71,024 matches
-
gradul de subiectivitate derivat din experiența nazismului și a comunismului trăite în adolescență. De asemenea, schema conceptuală se baza și ea pe experiența respectivă. Atunci când am auzit că președintele Bush spune: „Ori sunteți cu noi, ori cu teroriștii”, mi-am amintit de propaganda nazistă. Am măturisit acest lucru într-un interviu din Washington Post care s-a dovedit a fi contraproductiv, permițând mecanismului de propagandă conservatoare să afirme că l-am numit pe Bush nazist și să mă eticheteze drept extremist
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fi contraproductiv, permițând mecanismului de propagandă conservatoare să afirme că l-am numit pe Bush nazist și să mă eticheteze drept extremist când eu încercam să arăt că ei sunt extremiști. Tacticile Comitetului Național Republican îCNR) și ale adepților săi aminteau și ele de propaganda nazistă sau comunistă. Ei înfățișau într-o lumină total falsă cine eram eu și ce reprezentam, însă reușeau să o impună publicului prin repetiție constantă. Dar acesta e un aspect secundar. Poate fi comparată administrația Bush
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
s-a manifestat prin apariția fundamentalismului religios, care și-a păstrat până astăzi o poziție marginală în politică. în al doilea rând, adminsitrația Bush și regimurile comunist și nazist au apelat la o politică a terorii. Atacurile de la 11 septembrie amintesc de incendierea clădirii Reichstagului în Germania și de asasinarea lui Kirov în Uniunea Sovietică. Nu sunt adeptul teoriilor conspirației, ci iau aceste trei evenimente ca întâmplări exogene exploatate de guvern pentru a-și urmări propriul interes. Atacurile de la 11 septembrie
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care vor să manipuleze adevărul, o pot face printr-un slogan de tipul lupta împotriva terorii. Publicul american s-a arătat extrem de vulnerabil la manipulare. De ce? Societatea deschisă neînțeleasă întrebarea m-a condus la o descoperire interesată de care am amintit în capitolul 1. America este o societate deschisă care nu înțelege conceptul de societate deschisă și nu îi repectă principiile. Expresia este deseori folosită de președintele Bush și de alții, dar implicațiile sale nu sunt înțelese cum trebuie. De fapt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
faptelor este voit subiectivă, împotriva administrației Bush. Nu am menționat, de exemplu, convertirea lui Mu’ammar al-Gadaffi din Libia, îmbunătățirea relațiilor cu India sau faptul că John Howard devine o copie a lui George W. Bush în Australia. însă am amintit destule evenimente pentru a mă asigura că nu există destule argumente împotriva ideii că America a intrat repede în declin după 11 septembrie. Adăugând la aceasta și opoziția internă din ce în ce mai pronunțată privind războiul din Irak, este evident că, dacă va
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
capacități ce caracterizase până atunci America. îLyndon Johnson își lansase proiectul Great Society înainte de a-și retrage candidatura pentru a fi reales în urma războiului din Vietnam). Statele Unite au continuat să poarte războaie prin intermediari și să sprijine regimuri autoritare. Vă amintiți afacerea Iran-Contras? Acestea erau însă aberații. în general, Statele Unite și-au îndeplinit rolul de lider al lumii libere destul de bine. Lumea liberă a acceptat de bunăvoie să se lase condusă de America în fața amenințării comuniste, iar America și-a sprijinit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ar rămâne aceiași, dar legăturile dintre ei pot slăbi. Contactul personal își poate pierde importanța pe măsură ce moduri mai eficiente de comunicare reduc nevoia de prezență fizică. Situația ce rezultă de aici nu este foarte satisfăcătoare. Ca factor atenuant, trebuie să amintim faptul că orice sistem social devine absurd dacă încercăm să deducem concluziile logice, indiferent dacă este vorba despre Utopia lui Morus, țările imaginare ale lui Defoe, Minunata lume nouă a lui Huxley sau 1984 al lui Orwell. Cu toate acestea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
privind maternitatea (București, 1999) și Familia monoparentală. O abordare politică (București, 2001; ediția a II-a revăzută a apărut în 2006 la Editura Polirom, Iași). Este autoare de studii pe probleme de gen și coautoare de manuale școlare, dintre care amintim: Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002, coordonat de Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir), „Formarea elevilor pentru o viață personală din perspectiva privatității”, în școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact (Editura Polirom, Iași, 2002, coordonat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
închisă femeilor, în ciuda susținerii de către Titu Maiorescu, de exemplu, a anumitor scriitoare. Femeile rămân ancorate tot în spațiul casnic, dominând preocupările privind familia și rolul educațional al femeilor (Miroiu, 2002a, p. 94-99). În sprijinul celor afirmate anterior, este util de amintit existența unei dezbateri în epocă privind greutatea creierului femeilor, inițiată de Titu Maiorescu. Acesta aducea în sprijinul concepției naturale asupra femeilor argumentul potrivit căruia creierul lor este mai mic decât al bărbaților. Devine evident care este poziția lui Maiorescu pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
statului român. O interesantă schiță a tradiționalismului comunist o oferă Zaharia Stancu în articolul „Tradiția caselor pline de copii”, un elogiu adus modelului tradițional, al familiilor țărănești cu foarte mulți copii (Scânteia, 24 septembrie 1966, p. 1-2). Autorul articolului își amintește casa din satul în care a crescut, alături de „numai nouă” frați și surori, și de „mândria de a avea copii”, pe care părinții săi și ceilalți săteni o moșteniseră din tată în fiu. Evocarea este pretextul pentru o întrebare care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din activitatea sa să fie axată asupra unor teme care reflectă interesele de gen. Chiar dacă procentajul nu este impresionant, așa cum va reieși și din celelalte exemple, el este unul dintre cele mai mari. Acest lucru se poate explica prin argumentul amintit la începutul acestui studiu, conform căruia un parlamentar trebuie să reprezinte atât interesele partidului, cât și interesele circumscripției în care a fost ales, iar factorul gen, atunci când apare ca extern primelor două (doar dacă nu vorbim de partide ale femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele dintre ele contează principiile și valorile doctrinare. Cauzele actualei stări de fapt referitoare la participarea și reprezentarea femeilor în politica românească au fost deja discutate în mediul academic românesc 1. Merită să amintim doar că se resimt atât influențele celor 45 de ani de comunism, cât și ale celor 15 ani de tranziție. Important este să identificăm care ar fi soluțiile pentru o mai bună reprezentare a intereselor de gen în politica românească
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
direct în studioul TV: Roberta Anastase versus Victor Ponta, la Stelian Tănase „Roberta Anastase și Victor Ponta, adică Puterea și Opoziția, șsuntț invitații mei în această seară. Roberta Anastase vine de la o prezentare de modă. Foarte interesant este să vă amintesc, șa fostț Miss România în 1996...”. Așa începe ediția din 30 noiembrie 2005 a emisiunii „Zece fix” ă un talk-show pe teme politice moderat de Stelian Tănase. După o scurtă discuție cu cei doi invitați pe tema integrării europene a României
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
evocată de autor. Însă, voind să contribuie la progresul dezbaterii, autorul sfârșește prin a face anumite concesii unor vechi lozinci. De exemplu, el pare adesea că acuză moneda de a fi răspunzătoare pentru crizele economice și pentru alte malversații, ceea ce amintește de critica marxistă a acumulării de capital, după care goana oamenilor după avere are consecințe nefaste. Cu toate acestea, teoria monedei ca instituție socială rămâne convingătoare. Structura societății și modul în care puterea este deținută și exercitată în cadrul său creează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este profund predictibilă, alegerile sale făcându-se după tipare anticipabile social și matematic. Nu este o întâmplare că cercetările matematice sunt din ce în ce mai extinse în spațiul științelor sociale. Credem că un cercetător trebuie să evite gândirea irațională sau nelogică. În context amintim că Pareto numea acțiunile bazate pe utopii ca acțiuni nelogice 17. Chiar dacă uneori pare, economia și știința economică nu este și nu se bazează pe utopii. Economia este un spațiu al nevoii și interesului iar oamenii sunt forțați să se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umană pe drumul sinuos și complicat al transformării noastre. Există un concept care încearcă să pună în evidență cele amintite și care se cheamă "darwinism social". La baza sa stă caracterul natural al evoluțiilor, bazat pe principii pe care le amintim: "supraviețuirea celor mai bine adaptați"41, selecția naturală nu se poate "face niciodată în salturi mari și bruște, ci înaintează întotdeauna cu pași mici, siguri deși înceți"42, și "prin selecție naturală se produc, se formează, se modifică, se dezvoltă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să se supună regulilor și doresc ca și alți oameni să le respecte . Simt vinovăție când ei însuși nu le respectă și furie când ceilalți nu le respectă"44. 10. Pentru că ne adresăm și tinerilor economiști, în final le vom aminti cuvintele lui Bertrand Russel, pe care îi vom ruga să nu le uite45: Dacă mi-ar sta în putere să organizez învățământul superior așa cum mi-ar plăcea mie să fie, aș căuta să înlocuiesc vechile religii ale dreptei credințe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fost unul lung. Darwin face o referire directă la tema verigii lipsă, explicând-o în stilul propriu și pe baza elementelor logice și de argumentare care au construit "Originea Speciilor" în totalitatea sa, ca operă. "În privința formelor existente trebuie să amintim că nu avem dreptul să ne așteptăm (cu excepția unor rare cazuri) să descoperim verigi de legătură directe între forme, ci numai între fiecare dintre ele și unele forme dispărute și înlocuite"125. Se subliniază că dimensiunile procesului sunt lente în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să fie în dezacord cu natura umană și care să fi rezistat în timp. Selecția, conform teoriilor lui Darwin 128 se realizează pe "două capabilități ale naturii variația 129 și ereditatea"130. În prefața la "Originea Speciilor"131, Ștefan Vlăduțescu amintește de trei teorii care ar sta la baza dezbaterii despre originea vieții pe pământ. Este vorba despre teoria creaționistă (care are la baza sa ipoteza existenței unui creator unic), teoria evoluționistă (care are ca punct de plecare ideea că viața
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar și norme cu origine irațională. Capacitatea umană de a-și construi norme, legi, de a ordona și ierarhiza realitatea, este una dată pe cale naturală. Este parte a conștiinței umane. În argumentarea caracterului natural al conștiinței de sine, Fukuyama ne amintește că "În secolul XX ipoteza fundamentală a științelor sociale a fost că normele sociale sunt construcții sociale și dacă se dorește explicarea unui anume fapt social, trebuie să se facă apel, după cum afirma Durkheim, la "fapte sociale anterioare", nu la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
oameni sunt bogați și alții săraci, de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei Pleșu ne amintește că "Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia iudeo-creștină nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se așează cuminți la cozi interminabile, în capătul cărora se află grătarul cu mici. De regulă este un fel de improvizație murdară, de culoare neagră, în jurul căreia servesc o mână de 2-3 oameni, bărbați și femei, îmbrăcați cu haine ce amintesc vag că au fost cândva halate albe. În spatele grătarului este așezat aparatul de făcut mici, un fel de tulumbă în care într-o parte intră carnea tocată și în cealaltă parte ies atât de doriții mici. Fiecare dintre consumatori are
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nume fiecărui lucru, operează cu cifre matematice, cantitative, și știe exact ce înseamnă viața sa, ce-i poate îngreuna și ușura această viață. Când discută despre desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte pentru a juca rolul de bani, Rothbard 368 amintește de teorema regresiei lui Ludwig von Mises și o explică. Această teoremă arată foarte bine etapele trocului și mecanismul prin care s-a ajuns la utilizarea unei mărfi ca monedă, adică din rolul de mijloc de schimb al celorlalte mărfuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în categoria banilor, bancnote, monede, depozite la vedere, depozite la termen, dar și cvasi banii, adică titlurile de stat, certificatele de depozit și alte instrumente financiare cu lichiditate mărită. Dintre definițiile monedei pe care le-au dat economiștii români, le amintim pe cele ale lui Kirițescu și Silviu Cerna. Ultimul definește moneda ca fiind "un instrument tehnic de eliminare a inconveniențelor trocului"428 sau "ansamblul mijloacelor de plată, adică totalitatea activelor acceptate unanim, pretutindeni și în mod permanent pentru stingerea datoriilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la rândul lor nemuritori. Dragostea omului față de aur are această dimensiune, a credinței că nu se poate să fim doar ceea ce părem, adică niște frunze în vânt, care dispar odată cu venirea toamnei și de care nimeni nu-și va mai aminti niciodată nimic. Legătura dintre om și aur are această încărcătură magică, veche și profundă. Este o legătură a bătăliei cu nimcnicia și derizoriul, care încearcă să sfideze veșnicia prin folosința unui material veșnic. Dacă religia este o reflectare a omului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]