KorAP: Find »[drukola/base=ambasadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...278 279 280 ...398 >

9,933 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

mai autorizată apreciere asupra situației a fost dată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele R.S. România, în mesajul adresat națiunii la 20 decembrie a.c.”, la 23 decembrie ei își exprimă adeziunea față de Revoluție în termeni savuroși: „Colectivul Ambasadei României la Belgrad a luat cunoștință cu deosebită satisfacție că regimul de dictatură personală a lui Ceaușescu a fost înlăturat de popor și condamnăm pe Nicolae Ceaușescu pentru actele sale criminale împotriva poporului. [...] în cele mai grele momente ale istoriei

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat în România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne vor fi trasate, pentru binele, fericirea poporului, pentru libertate, democrație și independență” (p. 487). Nota este adresată „Tovarășului Ion Stoian, ministrul Afacerilor Externe”... Desigur, este ușor să se emită judecăți

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1999, p. 91. China Today. Foreign Trade, vol. I, China Today Publishing House, Beijing, 1992, p. 381. Wang Tai-ping, A diplomatic history of the People’s Republic of China, vol. II: 1957-1969, World Knowledge Publishing House, Beijing, 1998, pp. 291. Ambasada chineză din România, Tendințele diplomatice din România `n 1955, 3 aprilie 1956. Discursul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej `n fața votanților din circumscripția electorală Grivița Roșie din București `n Remin Ribao, 4 februarie 1957. Dinu C. Giurescu și Stephen Fisher-Galați, Romania: a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cincisprezecea aniversare a eliberării României de sub jugul fascist”, Remin Ribao, 23 august 1959. Mihai Retegan, op.cit., p. 31. Dinu C. Giurescu și Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 453. David Floyd, Romanian, Russia’s Dissident Ally, Pall Mall Press, London-Dunmow, p. 108. Ambasada din România, Contradicțiile româno-sovietice se ascut și se află la jumătatea drumului spre o schimbare calitativă, 9 aprilie 1963. Ben Fowkes, The Rise and Fall of Communism in Eastern Europe, MacMillan Press Ltd., London, l995; Central Compilation & Translation Press, Beijing

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
op.cit., p. 20. Wang Tai-ping, op.cit., p. 325. Paul Niculescu Mizil, op.cit., p. 295. Wang Tai-ping, op.cit., p. 330. R.J. Crampton, Eastern Europe in the Twentieth Century and after, London - New York, 1997, p. 311. China Today: Foreign Trade, p. 19; Ambasada din România, Un sondaj asupra României, decembrie 1958, pp. 84-85. Wang Tai-ping, op.cit., pp. 329-330 și pp. 334 -335. China Today: Foreign Trade, p. 381. Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 76. Comitetul de partid al ambasadei chineze din România, Situația fundamentală

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Today: Foreign Trade, p. 19; Ambasada din România, Un sondaj asupra României, decembrie 1958, pp. 84-85. Wang Tai-ping, op.cit., pp. 329-330 și pp. 334 -335. China Today: Foreign Trade, p. 381. Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 76. Comitetul de partid al ambasadei chineze din România, Situația fundamentală din România de la congresul al XXII-lea al PCUS și c`teva experiențe din lupta noastră cu ei, 16 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Un raport comprehensiv asupra răspunsului României la congresul al XXII

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Foreign Trade, p. 381. Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 76. Comitetul de partid al ambasadei chineze din România, Situația fundamentală din România de la congresul al XXII-lea al PCUS și c`teva experiențe din lupta noastră cu ei, 16 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Un raport comprehensiv asupra răspunsului României la congresul al XXII-lea al PCUS, 24 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Observații asupra situației românești, c`teva luni din 1962. Ambasada RPC din România: „Contradicțiile româno-sovietice se ascut

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
România de la congresul al XXII-lea al PCUS și c`teva experiențe din lupta noastră cu ei, 16 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Un raport comprehensiv asupra răspunsului României la congresul al XXII-lea al PCUS, 24 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Observații asupra situației românești, c`teva luni din 1962. Ambasada RPC din România: „Contradicțiile româno-sovietice se ascut și sunt la jumătatea drumului spre o schimbare calitativă”, 9 aprilie 1963. Wu Leng-xi, op.cit., vol. II., pp. 675-680. David

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
lupta noastră cu ei, 16 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Un raport comprehensiv asupra răspunsului României la congresul al XXII-lea al PCUS, 24 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Observații asupra situației românești, c`teva luni din 1962. Ambasada RPC din România: „Contradicțiile româno-sovietice se ascut și sunt la jumătatea drumului spre o schimbare calitativă”, 9 aprilie 1963. Wu Leng-xi, op.cit., vol. II., pp. 675-680. David Floyd, op.cit., pp. 111-112. Stenograma ședinței Biroului Politic al CC al PMR din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al CC al PMR din 17 februarie 1964; stenograma ședinței Biroului Politic al CC al PMR din 28 februarie 1964, `n Arhivele Naționale ale României, Arhivele Istorice Centrale, fond CC al PCR, dosar nr. 5/1964, dosar nr. 9/1964. Ambasada RPC din România: „C`teva puncte de vedere asupra situației interne a României și c`teva puncte de vedere asupra politicii sale externe”, 30 aprilie 1966. Wang Tai-ping, op.cit, pp. 327-328 și 340; King, op.cit., p. 380. Nicolae Ceaușescu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de modul `n care a decurs Congresul al XX-lea al PCUS, guvernul iugoslav era convins că este imposibil să-l ataci pe Stalin, așa cum făcuse Hrușciov, fără să lovești concomitent `ntregul sistem stalinist (telegramă din 23 martie 1956 a ambasadei SUA la Belgrad, Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, p. 716). `n lunile aprilie, respectiv iulie ale anului 1956 au fost elaborate două scrisori ale Prezidiului CC al PCUS către organizațiile de partid, av`nd ca scop

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
statut special prin care se reglementa acest lucru. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 4. Nu au participat ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii și Franței. Ambasadorul francez a fost totuși la recepția organizată `n aceeași seară la Ambasada RPR din Moscova. Ambasadorul Israelului a fost la ambele ceremonii (vezi ibidem, pp. 4-5, 12-13). Ibidem, p. 12. Ibidem, pp. 11-12. Vezi Ioan Scurtu, op.cit., p. 245. `n aprilie 1957 a fost semnat un Acord `ntre cele două state, prin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
57/1957, f. 52. Ibidem, f. 53. Ibidem, ff. 52-53. Ibidem, f. 52. La 7 iunie 1957, Polonia `ncheiase un acord comercial cu Statele Unite prin care primea mărfuri și credite `n valoare de 95 milioane dolari. `n 31 octombrie, la ambasada R.P. Polone din Washington `ncepuse o nouă rundă de negocieri economice, de la care polonezii sperau, printre altele, obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXV, Eastern Europe, ed. cit., p. 684). ANIC, Fond

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n țările capitaliste a unor oameni necalificați, de regulă muncitori, lu`ndu-se `n calcul capacitatea sporită a acestora de a rezista la tentațiile „lumii libere”, grație originii sociale. Vom aminti cazul muncitorului Cămilă, scos din producție și trimis funcționar la Ambasada RPR din Stockholm. Contrar așteptărilor, acesta a constatat că `ntre ceea ce susținea propaganda comunistă cu privire la situația dramatică a muncitorilor din țările capitaliste și realitatea de la fața locului diferența era enormă. Cazul său a fost aspru criticat la Plenara CC al

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
mapa 191, dosar 39, f. 8. Vezi și documentul pregătit de Ministerul de Externe al URSS `n noiembrie 1955 privind relațiile dintre țările de democrație populară și Iugoslavia. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, ff. 12-35. Vezi și raportul Ambasadei URSS din Iugoslavia despre situația politică din anul 1956, ibidem, dosar 4005, ff. 92-115. Vezi nota discuției din 15 martie 1955 dintre ambasadorul URSS, I.V. Andropov, și ministrul de Externe al RPU, I. Boldoczki, care vorbește despre inițiativa iugoslavă de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
276 f., 53 cs., 235 o.e. Istoriceskii arhiv, 1999, nr. 2. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 9. Vezi, de exemplu, darea de seamă politică a ambasadei URSS din Iugoslavia pe anul 1956: RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, ff. 104-105. La 7 martie 1956 ministrul de Externe al RPU, Boldoczki a recunoscut `n discuția cu consilierul Ambasadei URSS, V. Astafiev, că această problemă a devenit

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Vezi, de exemplu, darea de seamă politică a ambasadei URSS din Iugoslavia pe anul 1956: RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, ff. 104-105. La 7 martie 1956 ministrul de Externe al RPU, Boldoczki a recunoscut `n discuția cu consilierul Ambasadei URSS, V. Astafiev, că această problemă a devenit „o piedică serioasă `n normalizarea relațiilor cu Iugoslavia și `n alte domenii” (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, f. 215). Ibidem, f. 149. La `nceputul anului 1956, partea sovietică

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
căruia, `naint`nd „cerințe evident ne`ntemeiate și neacceptabile”, Iugoslavia `ncerca să folosească problema financiară `ncă nerezolvată pentru a impune Ungariei calea sa de construire a socialismului (RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, f. 104). Vezi nota discuției consilierului Ambasadei URSS din Ungaria, V. Astafiev, cu ministrul de Externe maghiar I. Boldoczki din 5 martie 1956 (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 207-208). Ibidem, dosar 9, f. 202. Ibidem, dosar 7, ff. 150-151. Ibidem, f. 49

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Despre insuficiența școlilor iugoslave din Ungaria, precum și despre problemele legate de „reabilitarea morală, compensația materială, locurile de muncă ș.a.m.d.” ale reprezentanților minorității slavilor din sud, condamnați mai `nainte pentru legăturile cu Iugoslavia lui Tito, vezi, de asemenea, nota Ambasadei URSS din Ungaria, „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956 (ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 69-70). Ibidem, f. 69. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 150. Ibidem, f. 55. Principalul ideolog al regimului Tito, Eduard Kardel, aflat `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, f. 4). Ibidem, mapa 187, dosar 7, f. 54. Ibidem, mapa 191, dosar 39, ff. 74-81. RGANI, fond 5, op. 28, dosar 404, f. 26. Vezi, de exemplu, notele discuțiilor dintre funcționarii Ambasadei URSS `n Ungaria și diplomații iugoslavi, care au avut loc `n zilele congresului: AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 148-149. Ibidem, f. 148. Ibidem, mapa 191, dosar 39, f. 76. Ibidem, mapa 187, dosar 7, f.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
iar societatea se bazează pe proprietatea comună a mijloacelor de producție, `n procesul de construcție a socialismului se constituie forme proprii de conducere a economiei și a aparatului de stat” (Pravda, 15 februarie 1956). Cele mai prezente informații `n rapoartele Ambasadei URSS din Ungaria, pe 1955 și `nceputul 1956, erau cele despre critica adusă de diplomații iugoslavi Cominformului. Potrivit iugoslavilor, existența Cominformului a produs mari prejudicii URSS, oferind propagandei occidentale pretextul de a vorbi despre un pretins complot comunist internațional. Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cu Andropov, din 23 iulie. Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., p. 205. Nota „Despre situația relațiilor ungaro-iugoslave” din 23 august 1956. AVPR, fond 077, op. 37, mapa 191, dosar 39, ff. 71-72. Vezi informația similară a Ambasadei URSS din Ungaria, din 10 august, despre vizita lui Kurimszki la Tito: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., pp. 228-231. Top secret. Magyar-jugoszlav kapcsolatok 1956, Budapest, 1995, pp. 99-100, 116. * Parțial, am abordat acest subiect și `n

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

și Roman, inclusiv În stații intermediare. În septembrie 1941, el a predat fotografiile președintelui Federației Uniunilor de Comunități Filderman XE "Filderman" , „cu ocazia convocării reprezentanților comunităților la București pentru subscrieri la Împrumutul Reîntregirii”. După afirmațiile martorului, Filderman a transmis fotografiile Ambasadei Elveției XE "Elveției" la București 68. „Rebelii” la Roman XE "Roman" Marele Cartier General a ordonat deschiderea trenului la Săbăoani XE "Săbăoani" , Marele Cartier General a dispus continuarea călătoriei spre la Roman XE "Roman" ; Marele Cartier General a aprobat cererea

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

știe, în România de astăzi, să organizezi ceva și, mai ales, un festival, este foarte greu, în primul rând din punct de vedere financiar. Cum vă descurcați? De unde aveți fondurile? A.B. În principal, din străinătate. În mare parte de la ambasade, de la firme străine (din păcate, firmele românești nu se implică), totul se bazează pe donații și sponsorizări. Din această cauză, este foarte dificil de organizat, fiindcă nu pornești de la un buget în funcție de care îți alcătuiești programul (atunci n-ai mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

ne-cooperare, o hartă care trebuia să-l intimideze și să-l avertizeze sau să-l provoace pe diplomatul american ca nu e binevenit în acel spațiu închis de cordonul sanitar roșu: "Harta, relatează Mark Taplin, din biroul meu de la Ambasada Statelor Unite era la fel: punea mai multe întrebări decât oferea răspunsuri. Arăta vechea Uniune Sovietică, întinzându-se de la Marea Baltică și până la Pacific, de la Arctica și până în Afganistan. Toponimele erau scrise cu litere latine, respectând cu precizie transliterația rusă. Marile orașe

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]