75,079 matches
-
după un scenariu de Mihai Opriș și Vasile Chiriță. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Stela Furcovici, Ion Lupu, Mihai Mereuță, Ion Caramitru, Amza Pellea și Ilarion Ciobanu. Filmul relatează participarea tinerei eroine Ecaterina Teodoroiu (1894-1917) ca voluntar în luptele din Primul Război Mondial. În octombrie 1916, imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, tânăra Ecaterina (Cătălina) Teodoroiu (Stela Furcovici) sosește cu trenul de la București (unde urma Școala de Fete pentru a deveni învățătoare) la Târgu Jiu. Revoltată de
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
cu gând să-l roage pe generalul Ion Dragalina, comandantul Armatei I, să-i aprobe să lupte pe front. Bătrânul caporal Bădeață (Mihai Mereuță) o duce cu căruța către linia frontului, dar ostașul este grav rănit de o schijă în luptele grele de pe malul râului Jiu. Fata îl însoțește pe bătrânul Bădeață la Spitalul de campanie nr. 9 unde fusese repartizată ca soră medicală categoria I. Spitalul este condus de medicul maior Liviu Mureșan (Ion Caramitru), un ardelean de la Blaj care
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
repartizată ca soră medicală categoria I. Spitalul este condus de medicul maior Liviu Mureșan (Ion Caramitru), un ardelean de la Blaj care trecuse pe ascuns granița în România și se înrolase în Armata Română. Din cauza faptului că își pierduse ochelarii în luptele de pe Jiu și nu avea bani să-și cumpere alții, Cătălina nu reușește să-i fie de ajutor medicului. Acesta din urmă își dă seama că fata nu vede și îi cumpără o pereche de ochelari. Cătălina îl roagă pe
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
fata este repartizată la Compania a VIII-a (din care făcuse parte și fratele ei) condusă de lt. Gheorghe Mănoiu (Ion Lupu) și instruită de caporalul Bădeață și de soldatul Titoi Cotigă (Niță Anastase-Fifi). Generalul Dragalina este grav rănit în luptele de pe Jiu și va muri mai târziu la București. Soldatul Ecaterina Teodoroiu luptă pe front în primele linii, dând dovadă de eroism și ocupând un cuib de mitraliere german. Ea cade prizonieră și este condusă de un sergent neamț spre
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
fratele ei) condusă de lt. Gheorghe Mănoiu (Ion Lupu) și instruită de caporalul Bădeață și de soldatul Titoi Cotigă (Niță Anastase-Fifi). Generalul Dragalina este grav rănit în luptele de pe Jiu și va muri mai târziu la București. Soldatul Ecaterina Teodoroiu luptă pe front în primele linii, dând dovadă de eroism și ocupând un cuib de mitraliere german. Ea cade prizonieră și este condusă de un sergent neamț spre comandamentul german, dar pe drum Ecaterina se apleacă brusc și ia revolverul unui
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
brusc și ia revolverul unui ostaș mort, îndreptându-l spre sergentul neamț. Fata reușește să ajungă la compania ei care se afla în Gara Filiași și-l anunță pe comandant că nemții vor ataca cu un tren blindat. În acele lupte, tânăra Ecaterina este grav rănită de o schijă și dusă la spital unde este tratată de medicul Mureșan. După retragerea Armatei Române în Moldova, fata este transportată la Spitalul Militar nr. 3 din Iași unde face eforturi pentru a putea
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
colonelul Jipa (Cornel Coman) s-o trimită pe Ecaterina la partea sedentară a armatei pentru a o feri de riscul de a muri pe front. Înaltul Comandament Militar o înaintează la gradul de sublocotenent pentru merite deosebite pe câmpul de luptă, iar generalul o detașează la Comandamentul Diviziei. Ea îi spune comandantului diviziei că refuză să-și părăsească compania, iar generalul îi acceptă rugămintea de a rămâne pe front. Mănoiu este invidios, dar îi încredințează comanda unui pluton de infanterie. Aflată
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
pe front. Mănoiu este invidios, dar îi încredințează comanda unui pluton de infanterie. Aflată pe front, Ecaterina află că medicul Mureșan s-a îmbolnăvit de tifos exantematic și a murit. Comanda Armatei I este preluată de generalul Eremia Grigorescu. În luptele de la Mărăști și Mărășești, acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare este oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul luptelor, Ecaterina Teodoroiu este împușcată în piept și moare eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. Ultimele ei
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
Mureșan s-a îmbolnăvit de tifos exantematic și a murit. Comanda Armatei I este preluată de generalul Eremia Grigorescu. În luptele de la Mărăști și Mărășești, acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare este oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul luptelor, Ecaterina Teodoroiu este împușcată în piept și moare eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. Ultimele ei cuvinte au fost: "„Înainte, băieți!”". Profesoara Elena Saulea a evidențiat ideea că scenariul impozant conține elemente de istorie, de fantezie
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
Elena Saulea a evidențiat ideea că scenariul impozant conține elemente de istorie, de fantezie și de dramatism existențial. Ecaterina Teodoroiu este descrisă în film ca „o eroină ce pleacă spre moarte cu dorința de a da viață unui ideal, unei lupte cu miză generoasă, o tânără ce iubește și visează pulverizând frânturile gândurilor sale curate pentru tristețea unei lumi în căutare de hotare”. Originară dintr-o familie țărănească, Ecaterina are gesturi naturale și o fizionomie expresivă, care oscilează între inocență și
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
În plus, numele actorului Gheorghe Alexandru apare trecut de două ori. Regizori secunzi au fost Gheorghe Nune și Luiza Ciolac. Pe post de consultanți au fost folosiți col. Costică Popa (consilier militar) și prof. Elena Udriște (consilier istoric). Maistru de lupte a fost Szabolcs Cseh. Muzica este interpretată de corul și orchestra simfonică a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” dirijată de Paul Popescu. Revista Cinema anunța în septembrie 1978 că s-a terminat finisajul, urmând să se predea copia standard. Cheltuielile de producție
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
de asalt. Fiind tanchist, a fost grav rănit în război, în timpul bătăliei de la Briansk (1941) unde se încerca stoparea pătrunderii germane spre Moscova. A stat mult în spital, iar în timpul convalescenței a început să deseneze modele de pistoale întrucât, în luptă, a fost izbit de superioritatea tehnică a echipamentului soldaților armatei germane. A avut ideea creării unei mici puști de asalt, fiabilă și rapidă, pe care i-a prezentat-o mareșalului de artilerie Nikolai Voronov. Acesta l-a sprijinit și l-
Mihail Kalașnikov () [Corola-website/Science/326780_a_328109]
-
ca: Victor Eftimiu și Mihail Săvulescu. Din 1913 își începuse și cariera ostășească, urmând cursurile Școlii Militare de Artilerie, Geniu și Marină, apoi fiind concentrat, cu scurte pauze, care i-au îngăduit să termine facultatea. A participat ca sublocotenent la luptele din Transilvania (august-octombrie 1916). A fost înregimentat în cadrele Regimentului 1 de grăniceri la baza sa din localitatea Câineni. Când a plecat din București spre garnizoană i-a scris lui Ovid Densusianu: Ca răspuns, Șerban Cioculescu nota: „Rețineți vă rog
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
scris lui Ovid Densusianu: Ca răspuns, Șerban Cioculescu nota: „Rețineți vă rog această splendidă formulă lirică prin care poetul erou definea una dintre armele glorioasei noatre armate - pe grăniceri: poeți ai munților și ai hotarelor”. Entuziasmul și curajul său în luptă a fost menționat de către Alexandru Macedonski: A murit pe un munții din nordul Văii Oltului la data de 23 octombrie 1916, în urma unui bombardament de artilerie. A fost multiplu decorat post-mortem. Constantin T. Stoika a fost înmormântat pe o colină
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
23 octombrie 1916, în urma unui bombardament de artilerie. A fost multiplu decorat post-mortem. Constantin T. Stoika a fost înmormântat pe o colină la marginea satului Boișoara. Irene, mama sa a primit post-mortem ultima scrisoare trimisă de către Constantin de pe frontul de luptă. Ea conținea următoarele rânduri: Din declarațiile fratelui său Cezar T. Stoika, o mulțime de manuscrise rămase după moartea poetului cum ar fi piesele de teatru neterminate „Floarea cimitirului”, „Azemia” și piesa inspirată din tragedia lui Dimitrie Anghel, „Pentru o femeie
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
1118, în Biserica Nașterii Domnului din Betleem. Curând, regatul a fost supus unui atac dublu al musulmanilor. Din Siria, el a fost atacat de selgiucizi și din Egipt de fatimizi. Cu toate acestea, Balduin a fost în stare fără vreo luptă să-i elimine pe musulmani de pe teritoriile lui. În 1119 musulmanii au continuat ofensiva, de această dată încalcă granițele principatului Antiohiei. Balduin cu întăriri se îndreptă în nord, însă regentul Antiohiei Roger de Salerno, nu a așteptat ajutorul și a
Balduin al II-lea al Ierusalimului () [Corola-website/Science/326798_a_328127]
-
absența regelui a fost numit Eustațiu Grenier, care pe 29 mai 1123 a reflectat cu succes un atac al fatimizilor. În 1124 Balduin a fost eliberat. În 1125 armata unită a Ierusalimului, Tripoli și a Edessei a dat selgiucizilor o luptă în apropiere de Azaz, oraș în nordul Siriei. În ciuda faptului că armata lui Burzuki, emirul de Mosul, o depășea cu mult pe cea a cruciaților, europenii au fost victorioși, datorită căruia statele creștine din orient au putut restabili parțial influența
Balduin al II-lea al Ierusalimului () [Corola-website/Science/326798_a_328127]
-
-i ajuta să salveze lumea cei 5 rangeri șunt: rangerul galben Tideus (Jim Gray), rangerul negru Corcus (Alan Palmer), rangerul alb Delphine (Rajia Baroudi), rangerul albastru Cestro (Karim Prince) și ultimul rangerul roșu Aurico (David Bacon). Aceștia șunt ajutați în lupte de Alpha 5 (Richard Steven Horvitz) care le trimite echipament. Este vorba de 5 adolescenți care se hotărăsc să fie recrutați la salvarea lumii.Tideus,Corcus,Delphine,Cestro și Aurico șunt eroii noștri Power Rangers. În casa domnului Zordon se
Mighty Morphin Alien Rangers () [Corola-website/Science/326805_a_328134]
-
ca și ideologia panturcică, care punea accent pe destiniul conducător ale musulmanilor din Asia Centrală, odată ce Imperiul Rus ar fi fost alungat de regiune. Trebuie amintit că doi lideri din acele vremuri, Enver Pașa și Ahmed Djemal, aveau să moară în luptele dintre musulmanii anticomuniști și autoritățile bolșevice după victoria Revoluției Ruse și înfrângerea otomanilor în Primul Război Mondial. CUP a avut o poziție particulară față de armeni, în care nu avea încredere și împotriva cărora a luat măsuri represive. Prima ofensivă importantă
Comitetul Unității și Progresului () [Corola-website/Science/326804_a_328133]
-
Constantinopol ca responsabilii politici și militari ai vechiului guvern care nu apucaseră să fugă din țară sa fie puși sub acuzație. Această cerință a fost introdusă și în prevederile tratatului de la Sèvres, care avea să pună capăt în mod oficial luptelor dintre Aliați și Imperiul Otoman. Britanicii au pus sub acuzare 60 de otomani, pe care i-au considerat responsabili pentru atrocitățile din Malta, unde de altfel au fost programate să aibă loc ședințele de judecată. Guvernul otoman a arestat peste
Comitetul Unității și Progresului () [Corola-website/Science/326804_a_328133]
-
fost de fapt medicul internist Dumitru Georgescu, tatăl scriitorului ialomițean. Medicul era originar din satul Poiana, sat aflat la 20 de kilometri distanță de Slobozia, și a luptat în Primul Război Mondial, ocupându-se de îngrijirea sănătăților soldaților răniți în luptă. După război, el s-a mutat în satul Țăndărei din Câmpia Bărăganului. El a înființat acolo un spital, unde a vindecat foarte mulți bolnavi din zonă. Datorită priceperii și dăruirii sale, a ajuns să fie repede îndrăgit de către localnicii din
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
Mihai Pârnuță (Niță) și Maria Pârnuță (Măruța), ambii, urmașii unor moșeni rucăreni. Primii doi copii ai familiei erau o fată, Muta, căsătorită cu Neculae Idoraș, si un băiat Moise, ajuns brigadier silvic. Tatăl, Ion Mihai Pârnuță, a căzut eroic în luptele de la Pravăț în 16 Octombrie 1916. Osemintele sale se odihnesc în Mausoleul de la Valea Mare- Mateiaș. Mama, Maria Pârnuță, născută Simion(1891-1949), este îngropată în Cimitirul Bisericii Rucăr-Suseni. Soldatul Ion Mihai Pârnuță a fost înrolat în compania a 3-a
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
Cimitirul Bisericii Rucăr-Suseni. Soldatul Ion Mihai Pârnuță a fost înrolat în compania a 3-a, batalionul 1 din regimental 70 infanterie Muscel, comandat de maiorul Grecescu Grigore. Deșii soția, Maria, i-a presimțit moartea și a plecat spre câmpul de luptă pentru a-I arată pe ultimul născut, Gheorghe, nu l a apucat în viață și nu a putut să-l ia pentru a-l îngropa creștinește. Eroul a fost îngropat de tovărășii săi de luptă pe locul unde căzuse. Trupul
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
a plecat spre câmpul de luptă pentru a-I arată pe ultimul născut, Gheorghe, nu l a apucat în viață și nu a putut să-l ia pentru a-l îngropa creștinește. Eroul a fost îngropat de tovărășii săi de luptă pe locul unde căzuse. Trupul îi va fi dezgropat mai târziu și adus la Mausoleul de pe Mateiaș. Soția, Constantă Bărbulescu, s-a născut la 19 noiembrie 1919 la Câmpulung Muscel. Tatăl său Ion Bărbulescu a fost preot la Biserică Domneasca
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
cavaler cu spade și panglică de Virtute Militară” prin ordinul de zi nr 434/41. Au fost decorați și subalternii adjutantul Danga și caporalul Ghețău. Erau primele decorații primite de unitatea din care făcea parte. La 16 septembrie 1941 în luptele de la Oktiabri-Vagoda, Ucraina, a fost rănit foarte grav la maxilar, fratele său, Moise Pârnuță (n. 20 august 1912 - d. 6 iunie 1995). Revenit de pe front în august 1942 este mobilizat ca ofițer educator la Școală normală “Carol I” din Câmpulung
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]