6,958 matches
-
Visul participa la istorie. Visele au ordonat războaie, iar în vremuri străvechi războaiele au instituit dreptul și nedreptatea, ba chiar au fixat granițe visului. Visul nu se mai deschide asupra unei zări albastre. A devenit cenușiu. Stratul cenușiu de praf așternut pe lucruri e partea lui cea mai bună. Visele sunt acum o cale mai scurtă spre banal”, scrie Walter Benjamin. Platforma de Artă Educațională 2017-2018 este un proiect de explorare și cercetare pedagogica a unor teme de maximă relevanță socială
Povești la “Replika” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105686_a_106978]
-
penel pentru a se juca cu formele și culorile - unul dintre ei a fost Arnold Schoenberg! Mulți scriitori și-au declarat interesul pentru arta sunetelor - Cioran îi adora pe Bach și pe Mozart - puțini muzicieni au fost tentați să își aștearnă gândurile și sentimentele în cuvinte, și asta nu numai în comentarii despre muzică (J.J.Rousseau). Există puține personalități complexe pentru care cuvântul, culoarea, forma și sunetul aveau importanță (aproape) egală. Una dintre acestea a fost germanul Ernst Theodor Amadeus Hoffmann
Lettres dansantes la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105699_a_106991]
-
într-o noapte ploioasă, se iubesc nebunește și în cele din urmă rătăcesc iremediabil drumul unul spre celălalt. Pe ea o cheamă Louise. Are păr prerafaelit și pielea albă ca laptele. Dar persoana pe care o iubește și care-i așterne pe hârtie povestea n-are nici nume, nici chip, nici sex. Însă dragostea nu cunoaște astfel de îngrădiri. E, așa cum descoperă protagoniștii, un drog care se consumă febril, cu disperare, și care lasă urme vizibile și invizibile scrise pe trup
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]
-
venite din partea care , într-un fel sau altul, au fost martori sau participanți, mai ales la evenimentele din incandescenta zi de miercuri 21 august 1968. Martori și evocatori, printre care este vechiul meu prietenul, scriitorul Dan Ciachir, ale căror amintiri așternute în scris- care ar putea fi considerate în limbajul de specialitate ca autentice,,documente sociale''- sunt și cu siguranță vor rămâne demne de interes și de respect. Fiind, eu însumi, unul dintre cei care, la 22 de ani, trăiam emoțiile
Miting, 21 August 1968. F.Brunea - Fox merge să audă ,,Ce spune strada''! by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105971_a_107263]
-
mai multe limbi, și nu de opere de toată mâna, despre care, din păcate, astăzi nu se mai vorbește. A fost urmărit, anchetat și arestat în 1958. N-a putut publica o vreme după eliberare. O uitare nedreaptă s-a așternut în anii din urmă asupra operei lui. În ce privește documentele, ele au fost transcrise din dosarele aflate în Arhiva CNSAS. În partea finală a cărții, Stela Covaci a republicat câteva poezii ale lui Nichita Stănescu rămase în posesia ei
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
cele mai atractive. Ratarea acestora din urmă poate surveni și din credința că, odată finalizat proiectul, idealul a fost atins. Nimic mai riscant, căci, probabil, cel mai performant moment al unei compoziții e acela în care aștepți încă să o așterni pe foaia cu portative. Deducem de aici că virtualitatea e mai aseptică decât actualitatea. De multe ori aspirația către ideal e mai puțin tensionată în raport cu cea care arondează scopul. În vreme ce formularea idealului se face cu o anume destindere, chiar discreție
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
n-are loc în colibă, să se culce, și să-i dea ceva de mâncare? - Ba este, zise românul, și una și alta. Vodă se tupilă și, intrând în colibă, se așeză pe un braț de fân moale ce era așternut pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
în pericol. Primul gând a fost să sar câțiva pași, departe, în iarbă. Și dintr-un salt m-am rostogolit în iarba moale a șanțului. De acolo am început să-l strig pe Iedi. Ecoul a amplificat chemarea mea. Se așternuse liniște în jur. Camionul plecase, iar eu, de teamă, abia am ridicat privirea. Copiii priveau spre șanț. M-am ridicat repede, chiar dacă mă durea piciorul. După tulpinagroasă a nucului am zărit căpșorul speriat al iedului. Privirea lui, plină de
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]