7,853 matches
-
o revoluție comunistă. Și în loc de asta, apare Hitler! Din partea României, nu mă așteptam la altceva. Un antisemitism latent îl simt și astăzi. Și pe vremea aia era lafel, ba nu lafel, că atunci era mai tare împotriva evreilor, decât împotriva țiganilor. În 1944 aveam 35 de ani, că m-am născut in 1909.
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
nu este importantă pentru instituție, înșirând titluri de proiecte desfășurate pentru comunitatea romă. O altă reprezentantă insistă că intervențiile noastre sunt ilegitime, că ea însăși a stat de vorbă cu persoane rome și știe că diferența asta dintre ”rom” și ”țigan” este falsă, iar denumirea de ”țigan” nu este peiorativă, drept pentru care ea va continua să o folosească. De aici, de altfel, încep reacțiile ofensive și jignitoare. În mod previzibil, tonul folosit de noi este principala problemă, un ton necivilizat
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
titluri de proiecte desfășurate pentru comunitatea romă. O altă reprezentantă insistă că intervențiile noastre sunt ilegitime, că ea însăși a stat de vorbă cu persoane rome și știe că diferența asta dintre ”rom” și ”țigan” este falsă, iar denumirea de ”țigan” nu este peiorativă, drept pentru care ea va continua să o folosească. De aici, de altfel, încep reacțiile ofensive și jignitoare. În mod previzibil, tonul folosit de noi este principala problemă, un ton necivilizat, lipsit de bun-simț, un ton obraznic
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
care i-a fotografiat ani la rând, a continuat să rătăcească prin Europa având la el doar aparatul foto și foarte puține alte lucruri. „Timp de 17 ani, nu am plătit deloc chirie”, spunea fotograful pentru The Guardian. „Chiar și țiganilor le era milă de mine, pentru că au crezut că eram mai sărac decât ei.” De-a lungul carierei, Josef Koudelka a publicat numeroase cărți cu fotografiile sale, cea mai recentă dintre ele - „Invazie Praga 68” - fiind tipărită și lansată săptămâna
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
ce zice Doru Frollu, se laudă cu ce lucrează el cu comunitatea”. Și mi-a zis că prima dată când a venit aici, l-a întrebat: „Dar cum sunt oamenii de aici?”. Și Frollu ar fi zis: „Eh, sunt niște țigani”. Așa am inceput sa inteleg niște lucruri, sa inteleg și eu lumea lor, că eu poate îl vedem pe Doru Frollu ăla drăguț, care a venit să dea niște pizza la copii. Și atunci eu am inteles cu cine am
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
acordul proprietarului și „sprijinul domnului arhitect Sturdza”, motivul inițiativei lor fiind „salvarea unei cladiri de patrimoniu”. În scurt timp, a devenit clar că salvarea despre care vorbeau, era salvarea unei case din mâinile unor persoane descrise de ei ca fiind: „țigani care fură fierul din casă ca să facă bani”. În felul acesta, ocupanții au ajuns să diferențieze între un squatting negativ și un squatting pozitiv</i>. Squatting-ul pozitiv, în termenii lor, este unul care „respectă” proprietatea, ocupanții făcând, eventual, eforturi pentru
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
o casă minunată. Bunica mea a fost croitoreasa pentru armată regală. Mama mea a fost muncitoare și tatăl meu sudor. Proletari, proletari. Stradă Petre Țină era o stradă frumoasă, liniștită, cu cișmele: aveam la noi pe strada trei familii de țigani, două familii de evrei și o familie de unguri. Povestește-ne o întâmplare din copilăria sau din adolescență ta de care te simți foarte legat.</i> În clasa a opta aveam un coleg de clasă de familie bună. Mama lui
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
genul ”a venit asta să facă scandal aici, țiganca asta. Dar, sigur, noi nu suntem rasiști”. Chiar cineva acolo a ajuns să afirme chestii super-penibile despre originea cuvântului rom, cum că i-ar fi spus nu-știu-care ”țigancă”, că de fapt ”țigan” e termenul corect și nu ”rom”. Cum să spună cineva de la Comisia Europeană așa ceva? Eu pur și simplu am spus: stați puțin, dar etnia mea de ce nu este reprezentată aici? Și ei făceau tot felul de tertipuri ca să mă reducă
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
Poate dragostea să învingă prejudecățile și rasismul? Într-un interviu cu unul dintre participanți, o fată explică de ce un maghiar și o femeie romă nu vor putea să fie niciodată împreună: „E un vis frumos că un maghiar și un țigan să fie împreună, dar asta nu va fi posibil (...) Rasismul se răspândește tot mai mult (...) Nu știu dacă este de fapt rasismul din ei sau numai faptul că îi copiază pe ceilalți. Să nu cumva să se detașeze de turmă
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
Și în cazul în care au afaceri, cum e familia Roxanei, au nevoie de muncă. Așa că se gândesc că e mai bine pentru copil să muncească pentru familie decât să fie pus în ultima bancă și să-i zică toată lumea „țigan”. Tipul ăsta de discurs, care învinovățește părinții pentru că nu-și dau copiii la școală, ține cred foarte mult de perspectiva noastră, a clasei relativ educate, și nu are neapărat legătură cu viețile și situațiile altor oameni. În același timp, cred
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
filmului.” În paralel cu insistența pe o intertextualitate presupus benignă (a se înțelege pur stilistică), Vancu lansează a doua idee relevantă din textul său, și anume marginalizarea, chiar scoaterea din raza filmului, a discuției („complet colaterale”, în viziunea sa) despre „țigani/rasism/robie etc”, deși recunoaște că filmul „e consistent și sub aspectul ăsta.” Un fel de „bine, fie, treacă de la mine, că mă exasperați cu socialul vostru.” Vancu pare să sugereze crearea unui țarc special pentru astfel de discuții, căci
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
cu o atenție. „Dacă noi, care știm cât de greu ne e, nu ne ajutăm între noi, apăi cine s-o facă?” De altfel, de-a lungul întregii călătorii, Costandin scoate în evidență greutățile muncii sale în timp ce minimizează greutățile robilor „țigani” („lasă că țiganilor le e mai bine acum decât înainte”), atât pentru a-i arăta lui Ioniță cât trudește el pentru familie, cât și pentru a-și justifica misiunea în fața lui. O dată separată de implicațiile umane și sociale, care nu
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
Dacă noi, care știm cât de greu ne e, nu ne ajutăm între noi, apăi cine s-o facă?” De altfel, de-a lungul întregii călătorii, Costandin scoate în evidență greutățile muncii sale în timp ce minimizează greutățile robilor „țigani” („lasă că țiganilor le e mai bine acum decât înainte”), atât pentru a-i arăta lui Ioniță cât trudește el pentru familie, cât și pentru a-și justifica misiunea în fața lui. O dată separată de implicațiile umane și sociale, care nu sunt considerate a
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
pare a fi mult mai sensibil la la vorbele lui și îl îmboldește să spună mai multe despre cum e la Viena, Paris și Leipzig. „Eu nici măcar din plasa asta n-am ieșit”, mărturisește băiatul, întregind tabloul „anomic”: un rob „țigan”, căruia i se refuzau, prin lege și prin cutume, cele mai elementare drepturi, văzuse mari orașe ale Europei, iar el nici măcar în alt ținut nu fusese. În acea seară, la han, Ioniță e cel care îl roagă pe taică-su
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
8 ani la vremea aceea, s-a confruntat sistematic cu prezența rasismului, care a culminat cu o agresiune brutală asupra ei, a mamei sale și a surorii sale. Stoian, care a trăit acele vremuri, conchide: „Încă de când mă știu eu, țiganii noștri erau umiliți și amărâți. Nu puteam să trăim pentru că nu aveam unde să trăim, pentru că nu avem căși. Aș vrea o liniște și înțelegere sufletească de la tot ce mă înconjoară în jurul meu. Și nici eu să nu deranjez pe
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
personale, iar lagărele de concentrare erau ridicate în câmp, fără lemne de foc, pături, mâncare sau apă. “Primăvară au rămas morții...cei care au murit...aruncați pe câmp, ca dovlecii. Așa erau capete lor, oasele lor. Și se mâncau. Erau țigani de-ai noștri care luau carne de acolo și mâncau. Carne din morți.” (Mihai Istrate) „Am fost dați la moarte. Dacă eram câte o mie - două într-un loc...nu mâncare, nu foc, nu...nimic...cum era să mai trăim
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
ținut putință omenească în capul lor. Ăștia [jandarmii] așa făceau de rău cu noi.” (Mihai Istrate) Mai mult, urmele existenței și deportării romilor erau șterse prin gropi comune și arderea cadavrelor, a colibelor și a caselor din lagăr: „Îi strângeau țiganii și poliția de dimineață...morți...de pe lângă bordeie, de pe lângă drumuri. Și le făcea o groapă mare, mare, adâncă că fântână. Și îi aruncă acolo că pe câini, unul peste altul.” (Margareta Adam) „Aruncă motorină, gaz, peste ei și dă cu focul
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
gratuit. Dacă sunteți interest/a sa vedeti sau să proiectați filmul, vă rugăm contactați-ne la: http://www.ispmn.gov.ro/contact sau contact@triba.ro</a> [1] „Mareșalul Antonescu însuși a dat ordinal de deportare a tuturor taberelor de țigani nomazi de pe teritoriul țării” (Comisia Internațională a Holocaustului din România: Raport final, 2004, p. 228). [2] Localnici ucraineni colaborau adesea cu autoritățile române, multi dintre ei devenind gardieni în lagăre și fiind asociați de către prizonieri cu„rușii”, posibil din cauza limbii
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
end of the journey were set up în the plain fields, lacking firewood, beds, food and water. “Primăvară au rămas morții...cei care au murit...aruncați pe câmp, ca dovlecii. Așa erau capete lor, oasele lor. Și se mâncau. Erau țigani de-ai noștri care luau carne de acolo și mâncau. Carne din morți.” (Mihai Istrate) „Am fost dați la moarte. Dacă eram câte o mie - două într-un loc...nu mâncare, nu foc, nu...nimic...cum era să mai trăim
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
capul lor. Ăștia [jandarmii] așa făceau de rău cu noi.” (Mihai Istrate) Moreover, the traces of Român existence and deportation were being covered în mass graves and by burning the corpses, the concentration camps huts and houses: „Îi strângeau țiganii și poliția de dimineață...morți...de pe lângă bordeie, de pe lângă drumuri. Și le făcea o groapă mare, mare, adâncă că fântână. Și îi aruncă acolo că pe câini, unul peste altul.” (Margareta Adam) „aruncă motorină, gaz, peste ei și dă cu focul
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
pe care nu i-ai văzut în viața ta. [Sabina] ...și eu nu mă trag de lângă copiii de aicea, pentru că io îi cunosc de mult și mie îmi pare bine că pot să învăț și de la alții. [Adina] chiar dacă suntem țigani nu trebuie să dăm dovadă că suntem... sunt niște copii care dau dovadă că sunt țigani și... cel mai urât lucru. [Sabina] Mie mi-o plăcut că pot să mă comport civilizat cu ei, pot să vorbesc frumos cu ei
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
copiii de aicea, pentru că io îi cunosc de mult și mie îmi pare bine că pot să învăț și de la alții. [Adina] chiar dacă suntem țigani nu trebuie să dăm dovadă că suntem... sunt niște copii care dau dovadă că sunt țigani și... cel mai urât lucru. [Sabina] Mie mi-o plăcut că pot să mă comport civilizat cu ei, pot să vorbesc frumos cu ei, nu înjur, nu mă bat sau ceva de genu... m-am împrietenit foarte bine cu ei
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
bun! [Sabina] Da!, să nu fie răi. Că românii știți cum sunt, dacă mergem pe stradă “Niii... țiganca asta! Că uite, îi săracă și n-are unde să steie!”... și începe și zice că românii nu înjură, nu jignește, numai țiganii!... Mesajul Adinei și Sabinei către Primăria Municipiului Cluj [Adina] Să ne deie o casă socială măcar! [Sabina] Să nu mai fie prea multe proiecte... [Adina] Că sunt foarte multe proiecte care nu-s câștigate. Cum se zice, că era vorba
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
avem treabă, nu putem să stăm toată ziua la discuții, la revedere! (Cami e poftită afară, iese în țipete și plânsete) (către secretară) Am luat proprietăți în Kiseleff, în Primăverii, n-am avut probleme decât în Rahova. Să meargă la țiganul lor, la Sectorul 5, să le dea casă. M-am chinuit să iau casele fără acte, nu-ți mai zic că una din clădiri era ipotecată, nu vedea ăla nimic, dacă nu rezolvam eu cu actele. Doar nu mă las
La harneală () [Corola-website/Science/295895_a_297224]
-
de Limba Engleză. Până când nu m-a mai lăsat băiatul cu care vorbeam să mai merg, devenise foarte violent, din cauza geloziei. Stăteam la el, cu familia lui, deja de vreo patru luni. Eram foarte curtată, aveam părul foarte lung, pentru țigani eram frumoasă rău. Până la urmă m-a furat alt țigan de la băiatul ăsta, lucrurile s-au complicat, nu ne-am înțeles, mă bătea și a trebuit să fug din Adjud. M-a ajutat un văr de-al lui să fug
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]