10,371 matches
-
momentelor foarte grele prin care treceam, generate de mutarea mea de la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, la Muzeul Județean Suceava. Se rupsese parcă ceva În sufletul meu. Acolo, În casa Lovineștilor, culesesem roadele muncii și unei dăruiri totale pe altarul culturii din zonă și nu numai. Devenind un termen de comparație incomod pentru „colegii” obișnuiți mai mult cu contemplareaă, aceștia răsuflau ușurați că scăpau de mine! 508 Datorită cunoștinței cu Dvs., pe lângă partea afectivă, ne interesează tot ce putem afla
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dvs. și mă grăbesc să vă răspund. Ce să spun, decât cuvinte de laudă. Munca Dvs., plină de devotament și conștiinciozitate, În scopul de a ne păstra pe noi bătrânii În viitorime - cei cari au aprins câte o luminiță pe altarul binelui și frumosului, În viață - este vrednică de toată lauda! Prin aceasta vă faceți Dvs. intrarea - cu un ceas mai devreme, În posteritate! Nici prin cuvinte și nici prin orice răsplată materială, nu se poate arăta recunoștința, pentru perseverența și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
efectiv situația emigrărilor, și nu pe baza unor promisiuni înșelătoare de a se vinde cioara de pe gard. Avem și noi dreptul la viață, alături de familiile noastre, în condițiile unei depline libertăți, fără amenințarea comunistă. Sau cumva vom fi sacrificați pe altarul unor promisiuni înșelătoare? închei cu speranța că un asemenea apel disperat va fi luat în considerare sau va trebui să facem poate sacrificii supreme, ca să ușurăm situația unor alți conaționali? Un elev din România, 15 iulie 1983, difuzată la 25
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se apleacă; vrea să fie gâdilat la găoz și, mai ales, să fie întâmpinat cu pun-te masă, scoal-te masă! Că mațul său cere! Din Pașcani până-n Constanța, de la Satu Mare la Craiova se aude guițatul unanim al turmelor sacrificate pe altarul muzicii tinere, al cărei lider este! Plâng hotelierii neplătiți, plâng șefii de sală rămăși fără salarii pe câteva luni, pentru că Bărăictarul, cu banda lui, face pustiu prin magazii, pivnițe și frigidere. Și mai ia și acasă După trecerea lui ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
caz nu au numai semnificația rezolvării unei stări personale, ci, dimpotrivă, ele se definesc ca un gest de protest împotriva unei orânduiri care a promis marea cu sarea, dar care nu a realizat nici măcar speranțele propriilor ei luptători jertfiți pe altarul așa-zisei libertăți și care nu mai au astăzi nici măcar valoarea unei piese de muzeu. Interesant este modul în care au reușit mulți să-și croiască drum peste granițele în care domnește dictatura bunului-plac a domnului Ceaușescu. Și aici este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
răzbuna, duhul cel vrăjmaș îl vom strivi ca și Arhanghelul. Răzbunare, răzbunare, răzbunare, Prin oțel și foc. Brațe tari de gărzi legionare La hotare vom înlănțui. Năzuinți de doruri milenare Legiunea le va împlini. Noi ne dăruim, să servim mereu Altarul sfânt de crez legionar. Căpitane, Căpitane, Căpitane, în veci pe drumul tău! Aceste versuri erau simple gânduri versificate și nu aveau nimic din arta poetică a cântecelor legionare cunoscute, alcătuite ca versificație de poeți de talia lui Radu Gyr și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sufletului său și odihna lui în viața viitoare. Madrid, 30 noiembrie 1968 Trăiască legiunea și căpitanul! O mărturie încărcată de o dragoste aproape filială, de mult respect și o nestrămutată credință în mai binele neamului românesc, prin jertfele puse pe altarul luptei, pentru dreptatea lui, ne-o oferă D-nul Călvărăsan Luca în cele ce urmează sub titlul: Profesorul Nicolae Petrașcu-Legionarul Sacrificiilor Sfinte „Din ținutul românesc cu frumuseți Carpatine, din zarea cu mănăstirea unde mai dăinuiesc încă tristeți Brâncovene, din locul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a îndepărtat din armată populația evreiască. Urmașii veteranilor din Războiul pentru Independență; veterani, frați și copii; veterani din războaiele independenței, balcanic și de întregire, ca și toți ceilalți evrei însuflețiți de cel mai curat patriotism, așteaptă să-și jertfească pe altarul patriei viața lor. Nădăjduim că veți binevoi a da curs dorințelor unanime ale populației evreiești»”. Răspunsul a fost emiterea în luna iulie a Regulamentului de aplicare a Statutului militar al evreilor. Prin acest regulament s-au stabilit instituțiile care răspund
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
picioare și mi-a arătat ceva care semăna cu un șanț de vreo zece centimetri adâncime și lat de vreo zece metri. Șanțul mergea în linie dreaptă până hăt departe în beznă. Dacă o iei pe lângă el, ajungi la vechiul altar. Este locul cel mai sfânt din sanctuarul lor. Nici un Întunegru nu îndrăznește să se apropie de el. Cred că bunicul s-a ascuns acolo și stă foarte liniștit. Am pornit de-a lungul șanțului. Drumul începea să coboare constant, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vor dispărea la un moment dat și vom avea de luptat cu apa. O să țâșnească din toate gropile astea și zona se transformă într-o adevărată mlaștină. Lipitorile au simțit și de aceea au ieșit la suprafață. Întotdeauna trec pe la altar înainte de a se ridica apa. Știai toate astea? am întrebat eu îngrozit. De ce nu mi-ai spus și mie de la bun început? — Să fiu sinceră, nu eram foarte sigură. Apa nu iese din gropi în fiecare zi. Lucrul acesta se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ușor. La al treisprezecelea nod s-a oprit și mi-a dat-o mie. Era îmbibată cu apă. Ce noroc am avut cu frânghia! Dacă aș mai fi întârziat patru-cinci minute... — L-ai găsit pe bunicul tău? — Bineînțeles. E în altar, dar și-a scrântit piciorul. În timp ce fugea, era să cadă într-o groapă. — Și-a ajuns până aici cu piciorul scrântit? — Da, bunicul meu e foarte sănătos și rezistent. Și eu la fel. — Da, am văzut. Și eu mă consider
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rezistent. Cred că ei nu s-au așteptat la așa ceva. — Hai să mergem! Ne așteaptă bunicul. Vrea să stea de vorbă cu tine. — Și eu cu el. Mi-am pus iar rucsacul în spinare și am pornit după ea spre altar. Am constatat că acesta nu era decât o deschizătură rotundă în stâncă. Era ca o încăpere mare, luminată cu o lampă alimentată cu gaz de la butelie, așezată într-o nișă. Lumina era gălbuie, iar pe pereți pluteau tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Vasilescu. Publicația se află sub direcția lui Toma Negulescu. În articolul-program membrii grupării își fixează obiectivul: G. și r. va fi revista intelectualilor adevărați, „nu a intelectualilor, posesori de diplome universitare, lesne sacrificatori de timp, materie cenușie și monetă pe altarul unor idoli ce nu pot sta alături de intelect”. În numărul 4 redacția oferă o Lămurire necesară: „Nu avem șef de școală, nici nu suntem o școală. Ceea ce voim noi a face se poate face și cu această diversitate de idei
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
pierdut partida (generalul Chr. Tell, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, nu răspunde memoriului său), obține de la primărie, la 25 august 1872, un certificat de paupertate, cu ajutorul căruia devine „brevetar la Monopolul Tutunului” și deschide un debit de tutun. De la altar și catedră la tutungerie - nu aici, desigur, voise să ajungă C. Și răspopit, și destituit. Visul mamei, acum desigur defunctă, fusese ucis (diaconul răzvrătit a fost dublat în acest caz de fiul răzvrătit). Într-o atare perioadă de restriște, C.
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
semianalfabet pentru care „dușmanii boborului” devin dușmanii lui personali, este un estet al sadismului, care, asemenea estetului din Renașterea lui Walter Pater, „trăia din plin, cu toată ființa, misia lui de «reeducator», se dăruia total, ardea cu flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla.” Exemplară în acest sens este bătaia din finalul romanului, povestită pe câteva zeci de pagini, cu o aplicație și o știință a detaliului demne de cel mai pasionat autor naturalist: descrierea călușului folosit de anchetatori, îmbibat cu saliva
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
orbitoare: "acei rari luceferi, cari ca rari nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor române din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Motto-ul ciclului din 1863 evocă mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și se duc de se revarsă pe al Domnului altar În odoare prețioase, în ceresc mărgăritar. Ca să traduc în proză plată, mărgăritarele sunt lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită Într-acest minut amar, Dorul meu în cer s-o suie Și ferice, s-o depuie Pe al Domnului altar! sau la începutul Stelelor: De la mine pân' la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din ochii-mi au zburat Și pe cer s-au aninat. Dincolo de conținutul platonician al acestei imaginații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mamă, soții fără soți, distruși toți? Unde sunt cei care au murit și cei cărora le-au murit rude în detenția comunistă? I-am uitat? Se poate să uităm, se poate să-i uităm? Că și-au pus viața pe altarul ideii de libertate și au făcut sacrificiul suprem și i-am uitat. Iar pe călăi îi sărbătorim și le oferim pensii speciale. Este o bătaie de joc cu ceea ce ne dau în schimb nouă, foștilor deținuți politici: 200 de lei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care vântul suflă dar în care aerul se corumpe, când sunt adunați școlarii, în care umezeala curge pe pereți și se infiltrează în corpul școlarului nesănătatea!" (Monitorul p. 407) Instituirii „împrumutului național" pentru școală, primii care au răspuns, depunând pe altarul public, ca ofrandă, onorariul lor pe luna decembrie 1865, au fost capul învățătorilor comunali din district (Monitorul 8/20 mai 1866), „jertfind până și micul lor salariu de 50 lei pe lună", singura lor resursă. Statornic și insistent, la 18
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
A.M. Pazos, La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999, p. 209. 172 Alături de presa de partid, consolidată precum cotidianul modernist La Época (1849-1936) se aflau ziarele carliste: El pensamiento español, La Fidelidad, La Regencia, El Legitimista español, Altar y Trono, El Padre Cobos, La Cruzada, El Altar del pueblo. Dintre ziarele republicane cităm: La discusión, El Pueblo, La República Federal, La Federación española (C. Almuina Fernandez, "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)" în Historia general de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Encuentro, Madrid, 1999, p. 209. 172 Alături de presa de partid, consolidată precum cotidianul modernist La Época (1849-1936) se aflau ziarele carliste: El pensamiento español, La Fidelidad, La Regencia, El Legitimista español, Altar y Trono, El Padre Cobos, La Cruzada, El Altar del pueblo. Dintre ziarele republicane cităm: La discusión, El Pueblo, La República Federal, La Federación española (C. Almuina Fernandez, "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)" în Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992, pp. 135-154
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
totuși le comite mereu. Are atâta voință de viață, n-a pierit până acum și cred că nici de astă dată vremurile nu-l vor birui. Vor muri încă mulți deși au fost deja foarte mulți sacrificați pe așa-zisele altare, ale civilizației europene, dar vor rămâne încă destui care să poarte în viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți în libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sâmbăta trecută”) sunt alte motive care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]