16,963 matches
-
primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată 16; fizică industrială 17,25; arhitectură industrială 14; metalurgie și siderurgie 15,70; construcții de mașini 16,67; electricitate 108. Așadar, studentul nostru reușise să încheie în perioada 1898-1900 trei ani de studii la Facultatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
lei, acordată de Ministerul Lucrărilor Publice, pentru plata taxelor de studii; obținea documentele prin februarie, nu și suplimentarea, cerere pentru care primea răspuns negativ în mai 19009. În aceeași perioadă, prin martie, transmitea Legației și certificatele de studii pentru anul academic în curs, care la rându-i urma să notifice Ministerul Lucrărilor Publice cu privire la progresele bursierului 10. În iunie reînnoia cererea de sprijin financiar suplimentar pentru plata taxelor, rugându-l pe Eugen Mavrodi să intervină de această dată pe langă Ministerul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care le va fi urmat Vasile Butză în anul următor la Liège sau aiurea! Cert este că l-am regăsit ceva mai tarziu, în capitala Belgiei însă, ca student ce-și încheia cu bine "cursurile și exercițiile practice" ale anului academic 1901-1902 la Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dlor Efori, rugând a-mi aprobă o bursă, pentru care înalt act umanitar, îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta certificatul de studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și până puțin după Întâiul Război Mondial. Istoria stereotipului, ce a avut o oarecare circulație în spațiul cultural autohton, pornea probabil dintr-un fapt real interpretat abuziv: în conformitate cu legile relative la învățământul superior din Belgia veacului al XIX-lea, titlurile academice erau de două feluri: legale, care după întărirea, validarea lor de către o comisie specială, practica existența, cu deosebire, după legea din 1876, dădeau drept de exercitare a profesiunii în domeniul înscris pe diplomă, respectiv științifice, care nu aveau un atare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
profesiunii în domeniul înscris pe diplomă, respectiv științifice, care nu aveau un atare drept încorporat și care erau destinate, în linii mari, străinilor (Pieter Dhondt). Așadar, românii aflați printre studenții străini de la Bruxelles, Gând, Liège sau Louvain, care obțineau titluri academice de tip științific într-una din aceste universități, neavând un drept explicit de exercitare a unei profesiuni în domeniul înscris pe diplomă în Belgia, erau percepuți în țară ca având o diplomă de rang secund în Occident. Dar, așa cum am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor academice conferite de acestă; cine erau și ce au devenit în timp românii titulari ai diplomelor de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome de inginer; în ce constă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
învățământ superior belgian, de legile organice din 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc. Toate aceste reglementări, care au consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv a celor private, au avut drept consecință diversificarea domeniilor de specializare, a titlurilor academice (în această ordine de idei, reținem, de pildă, instituirea, prin legea din 15 iulie 1849 a unui nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative, asumat, la Universitatea din Bruxelles, de Facultatea de Drept), ca și a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv a celor private, au avut drept consecință diversificarea domeniilor de specializare, a titlurilor academice (în această ordine de idei, reținem, de pildă, instituirea, prin legea din 15 iulie 1849 a unui nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative, asumat, la Universitatea din Bruxelles, de Facultatea de Drept), ca și a programelor de studiu, cu impact imediat în creșterea numărului cadrelor didactice și al studenților. Ne-am oprit și asupra unui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în drept (cu distincție) la Universitatea din Bruxelles (nu se specifică dacă era Universitatea Liberă sau Universitatea Nouă), pe data de 18 octombrie 1900; o zi mai tarziu diplomă să era validată de acea Comisie specială de întărire a titlurilor academice (Commission spéciale d'entérinement). Nu știm dacă Sady Kirschen, originar din Iași, a fost una și aceeași persoană cu Emil Kirschen, care venea tot din capitală Moldovei; dacă aceasta ar fi situația, atunci ar fi o eroare de datare în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Michel, Liège) către Ministrul României în Belgia și Secretarul Legației de la Bruxelles, 6, 11 noiembrie 1898, nepaginat. 7 Ibid., Corespondență dintre Legația României din Bruxelles și Ministerul Afacerilor Străine cu privire la frecventarea de către Vasile Butză a cursurilor primei părți a anului academic 1898-1899 la Facultatea Tehnică a Universității din Liège, 23 ianuarie / 4 februarie 1899, nepaginat. În dosar există și o scrisoare datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nepaginat. În dosar există și o scrisoare datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care aceasta din urmă este informată cu privire la asiduitatea să în prima parte a anului academic 1898-1899, nepaginat. 8 Ibid., Certificat de asiduitate emis pe numele Basile Butza, 16 octombrie 1900, nepaginat. 9 Ibid., Corespondență între Vasile Butză și Legația României de la Bruxelles, 19 ianuarie, 16 februarie, 17 mai 1900, nepaginat. 10 Ibid., Scrisoare a lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrul României la Bruxelles, 22 martie 1900, nepaginat. 11 Ibid., Scrisori ale lui Vasile Butză către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 9 iunie (33, Boulevard Saucy, Liège), 24 decembrie 1900. 12 Ibid., vol. 196, Atestat de asiduitate pentru anul academic 1901-1902 la cursurile și exercițiile practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Colecția ACADEMICA 131 Seria Psihologie Coordonatorul seriei este Ștefan Boncu Zenobia Niculiță este psiholog, doctor în sociologie și lector universitar. Predă cursuri de statistică socială, metodologia cercetării în științele sociale și psihosociologia organizațiilor. Între domeniile sale de competență și interes se regăsesc
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
De asemenea, este autoarea a două volume pentru publicul larg: Frumos la Vremea Lui. Eseuri de psihologia vârstelor și Lecția de mulțumire. Povestiri pentru copii. Zenobia Niculiță, Psihosociologia comunităților virtuale religioase (c) 2011, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
doar câteva dintre activitățile educaționale pentru care comunitățile virtuale sunt spațiul optim de desfășurare. Campusurile virtuale reprezintă nu numai un mijloc eficient de manageriere a resurselor educaționale disponibile, ci și o poartă prin care studenții se pot conecta la viața academică a instituției. De asemenea, comunitățile virtuale din domeniul educației oferă un spațiu social în care profesorii și educatorii de toate tipurile pot împărtăși idei personale, pot construi relații profesionale, pot elabora în comun strategii educaționale. Totuși, succesul și valoarea acestui
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
îmbunătățire a comunităților care fac parte din viața noastră online. Înțelegerea, controlul și dirijarea transformărilor suferite de către comunitățile umane în urma contactului cu spațiile virtuale și cu tehnologia sunt condiționate de extinderea limitelor gândirii dincolo de cele impuse de cultura locală, disciplina academică, afilierea politică, obiceiuri sau tipare conceptuale. Schimbarea este întotdeauna un proces dificil, întâmpinat cu atitudini ambivalente. Atât efectele negative enunțate mai sus, cât și cele pozitive legate de varietatea contactelor dintre oameni, resursele informaționale enorme, oportunitățile de educație pentru copii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Comunitățile virtuale religioase reprezintă o provocare pentru cercetători atât din punct de vedere metodologic, cât și din punct de vedere conceptual și filozofic. După cum observa Helland (2007), numărul impresionant de mare al comunităților virtuale religioase reprezintă un contraargument la teoriile academice tradiționale care leagă procesul secularizării de modernitate și dezvoltarea tehnologiei. În același timp, spațiul virtual, ca mediu nou de manifestare, oferă ocazia studierii noilor forme de manifestări și structuri cu caracter religios, a manierei în care credințele și practicile religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spirit public, Le Néant roumain. Un entretien/Neantul românesc. O convorbire (cu Emil Cioran și Luca Pițu). Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, România noastră. Conversații berlineze ediția a II-a revăzută (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NEMOIANU, VIRGIL România noastră. Conversații berlineze / Virgil Nemoianu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
România? (158-160). Indice de nume / 161 Cuvânt înainte Înainte de 1989, Virgil Nemoianu era pentru mine o figură aproape legendară: unu-l dintre relativ numeroșii specialiști în studiile lingvstice și literare formați după război, plecați din România și ajunși în elita academică internațională. Spun bine "relativ numeroșii", fiindcă nici "transfugii" aceleiași generații din științele exacte afirmați internațional nu au fost mult mai mulți, poate cu excepția matematicienilor (revista Libertas mathematica, scoasă în SUA de unu-l dintre ei, Constantin Corduneanu, lista în anii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
The Role of Aesthetic Imagination in Human Society, New York și Budapesta, CEU Press, 2004). Ideea unei cărți de convorbiri cu Virgil Nemoianu mi-a venit pe la finele anilor nouăzeci. Când mi-am început seria de asemenea volume, după anu-l academic petrecut la Center for Advanced Studies in the Behavioral Sciences, Stanford (1999-2000), am pus chestiunea pe tapet. Virgil a fost de acord, așa că ne rămânea doar problema "logistică" a întâlnirii efective. Agendele noastre încărcate au permis-o pe aceasta la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Stanford (1999-2000), am pus chestiunea pe tapet. Virgil a fost de acord, așa că ne rămânea doar problema "logistică" a întâlnirii efective. Agendele noastre încărcate au permis-o pe aceasta la Berlin, în perioada 17-21 iunie 2005. Eram, pentru anu-l academic 2004-2005, la Wissenschaftskolleg zu Berlin, iar conducerea instituției a acceptat cu generozitate să-i găzduiască pe Virgil și Anca Nemoianu, pentru a face posibilă realizarea proiectului. Îi rămânem recunoscători. Casetele cu înregistrarea convorbirii noastre au fost transcrise, cu obișnuitul său
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pe măsură ce trecea timpul. Deci, să zicem că, pentru mine, perioada '75-'78-'79 a fost perioada în care m-am luptat într-o societate nouă pentru a reveni cam la nivelul pe care îl aveam în România. Vorbesc de nivelul academic, profesional, material, de a fi un om cunoscut, de a avea o poziție universitară stabilă și promițătoare, de a avea un număr normal de publicații științifice, de a intra într-un ritm firesc de creație științifică. S-a întâmplat de-
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
furie și dispreț chiar, de către diferite persoane, când, dimpotrivă, e un fenomen pe cât de exploziv, pe atât de promițător. Uite, până în 1989, eu mă laud că știam, cel puțin după nume, cam pe toți românii care se afirmaseră în domenii academice, chiar și dincolo de filologi. Ei, după 1990 nici vorbă să le mai pot ține socoteala. E un număr atât de mare de tineri care publică la edituri absolut de vârf, la Oxford, la Cambridge, lucruri despre, știu și eu, Sf.
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
unor concetățeni care, plecați din România după 1990, au profitat uneori din plin și adesea fără să arate recunoștință și fără să-i ajute după puteri pe următorii din "lanțul trofic" de pozițiile românilor bine instalați în instituții, în lumea academică și profesională. Ce spun eu sar putea documenta printr-o sumară inventariere a scrisorilor de recomandare. Poate ar fi bine ca ele să se publice pe Net. Din nefericire, nu există o la fel de bună conlucrare între instituțiile străine relevante și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]