe un teren aparținând mănăstirii, aflat în vecinătatea locașului sfânt. Sfidarea adevărului și pervertirea lui a atras cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
creștere semnificativă a românilor preocupați de aspectul spiritual al vieții 9. Societatea ideală în care mass-media în general și televiziunea în special pot avea demers comun cu Biserica și valorile ei moralizatoare rămâne departe de realitate. Și asta pentru că, așa cum aminteam pe parcursul celor scrise, industria media se ghidează după sistemul pieței de consum și primul impuls este să consumăm mai ales ceea ce distruge spiritul. Astăzi, cea mai importantă publicație cu discurs religios care a reușit să se impună pe piață este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în sânul său deputați eurosceptici încă din 1979, aceștia formează grupuri efemere a căror durată de viață depășește rar pe acea a unei legislaturi. Este, deci, destul de complicat să determinăm o tendință pe termen lung a coeziunii lor. Putem totuși aminti că aceste grupuri sunt, în general, puțin coezive. Spre exemplu, grupurile UEN și END/DEM au indici de coeziune de 0.72 și 0.41 pentru legislatura 2004-2009. Mai mult decât atât, coeziunea grupurilor tinde să depindă de tipul de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ce urmau să aibă loc trei ani mai târziu și reunea în acel moment partide de centru-dreapta din cele șase state membre ce participau la construcția europeană, plus Irlanda. Încă de la început s-au făcut simțite tensiunile pe care le aminteam și în legătură cu grupul acestui partid între o viziune creștin-democrată ce visa la Statele Unite ale Europei și o viziune mai largă, de centru dreapta 31. De-a lungul timpului va fi din ce în ce mai clar că cea de-a doua opțiune este cea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
avansate în această dezbatere despre (in)existența unui deficit democratic. Ceva mult mai concret care intervine în discuție este deficitul de informare 29 sau de cunoaștere a UE de către cetățenii europeni și chiar și de elitele politice. Cititorul român își amintește probabil de întrebările capcană puse de niște jurnaliști înainte de aderarea țării noastre la Uniune unor reprezentanți politici cu privire la cererea Norvegiei de a se retrage din Uniunea Europeană. Dacă elitele politice, prin dosarele pe care le gestionează la nivel național sau european
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Cambridge university press, Cambridge, 2002. 64 Yves Bertoncini și Thierry Chopin, " Les élections européennes: l'heure des choix ", în Notes de la fondation Robert Schuman, n°45, 2009, p. 47. 65 Olivier Rozenberg, op. cit., p.23. 168 Pentru a exemplifica, putem aminti că sub legislatura precedentă, coaliția cea mai frecventă a fost compusă din ansamblul grupurilor cu excepția grupului eurosceptic IND/DEM și a non-înscrișilor pentru politiciile legate de transport și turism ; pentru politicile legate de justiție, libertăți civile și afaceri interne era
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ancheta claritatea unei demonstrații"44. În această abordare a discursului jurnalistic, eforturile se duc pe două direcții. Prima, sintetică, încearcă să ofere clasificări cât mai complete ale genurilor discursului jurnalistic, taxonomii care stabilesc amplitudinea și harta acestui tip de discurs. Amintim aici eforturile lui Jean-Michel Adam45 și Ernst-Ulrich Grosse 46, autori care au oferit taxonomii ale genurilor discursului jurnalistic. A doua direcție este cea analitică și vizează delimitarea unor genuri specifice. Evidențiem analizele asupra genurilor: știre Teun van Dijk; editorial Thierry
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe Adrian Năstase), într-un limbaj ambiguu 162 (însăși manifestarea ca om politic sub mantia editorialului sporește ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de discurs sub genul editorial este o practică relativ frecventă, prin care multe personaje publice se manifestă jurnalistic. Amintim, alături de Adrian Năstase, pe Adrian Severin, parlamentar european și membru al Partidului Social Democrat, Constantin Bălăceanu Stolnici, senator liberal, cu rubrica La judecata Zilei, iar lista ar putea continua. Ambiguitatea de statut a acestora (scriu în calitate de jurnaliști, oameni politici, analiști
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pentru obținerea de capital politic (prin afișarea cu înalți prelați, prin donații la instituțiile religioase, prin fapte de caritate sau prin discurs cvasi-religios). Tehnica transferului memoriei discursive este una posibilă teoretic, dar greu de exemplificat, fapt pentru care doar o amintim, neputând să o analizăm în lipsa unui instrumentar sociologic complex și a unor studii de percepție a populației care să reflecte astfel de influențe. VI.1. Camuflarea discursului propagandistic în discurs jurnalistic Scopul real al discursului propagandistic este legitimarea obținerii sau
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pagina a cincia ale ziarului Gândul din 20 aprilie 2004 sunt ocupate cu prezentarea mitingului. Articolul prezintă în continuare, într-o logică temporală, desfășurare evenimentelor, de la început și până la final, punctându-se principalele evenimente. Ediția de sâmbătă, 21 aprilie, mai amintește, la pagina a patra, că liderul PIN, Cosmin Gușă, declară că "a încasat doi pumni de la minerii lui Condescu", iar în pagina următoare apare un articol care analizează evenimentul. Materialul intitulat "Oamenii din Piața Universității" este unul echilibrat: "Și acum
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca model lucrarea lui Sextil Pușcariu Limba română. I. Privire generală (1940) și câteva scrieri ale lui Al. Graur: Dicționar de cuvinte călătoare (1978), Nume de persoane (1965), Nume de locuri (1972). Dintre lucrările în același stil ale lingviștilor străini, amintesc unele scrieri ale lui A. Meillet și, mai ales, excelentele cărți, cu titluri incitante, ale lui Henriette Walter: L’Aventure des langues en Occident. Leur origine, leur histoire, leur géographie (1994), Des mots sans-culottes (1989), Le Français dans tous les
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu există însă cerere, în zadar se oferă. Unde condițiile de trai sunt asemănătoare și mentalitatea identică, acolo aceleași mărfuri se cer pe toate piețele.“ Creațiile interne Despre cuvintele românești create prin procedee interne de îmbogățire a vocabularului voi mai aminti și în secțiunea a doua a cărții, în capitolul „Româna ― creatoare de cuvinte“. Mă mulțumesc să precizez aici că principalele procedee de formare a cuvintelor reprezintă, în română, un sistem moștenit din latină; cu sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
una dintre cele două limbi folosite concomitent de vorbitori este acreditată cu prestigiu mai mare, aceasta este, în mod frecvent, sursă permanentă de modificări pentru cealaltă limbă, în care se împrumută adesea și cuvinte inutile. În acest sens, se poate aminti situația bine cunoscută a imigranților din SUA, care împrumută în limba lor maternă multe cuvinte din engleză, pentru a arăta cât de bine s-au adaptat la cultura americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]