70,946 matches
-
dedicat teatrului pentru copii și adolescenți, îmi pun, invariabil, câteva întrebări: al cui este teatrul care se adresează tinerilor?; ține el cont de schimbările structurale ale copilăriei?; își cunoaște copiii și adolescenții?; cât de conștient este acest teatru de rolul fundamental pe care-l poate avea în raport cu formarea lor, în spiritul atașării de povești emancipatoare, eliberatoare?; cât de mult își dorește să le diversifice orizontul experiențial, să le deconstruiască stereotipurile împrumutate, să le insufle posibilitatea unei schimbări pe care ei înșiși
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
vizibilului și o poziție subiectivă, profund personală față de tot ce văd. Teatrul poate cultiva angajamentul emoțional, empatic - atât de puțin prezent în pedagogia competiționala actuala. Teatrul poate emancipa emoții și poate ordona încurajator Teatrul explorează înțelegerea existenței celuilalt că dat fundamental al înțelegerii lumii din jur. Această înțelegere este mediata de experiențe revelatoare prin intermediul cărora copilul crește deschis față de tot ce nu e ca el, față de tot ce se plasează într-un context al specificității diferențiatoare. Teatrul e suma experiențelor și
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
and teenagers, I inevitably ask myself a few questions: whose is the theatre addressing the youths? does it take into consideration the structural changes of childhood? does it know its children and teens? how aware is this theatre of the fundamental role it could take în forming the children and teens, în the spirit of attachment to emancipatory, liberating stories? how eager is this theatre to diversify the children’s experiențial horizon, to deconstruct the stereotypes they borrow, to show them
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
is able to cultivate the empathic emoțional engagement - scarcely present în today’s competitive pedagogy. The theatre is able to emancipate emotions and to set an encouraging order. The theatre explores the understanding of the Other’s existence aș the fundamental base for understanding the world around. This understanding is mediated by revealing experiences, through which the child grows open towards everything that’s not like her/him, towards everything situated în contexts of differentiating specificities. The theatre is the sum
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
sarcina criticului este să deslușească într-o poezie sau într-un roman concretul necategorial al artei, realitatea ei monadica, misterul vibrator cu care să consune". Mai exact, să surprindă unicitatea operei. Sunt invocați în acest sens Charles Du Bos (sonoritatea fundamentală), Henri Bergson (durata vie), Gabriel Marcel ("l'attention à l'unique"), Camil Petrescu (substanțialitatea). Critic de formație maioresciana, Streinu a văzut în militantismul estetic o formă a luptei pentru artă, pentru frumos, de unde și polemicile sale împotriva ingerințelor politice din
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
înainte (măruntul romantism, tenebros, exotic și formalist"), până la cel mai tânăr contemporan. Marele poet l-a atras în permanență, comentându-i opera în mai multe rânduri, în special în volumul Clasicii nostri. Luceafărul e o dramă a antinomiilor, fiind motivul fundamental ce se regăsește în întreaga inspirație a poetului". Despre Floare albastră afirma că e un embrion al marii lui opere, spectaculoasa oscilație eminesciană între ideea de moarte și viață. În studiul Eminescu, poet dificil se pronunța, poate cam categoric, împotriva
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
al doilea mandat). Manolescu este considerat, în general, ca unul dintre cei mai importanți critici literari români din ultimele decenii. În legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC). Una dintre cărțile sale fundamentale este "Istoria critică a literaturii române", apărută în 2008 într-o ediție definitivă. Este, de asemenea, directorul revistei "România literară". În luna decembrie 2011, Senatul Universității din București l-a declarat "Profesor emerit". Administrația prezidențială l-a decorat cu Ordinul
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
de la Tübingen. A fost "Doctor Honoris Causa" a aproape 50 de universități din întreaga lume. Doctor în Filologie și Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice. Opera științifică a lui n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apărut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. Traducerea în românește a "Lecțiilor de
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice. Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului ("„Pointilismului”") și cubismului, si a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" în Rusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci. Muzee: Peggy Guggenheim Foundation, Veneția; Pinacoteca
Futurism () [Corola-website/Science/297581_a_298910]
-
și folclor"(1952-1965). Va fi rechemat ca profesor la Facultatea de Litere din București abia în 1961. Din epocă datează mai multe studii ale sale, preocupările sale vizează teme foarte diverse, estetica basmului, literatura spaniolă etc. Este autorul unor studii fundamentale despre scriitori români ("Viața lui Mihai Eminescu", "Opera lui Mihai Eminescu", "Viața lui Ion Creangă" ș.a.). Publică, dupa 1945, studii și eseuri privind literatura universală ("Impresii asupra literaturii spaniole", "Scriitori străini"). Studiul "Estetica basmului" completează spectrul de preocupări ale criticului
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
devenit între timp profesor, Alexandru Piru. Este înconjurat de onoruri, e premiat și omagiat. În noiembrie 1964, este internat cu diagnosticul ciroză hepatică la Sanatoriul Otopeni. La 12 martie 1965, la adăpostul nopții, pleacă în lumea umbrelor, lăsând „o operă fundamentală pentru cultura poporului român” (potrivit epitafului literar semnat de Geo Bogza). După 1989 activitatea sa publicistică postbelică este pusă sub semnul întrebării, Călinescu fiind acuzat de colaboraționism de către anumiți autori, inclusiv unul dintre foștii săi asistenți, Adrian Marino. Aceștia încep
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
și 1991, prorector-asociat al aceleiași universități.<br> A publicat mai multe volume, printre care: "Îmblânzirea Romantismului" ("The Taming of Romanticism") (Harvard, 1985), în care lansează conceptul de romantism Biedermeier ce definește forma în care curentul se adaptează în Balcani, studiu fundamental pentru cei care cercetează romantismul (ed. românească, editurile Polirom, Curtea Veche). <br> În 1989, publică volumul "A Theory of the Secondary. Literature, Progress, and Reaction" ("O teorie a secundarului. Literatură progres și reacțiune") la prestigioasa editură americană „The Johns Hopkins
Virgil Nemoianu () [Corola-website/Science/297594_a_298923]
-
I-VII, 2004-2009, un proiect grandios, care a fost atacat însă de unii critici. Din 2005, sub numele "Ariergarda avangardei", ține o rubrică permanentă în revista „Cultura”. Este președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă și coordonator al seriei „Opere fundamentale”. Interviuri
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
literatura onirică va putea fi considerată o încercare de sinteză între fantasticul tradițional, de tip romantic, și suprarealism.„ „Pentru literatura onirică, așa cum o concep eu, visul nu este sursă și nici obiect de studiu; visul este un criteriu. Deosebirea este fundamentală: eu nu povestesc un vis (al meu sau al altcuiva), ci încerc să construiesc o realitatea analoagă visului. [...] Suprarealiștii s-au străduit și ei să detecteze aceste elemente stranii din realitate (e suficient să ne gândim la Nadja a lui
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
textului dramatic: "La syntaxe narrative des tragedies de Corneille", Paris, Klincksieck, 1976. Se desparte însă curând de principiile unei analize pur formale prin "The Poetics of Plot: the Case of English Renaissance Drama" (Minneapolis, 1985) și mai ales prin lucrarea fundamentală "Fictional Worlds" (Cambridge, Mass., 1986). Tradusă în limbile franceză, italiană, spaniolă și română, Lumile ficționale a devenit o carte de referință în domeniul hermeneuticii literare actuale și una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
dintre predecesorii săi realiști, Sadoveanu îl vedea pe țăranul român ca pe „un tip superor de om, un om eroic”. El a mai adăugat că: „simplu, în sensul că acești oameni sunt mișcați de câteva dispozitive [care] coincid cu instincte fundamentale ale omenirii, [ei] sunt, în general, misterioși.” În aceeași notă, Sadoveanu creează, de asemenea, înțelepți populari, ale căror opinii cu privire la viata sunt de o natură umanistă naturii, și de multe ori descris în contrast cu principiile raționalismului raționalist ale culturii occidentale. Comentând
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
ea avea datorii masive, Franța nu avea un corp reprezentativ care să inspire cu încredere celor care acordau împrumuturi. O parte din banii percepuți ca impozite nu ajungeau la rege. Astfel, fără o restabilire a controlului asupra finanțelor, nici o reforma fundamentală nu putea fi realizată. Chiar și dacă clerul și nobilimea ce beneficiau de privilegii și scutiri ar fi plătit impozite, deficitul nu putea fi redus. Jacques Necker, un bancher protestant din Geneva, a fost numit director general al finanțelor, pentru
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a fost un protest violent împotriva lipsei de pâine și a prețului ei, decât un protest legat de salarii. 50 de persoane a fost ucise sau rănite de armata. La 3 mai 1788, Parlamentul a susținut drepturile națiunii, proclamând legile fundamentale ale regatului, susținând că numai Stările Generale au dreptul de vot asupra impozitelor, că francezii nu puteau fi trimiși la închisoare fără judecată și că regele nu putea modifică privilegiile și cutumele provinciilor. Lamoignon a decis să reducă drastic atribuțiile
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
adeseori compatrioții prin multitudinea și diversitatea temelor abordate. Într-o recenzie din 1965, Mircea Popescu afirma următoarele: „Dacă am afla că domnul Alexandru Ciorănescu, ale cărui studii de istorie și de istorie literară le cunoșteam din țară, iar lucrarea-i fundamentală, de curând retipărită, "Ariosto în Franța" e și astăzi un model de literatură comparată, pregătește un tratat de matematică ori scrie o simfonie, nu ne-am mira câtuși de puțin: omul e capabil de orice. Lăsând gluma la o parte
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
cu trend crescător de la 1 la 9. Valoarea maximă a gradațiilor dan, 10 dan, este rezervată fondatorului de stil, care este denumit sosai. Activitățile de antrenament sunt împărțite în "tehnici de bază" (jap. kihon), care este o înșiruire de tehnici fundamentale și specifice stilului, activități de simulare de luptă (jap. kata),acțiuni de spargeri de materiale (jap. tame-shiwari) si lupta propriu-zisa(jap.kumite) in care se aplica tehnicile invatate. Antrenamentul începe cu așezarea în poziție așezat (jap. sei-za), urmat de un
Karate Kyokushin () [Corola-website/Science/297647_a_298976]
-
al II-lea pe tronul României, Manoilescu este întemnițat în toamna anului 1927, dar este achitat la procesul ținut în 1928. În 1929, a publicat la Paris, la editura Giard, în colecția "Bibliothèque Économique Internationale", prima versiune a operei sale fundamentale " La théorie du protectionisme et de l'echange international" (cu versiuni în italiană și engleză). După revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea, Manoilescu a fost foarte influent în cadrul camarilei regale, fiind ministru pe resort economic în diverse
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
despre ”mersul ideilor economice la români”: ”politica de protecție industrială practicată de România în primele decenii ale acestui secol a fost ridicată de Mihail Manoilescu la rangul unei teorii cu valabilitate și ecou internațional. La aproape șase decenii lucrarea lui fundamentală și-a croit drum în întreaga lume, constituie prima străpungere românească în gândirea economică universală și a intrat definitiv în istoria doctrinelor economice moderne, fiind citată în studii de specialitate, cursuri universitare, tratate și enciclopedii, dar nu a văzut pînă
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
înlocuită cu tendința de apărare a "„eu”"-lui din starea de inferioritate, care duce la o supracompensare a protestului masculin. ar fi prin urmare lipsit de semnificație. În lucrările lui Jacques Lacan formularea freudiană a complexului Oedip este în mod fundamental reconstruită. Lacan accentuează faptul că, în realitate, conflictul lui Oedip este doar un mit, o ficțiune verbală. Conflictul are loc nu la nivel real, ci doar în sens simbolic. Tatăl nu este neapărat o persoană reală, ci o "„funcție”", care
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
sens convențional, dar că a fost înlocuită de un proces fără sfârșit de producere de simulacre. Mass-media și celelalte forme ale producției culturale de masă generează constant procese de re-apropriere și re-contextualizare ale unor simboluri culturale sau imagini în mod fundamental deplasând experiența noastră de la “realitate” la o “hyperealitate”. Potrivit acestei tendințe, e semnificativ că începuturile arhitecturii p. m. nu e considerată construirea unei clădiri mari ci distrugerea proiectului modernist de case Pruitt-Igoe creat de Minoru Yamasaki. Postmodernismul este reticent în fața pretențiilor
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
de asemenea amestecul cuvintelor cu arta, colajul și alte mișcări din modernism într-o încercare de a multiplica mediile și mesajele. Foarte multe elemente se centrează pe o schimbare în alegerea temelor, artiștii postmoderni privesc mass media ca o temă fundamentală pentru artă, și folosesc forme, tropi, materiale- cum ar fi monitoare video, artă ready made sau descrieri ale unor obiecte mediatice- ca puncte focale ale operelor lor. Andy Warhol este un exemplu timpuriu al artei postmoderne în acțiune, prin modul
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]