70,126 matches
-
concordanța dintre conturile sintetice și conturile lor analitice. Instituțiile publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure respectarea normelor contabile și controlul datelor înregistrate în contabilitate, precum și păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Sistemele de prelucrare automată a datelor trebuie să permită, în orice moment, reconstituirea elementelor și conținutului conturilor, a listelor și informațiilor supuse verificării, pornind fie de la datele de intrare, fie în ordine inversă de la conținutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informații pe
Contabilitate () [Corola-website/Science/298224_a_299553]
-
801. Angajamente acordate 8011. Giruri și garanții acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri și garanții primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afara bilanțului 8031. Imobilizări corporale luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 20 Acest cont apare numai în situațiile financiare anuale consolidate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 766 bis/10.XI.2009 117 115 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Debitori scoși din activ, urmăriți
Plan de conturi () [Corola-website/Science/298268_a_299597]
-
Stowe, sprijinind astfel mișcarea de emancipare socială din Principate. Pentru Teatrul Național din Iași, Codrescu a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, Codrescu a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare", cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
multe relații și operații ce se efectuează în mod curent asupra originalului "f"("t") corespund unor relații și operații mai simplu de efectuat asupra imaginii "F"("s"). Transformata Laplace are numeroase aplicații importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp, cum ar fi circuitele electrice, oscilatorii armonici, dispozitive optice și sistemele mecanice. Transformata Laplace a
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
care au venit dinspre nordul regiunii Ural. Urme ale populației Selkup s-au găsit în regiunea Sayan, cărora li s-au atribuit artefactele găsite ce au fost datate din epoca bronzului. Deși fierul le era necunoscut, erau buni meșteșugari în prelucrarea bronzului, argintului și aurului cu care fabricau diverse ornamente și obiecte de artă. În anii 2300-1000 i.en., se remarcă cultură Andronovo din sud-vestul Siberiei, influențată de cultură indo-iraniană, a cărei indivizi creșteau căi, vaci, capre și domesticeau cămilele și
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție: câteva centre de prelucrare a cărnii și a laptelui, o fabrică de încălțăminte. Ponderea serviciilor a crescut și ea în ultimii ani, odată cu dezvoltarea comunității economice locale. Comerțul devine și el tot mai important în viața dărăbănenilor, atât cel de nivel local, cât și
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
către populație, după cum urmează : Profil preponderent agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel). Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G.Duca". Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are însă și agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
exploatează prin schela de petrol Băicoi). Primele două întreprinderi au dispărut. Orașul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcții, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură. În orașul Boldești-Scăieni, aproape jumătate din suprafața agricolă extravilană este cultivată cu viță-de-vie.
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
(în , în ) este un oraș în județul Covasna, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Biborțeni, Bodoș, Căpeni, Micloșoara și Racoșul de Sus. Fost oraș minier, în prezent axat pe industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară, prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt. Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
epocă a fierului. Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
romano-catolici (17,81%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole și zootehnie), industrie (construcții metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerț (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosință îndelungată) și servicii (utilități publice, telecomunicații, bănci). În anul 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 417, orașul Tășnad a fost atestat ca stațiune turistică de interes local. Pe teritoriul localității a
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
a județului. Expoziția de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc și ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tășnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiționale, unelte folosite în atelierele meșteșugărești, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun gust și rafinament. Prin varietatea obiectelor expuse (ștergare, așternuturi
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
satele Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești. Are o populație de 8.034 locuitori. Este situat în sud estul județului, industria fiind axată pe produse de utilizare locală: panificație, industrie forestiera, ateliere textile, prelucrarea produselor animaliere. Lipsa investițiilor străine este una dintre problemele acestei localități. Disponibilizările repetate au dus la încetarea activității multor societăți. Actualmente, aici mai funcționează Spitalul, Unitățile militare, Judecătoria și câteva mici societăți. Deși are o așezare plăcută, orașul este ocolit
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
3 sunt cu clasele I-VIII. La Zlatna funcționează și un grup școlar industrial în care învață peste 300 de elevi. Principalele secții din cadrul Grupului Școlar “Cornelui Medrea” sunt: -Științele Naturii; -Mecanică. Se intenționează înființarea unei clase cu profil de prelucrare a pietrei, continuându-se astfel o veche tradiție formată în cadrul școlii de arte și meserii. La școala generală din Zlatna a invatat renumitul Avram Iancu. Pe teritoriul orașului se află trei rezervații naturale, care au valoare deosebită pentru turism: Calcarele
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
și greco-catolici (1,91%). Pentru 4,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci, o cooperativă de credit precum și Trezoreria. Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
din Siret. Și în momentul de față în această clădire își desfășoară activitatea o școală. Între 1862-1887 apar în localitate patru brutarii, un abator și o moară. La sfârșitul secolului al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
străini în zonă. Cea mai importantă fabrică este deschisă de firmă Swedwood, parte a concernului IKEA. Pe lângă această firmă mai există oameni de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul este concediat. Situația economică a Șiretului este din nou una deosebit de precară. O secție a fabricii se vinde, dar sunt angajate în jur de 20 de persoane. Din investitorii străini au mai rămas doar
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
trei. În prezent, în Siret mai funcționează Spitalul orășenesc, Spitalul de psihiatrie cronici și Azilul de bătrâni, Școala generală, Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă”, Poliția orașului, Punctul de trecere vamal, Pompierii, Consiliul și câteva magazine. În 2009 se redeschide fabrică de prelucrare a lemnului Sweedwood și personalul este astfel reangajat. Există mai multe teorii cu privire la originea numelui "Siret":
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cca 0,5 km spre est de Câmpeni pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu șaitrocul din aluviunile Arieșului („"Gold Wäscherei"”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea râului Abrud în
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Consiliul Național de la Alba Iulia, să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a Marii Adunări Naționale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie. În perioada interbelică a fost sediul unei Plăși din județul Turda. Existența pădurilor a favorizat dezvoltarea industriei prelucrării lemnului. Alte ramuri economice sunt: turismul, agricultura, industria textilă și comerțul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Câmpeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
se poate face prin ramificația DN7A (Brezoi-Voineasa-Petroșani) a drumului național 7 (Drumul european E81) sau pe calea ferată, stația aferentă purtând numele de Lotru. La origine este un sat de moșneni, care se ocupau cu creșterea vitelor, oilor, exploatarea și prelucrarea rudimentară a lemnului. La "Valea lui Stan" exista încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân o exploatare a aurului, exploatare a început la Mănăstirea Cozia făcută cu robi țigani. Aceștia au rămas să lucreze ca salariați și la ceilalți proprietari
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
în "gulagurile" Rusiei Sovietice, de multe ori tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau "nemți". Cele povestite de aceștia sunt de domeniul incredibilului. Și după naționalizarea "Societății forestiere" în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulți locuitori lucrând la "„fabrică”". „Fabrică” care mai funcționează și astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în "„socialism”" atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot din
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]