7,862 matches
-
unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
indeterminate glimpses)34 (intuiții, vise) ale acestui mister la care participă. Totuși, mănat de aspirația înnăscuta spre unitatea cu divinul, el își construiește, cu efort, drumul înapoi spre adevărată regasire de sine, rupând cercul existenței terne, materiale și privind în adâncurile propriei ființe 35. În felul acesta: "Fiecare suflet se dovedește, cel putin "în parte, propriul lui Dumnezeu - propriul lui Creator" (each soul is, în part, its own God - its own Creator)36. Povară recuperării acestei realități primare revine artistului, pentru că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
noștri, ajutați de memorie, ar decupa, din spațiu și ar fixă, în timp, tablouri inimitabile. Privirea noastră ar sesiza devenirea sculptata în marmură vie a corpului uman, fragmente de statuie la fel de frumoase că și statuile antice. Am auzi cântând în adâncurile sufletului nostru, o muzică, uneori veselă, alteori de jale, totdeauna originală, melodia neîntreruptă a vieții noastre interioare [s.n.]. Toate acestea sunt în jurul nostru, toate acestea sunt în noi și, totuși, nu percepem, în mod direct, nimic din toate acestea 6
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Margini de seară" - ne amintește că ne aflăm în spațiul memoriei, în clarobscurul ce-i este caracteristic, realitățile ce o compun abia lăsându-se întrezărite. Este aceeași mișcare ce dă viață celebrelor versuri ce deschid ciclul ermetic: Din ceas dedus adâncul acestei calme crește,/ Intrată, prin oglindă, în mântuit azur, / Tăind, pe înecare cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joci secund mai pur. // Nadir Latent! Poetul ridică însumare de harfe răsfirate / Ce-n zbor invers le pierzi / Și cântec istovește, ascuns
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fie iluzie. În gestionarea relației cu acest Transcendent, atât dreptatea, cât și rațiunea sugerează mai mult decât o singură viață aflată la dispoziția omului: "Ceea ce sugerez eu că ar trebui să luăm din hinduism și budism este ideea că în adâncul inconștient al personalității prezente se află o esență spirituală și morală și mai adâncă ce poate supraviețui morții corporale și poate fi reîntrupată într-o nouă personalitate conștientă - sau chiar într-o serie de noi personalități conștiente"23. Odată admisă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca pe un frate care suferă, duhovnicul Îl poate determina pe credincios să-și deschidă sufletul pentru a scoate de acolo tot ceea ce este rău. De asemenea, duhovnicul trebuie să știe cum să aducă la lumină și bolile ascunse În adâncul sufletului, pe care nici chiar credinciosul nu le conștientizează. Prin toate aceste aspecte, duhovnicul este chemat să depășească psihoterapeutul sau psihologul În tratarea bolilor sufletești. Spre deosebire de obiectivitatea rece și detașarea celor din urmă, duhovnicul de vocație se implică, Îi pasă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
În timpul prezent există categorii de oameni care se Întreabă de ce este necesară spovedania Înaintea unui preot și de ce nu Își pot mărturisi păcatele direct În fața lui Dumnezeu. Foarte puțini Înțeleg că preotul are capacitatea de a se coborî În adâncurile cele mai tainice ale sufletului creștinului și că poate să se roage lui Dumnezeu să curățe păcatele. Cu privire la această idee, Sfântul Vasile cel Mare afirmă următoarele: oare nu am păcătuit atunci când ne-am predat păcatului mădularele trupului pentru a lucra
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
altceva decât chenoza slavei Sale, adresată credinței și conștiinței noastre. De aceea Sfântul Simeon Noul Teolog spune: „Acum participăm la dumnezeire prin darurile euharistice, iar atunci (În viața veșnică) cu Întreaga noastră conștiință doar prin vedere. Dumnezeu nu arată tot adâncul lucrurilor Sale privirilor noastre În această viață, tocmai pentru ca să verifice credința noastră adică să se vadă În ce măsură fiecare dintre noi crede În El și Își lucrează mântuirea". Prin Întrupare, Dumnezeu Își arată iubirea față de noi, mai mult chiar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
aproape. Alege poporul moștenirii Sale ca să- l dea exemplu, Însă poporul acesta se arată “tare În cerbice și netăiat Împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7, 50); se pocăiește de nevoie, superficial și nu de bunăvoie și din adâncul inimii, pentru că simte urgia pedepsei Lui asupra sa, pare că se pocăiește, dar când trece urgia divină, revine la ale sale. E un lucru pe care oamenii au obiceiul să Îl facă. Când omul se află la ananghie, devine religios
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
De neam ivrit, trecut în acest cult subteran pentru a fi de mare folos frăției din care venise, în Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor scrisă pe la anul 220 spune despre naaseeni că preoții și conducătorii acestora pretindeau a cunoaște toate adîncurile înțelepciunii și de aceea și-au spus gnostici. Ei și-au adunat aceste înțelepciuni din Inițierile grecilor și negrecilor dar și din Mistere și Oracole. Purtătorul de antereu iudeo-creștin, clocotind de venin împotriva acestora se chitește și își zice în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu puteau să traducă ceva ce nu exista la acea dată ca text sacru. Mai este de reținut faptul că regele a cerut numai codul de legi fără vedeniile, tîmpeniile și proorocirile lor. Deci minciu- na este lată pînă în adîncul zărilor dar nimeni nu vrea să o vadă. Iordanes ne spune în Getica pe la mijlocul secolului Vl, că prima traducere a Torei a făcut-o Aquila din Pont în timpul împăratului roman Hadrian(117-138) pentru că așa știau atunci iudeo-creștinii, idee acceptată de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Tatăl Ceresc. Iahwe nu împărțea cu nimeni puterea sa puturoasă. La 9,1-10 vedenistul rătăcit prin ceruri vorbește despre niște lăcuste trimise pe capul oamenilor care însă au forme și fețe de oameni iar împăratul ce le conducea era îngerul Adîncului, Abadon(aba: tată, părinte + don: a stăpîni, a ajuta, a străluci) pe evreiește și Apolion pe grecește, adică Zabelo, cum este scris pe tăblițele descoperite la Sinaia. Dar atît termenul evreiesc cît și cel grecesc definesc o divinitate a luminii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vărsat potirul lui pe pământ. Și o rană rea și dureroasă a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei și care se în-chinau icoanei ei. 20,1 Apoi am văzut pogorîndu-se din cer un înger care ținea în mînă cheia Adîncului și un lanț mare. 20,2 El a pus mîna pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana și l-a legat pentru o mie de ani. 20,3 L-a aruncat în Adînc, l-a închis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
intrării lui în lume. Ei l-au văzut ieșind din lespedea de piatră, avînd pe cap o bonetă frigiană(corect căciulă getică), înarmat cu un cuțit în trei muchii - dagă și dage la plural - și purtînd o torță ce lumina adîncurile întunecate de dedesupt. Plini de venerație, păstorii se apropie, oferind copilului divin primele produse ale turmei lor și recoltelor lor. El poate fi numit fără greș ,,fiul cerului sau al luminii” pentru că este o creație divină dar și ,,fiul Omului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Am fost sprijinit în acest sens de Ismail efendi, un prieten și un admirator. A contat foarte mult și faptul că eram fiul lui Constantin Cantemir care nu a trădat niciodată Imperiul Otoman. Bineînțeles, că nimeni nu știa că în adâncul sufletului meu, eram un admirator al reformelor țarului Petru cel Mare. REPORTER: Nici ce-a de a doua domnie nu a durat prea mult... DIMITRIE CANTEMIR: Aveți dreptate. A durat vreo jumătate de an, în perioada 1710-1711. REPORTER: Dar, în ciuda
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Biserici creștine o interpretează astăzi în registru spiritual, din interiorul doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care, indiferent de situarea sau nesituarea religioasă a persoanei, locuiește în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de acest model, e crescut de modelul care îl locuiește. Tematizînd această a doua linie semantică a libertății cea a dezvoltării nestingherite, complete , Sfîntul Pavel (Galateni, 4, 4-7) vorbește despre trecerea de la condiția de copil/rob
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
culturi. Vom lua atunci experiența societăților tradiționale ca sprijin, hartă orientativă, reper de drum, materie de cercetat, dar nu ca rețetă care garantează succesul. Dacă e să ne raportăm la transcendență, trebuie să o înfruntăm pînă la urmă direct, cu adîncul de dincolo de istorie și cultură al ființei noastre. Experiența și doctrinele tradiționale nu constituie mai puțin dovada că omul e capabil de absolut. Ele ne încurajează, ne oferă peisajele deja vizitate ale transcendenței, ne pun la dispoziție un dosar prețios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii islamice 2, el se vede înconjurat de necuprinsul oceanului, care nu e decît suprafața adîncului transcendent. Conjuncția opuselor despre are vorbea Cusanus nu se referea nici la combinația contrariilor, produsă de natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în această conjuncție este tocmai distanța, ruptura calitativă dintre termeni (finit și infinit, relativ și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Vlăduțescu, au o valabilitate restrînsă, dar au capacitatea de a "păstra concretul în abstracții", iar dacă sînt scoși din contextul operei, termenii își alterează numaidecît sensul. Filosofia lui Blaga este în fapt un pariu/pact metaforic cu limba română. În adîncul lor difuz, conceptele acestui autor au o natură metaforică, sînt încărcate de aluziv, dar nu sînt definiții lirice, cum s-a spus. A face aluzie la ceva înseamnă a gîndi prin analogie, ceea ce este o formă de metaforă, cea de-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
greci, turci, unguri, muscali, nemți, fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie”. Cu asemenea ochi privind idealul nostru național (“pe când cei mai mulți dintre noi se cred nevrednici, În adâncul sufletului lor nevrednici de a ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]