15,743 matches
-
se aplecă În mașină ca să oprească motorul. Era un om Înalt și blond, ușor adus de spate, aplecare ce probabil voise să-i ascundă Înălțimea, dar care acum devenise un obicei. Se mișca cu acea ușurință șleampătă atât de comună americanilor, ușurința care-i făcea să arată atât de bine În haine de stradă și atât de nelalocul lor În veșminte formale. Veni către ei, cu o mină deschisă și Întrebătoare, fără să zâmbească, Însă cu siguranță nebănuitor. — Da? Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mă căutați? — Sergent Edward Kayman? Întrebă Ambrogiani. — Mda. Cu ce vă pot fi de folos? E-un pic cam devreme, nu-i așa? Brunetti păși În față și Întinse mâna. — Bună dimineața, sergent. Sunt Guido Brunetti de la poliția din Veneția. Americanul Îi strânse mâna; avea o strânsoare fermă și puternică. — Sunteți departe de casă, nu-i așa, domnule Brunetti? Întrebă el, transformând ultimele două consoane În „d“-uri. Aceasta se voise a fi o remarcă afabilă, așa că Brunetti Îi zâmbi. — Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
afabilă, așa că Brunetti Îi zâmbi. — Așa cred. Dar vreau să vă Întreb câteva lucruri, sergent. Ambrogiani zâmbi și clătină din cap, dar nu făcu nici o Încercare de-a se prezenta, lăsând conversația În seama lui Brunetti. — Păi, Întrebați-mă, zise americani, apoi adăugă: Regret că nu vă pot invita, domnilor, În casă pentru o ceașcă de cafea, dar soția Încă doarme și m-ar ucide dacă i-aș trezi pe copii din somn. Sâmbăta e singura ei dimineață când poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
eu a trebuit să mă furișez afară ca un hoț În dimineața asta. Făcură schimb de zâmbete la gândul acestei tiranii iraționale a femeilor care dorm, după care Brunetti Începu: — Aș vrea să vă Întreb despre fiul dumneavoastră. — Daniel? Întrebă americanul. — Da. — Mă gândeam eu. Nu păreți surprins, remarcă Brunetti. Înainte să răspundă, soldatul făcu câțiva pași și se sprijini de mașină, lăsându-și greutatea asupra ei. Brunetti profită de această ocazie pentru a se Întoarce spre Ambrogiani și a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
răspundă, soldatul făcu câțiva pași și se sprijini de mașină, lăsându-și greutatea asupra ei. Brunetti profită de această ocazie pentru a se Întoarce spre Ambrogiani și a-l Întreba În italiană: — Înțelegi ce discutăm? Carabinierul clătină afirmativ din cap. Americanul Își Încrucișă picioarele la nivelul gleznelor și scoase un pachet de țigări din buzunarul cămășii. Îl Întinse italienilor, Însă amândoi refuzară cu o scuturare din cap. Își aprinse o țigară de la brichetă, având grijă s-o adăpostească În căușul palmelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
doctor, nu? Dacă știa cineva cât de multă treabă din aia să pui Într-o seringă, ea trebuia să știe. Da, așa cred, zise Brunetti, simțind apăsarea lipsei sale de loialitate chiar În clipa când vorbi. Ciudat lucru, totuși, Începu americanul. Dacă nu m-ar fi preocupat atât de mult să-mi fac griji pentru Danny, probabil că mi-aș fi amintit ceva ce să-i spun lui Foster. L-aș fi putut ajuta să găsească locul pe care-l căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de ce nu m-am gândit la asta În ziua aia, când m-a Întrebat Foster. Dar Danny tocmai plecase În Germania și cred că nu gândeam tocmai limpede. Lucrați la biroul de contracte, nu-i așa, sergent? Întrebă Ambrogiani. Dacă americanul găsi ciudat că Ambrogiani știa asta, nu trădă nici un semn. — Da, acolo lucrez. — Aveți vreodată ocazia să vorbiți cu domnul Gamberetto? — Mnu. N-am dat niciodată ochii cu omul ăsta. Îi știu doar numele fiindcă am văzut contractul la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Înăuntru Înaintea sa. Când mașina dădu cu spatele spre ei, Brunetti rămase lângă poarta de metal. Îi făcu din mână sergentului Kayman pentru a-i da de veste că va avea el grijă să Închidă poarta, și exact asta făcu. Americanul așteptă atât cât să vadă că poarta era Închisă, puse mașina În viteză și porni Încet la drum. Ce văzură ei ultima oară fu capul cățelei, ieșind afară pe geamul din spate al mașinii, Împungând vântul cu nasul. 20 Pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
că nu putem rămâne aici să ne uităm la lac toată ziua, așa-i? Pe Brunetti Îl neliniștea să nu știe dacă celălalt bărbat vorbea serios sau nu. Dar da, ar fi fost plăcut. Se trezi sperând că cei doi americani tineri reușiseră să petreacă week-end-ul acolo, indiferent de scopul drumului lor. Dacă erau Îndrăgostiți, acesta era un loc frumos unde să te afli. Fiind propriu-i editor, corectă această frază și-o făcu să spună că, dacă se iubeau, oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
un morman de pământ năpădit de ierburi ce fusese răsturnat peste ele. Nu aveai cum să-ți dai seama cât de departe ajungeau butoaiele acoperite, nu puteai spera să le numeri. — Ei bine, se pare c-am găsit ceea ce căuta americanul, zise Ambrogiani. Cred că și el a găsit-o. Ambrogiani clătină din cap. — N-ar fi fost nevoie să-l omoare dacă n-o găsea. Ce crezi că a făcut, l-a confruntat direct pe Gamberetto? Nu știu, zise Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Brunetti Întinse mâna și Întoarse hârtia. „Forțele Aeriene SUA. Ramst...“ O parte din ultimul cuvânt lipsea, dar, de când escadronul Forțelor Aeriene Italiene Își avântase avioanele nebunește unul În celălalt, făcând să plouă cu moarte peste sutele de civili germani și americani de sub ei, toată lumea din Italia știa că cea mai mare bază militară aeriană americană din Germania se afla la Ramstein. Lovi punga cu piciorul. Aceasta se prăvăli pe-o rână și, după formele care se reliefau prin plastic, părea plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Nemții sunt mai grijulii cu lucruri de felul ăsta. Ecologiștii sunt o adevărată putere acolo. Dacă ar prinde cineva veste de așa ceva În Germania, ar avea loc un scandal. Acum că sunt uniți, cineva ar Începe să vorbească despre expulzarea americanilor, fără să mai aștepte ca ei să plece din proprie voință. Dar aici În Italia, nimănui nu-i pasă ce se aruncă, oriunde, așa că tot ce trebuie să facă e să elimine semnele de identificare. Apoi, dacă ceea ce aruncă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ceea ce aruncă este găsit, nu poate fi Învinovățit nimeni, toți pot nega că ar avea cunoștință de asta și nimănui nu-i va păsa destul de mult să afle ce și cum. Și nimeni de aici nu va vorbi despre expulzarea americanilor. — Dar nu au eliminat toate semnele de identificare, Îl corectă Ambrogiani. — Poate s-au gândit că le vor acoperi Înainte să le găsească cineva. E destul de ușor să aduci un buldozer și să termini aruncând pământ peste ele. Părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
De ce nu-l trimit pur și simplu cu vaporul Înapoi În America? Brunetti Îi aruncă o privire lungă. Fără-ndoială, nu putea fi atât de ignorant. — Noi Încercăm să ne aruncăm deșeurile În țările din Lumea a Treia, Giancarlo. Pentru americani, poate că noi suntem o țară din Lumea a Treia. Sau poate că toate țările care nu sunt America aparțin Lumii a Treia. Ambrogiani bâigui ceva În barbă. Înaintea lor, traficul Încetinea la ghișeele de intrare pe autostradă. Brunetti Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lui a fost, dacă mă ajută memoria, Îngrijitor Într-o școală publică. Prin urmare, nu sunt multe ocaziile sociale când șansele Înclină să ne Întâlnim. Nu știu nimic despre viața lui personală. Sorbi. — Cât despre cealaltă Întrebare a ta, despre americani, aș vrea să știu ce-ți stârnește curiozitatea Într-o asemenea măsură. Când Brunetti nu răspunse, contele adăugă: — Circulă zvonuri fără număr. Brunetti nu putea face mai mult decât să speculeze pe marginea Înălțimilor amețitoare la care se zvoneau asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
e de trei ori mai rezistentă și, dacă pot adăuga ca notă de avertizare, de trei ori mai periculoasă. Se uită la Brunetti și Întrebă: — Cât de adânc ești implicat În asta, Guido? Îngrijorarea sa era audibilă. — Ți-amintești de americanul ăla care a fost ucis aici acum o săptămână? — A, da, În cursul unui jaf. Cât se poate de regretabil. Apoi, obosit de atitudinea sa, contele adăugă, sobru: — Ai descoperit vreo legătură Între el și acest signor Gamberetto, presupun. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
A, da, În cursul unui jaf. Cât se poate de regretabil. Apoi, obosit de atitudinea sa, contele adăugă, sobru: — Ai descoperit vreo legătură Între el și acest signor Gamberetto, presupun. — Da. — A mai avut loc o moarte ciudată În rândul americanilor, un doctor de la spitalul din Vicenza. E corect ce spun? — Da. Era iubita lui. — A fost o supradoză, după cum mi-amintesc. — A fost o crimă, Îl corectă Brunetti, dar nu oferi nici o explicație. Contele nu așteptă vreuna și rămase tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Guido, zise el Într-un târziu. Brunetti, pentru care Întrebarea era suficient de clară, Îi ignoră remarca și-i oferi În schimb mai multe informații. — Lângă lacul Barcis se află o zonă de deversare. Butoaiele și cutiile provin de la baza americanilor din Ramstein, În Germania; etichetele sunt În engleză și germană. — Au găsit acei doi americani locul acesta? — Așa cred. Și-au murit după ce l-au găsit? — Da. — Mai știe cineva despre asta? — Un ofițer carabinier care lucrează la baza americană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ignoră remarca și-i oferi În schimb mai multe informații. — Lângă lacul Barcis se află o zonă de deversare. Butoaiele și cutiile provin de la baza americanilor din Ramstein, În Germania; etichetele sunt În engleză și germană. — Au găsit acei doi americani locul acesta? — Așa cred. Și-au murit după ce l-au găsit? — Da. — Mai știe cineva despre asta? — Un ofițer carabinier care lucrează la baza americană. Nu era nevoie să aducă În discuție numele lui Ambrogiani și nici nu considera potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
prietenii lui Ruffolo. Cumpărase toate ziarele importante În drum spre birou și-și petrecu mare parte din dimineață citindu-le, căutând orice referire la groapa de gunoi de lângă lacul Barcis, Gamberetto sau orice altceva avea legătură cu morțile celor doi americani. Istoria, Însă, refuza să se preocupe de oricare dintre subiectele acestea, așa că ajunse să citească știrile fotbalistice și să considere că-și făcuse datoria. Cumpără din nou ziarele În dimineața următoare și Începu să le parcurgă cu atenție. Revolte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
religie, dar nu se pomenea nicăieri că s-ar fi găsit reziduuri toxice lângă lacul Barcis. Știind că era o nerozie dar incapabil să se Înfrâneze, coborî la tabloul de comandă și-i ceru operatorului numărul de telefon al bazei americani. Dacă reușise Ambrogiani să afle ceva despre Gamberetto, Brunetti voia să știe despre ce era vorba și descoperi că nu era În stare să aștepte telefonul celuilalt. Centralistul Îi dădu atât numărul centralei, cât și al biroului de carabinieri. Brunetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Încă În renovare și se trezi brusc În Campo del Ghetto. Se așeză pe-o bancă și privi oamenii care treceau pe lângă el. Nu aveau nici o idee, absolut nici una. Nu aveau Încredere În guvern, se temeau de mafie, le displăceau americanii, dar acestea erau toate idee generalizate, nefocalizate. Simțeau prezența conspirațiilor, așa cum simțiseră Întotdeauna italienii, dar le lipseau amănuntele, dovezile. Aflaseră destule, din lungi secole de experiență, ca să știe că dovezile erau acolo, din abundență, dar aceleași secole brutale Îi Învățaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dar trebuie s-o fi trecut cu vederea. Lumina era foarte slabă acolo azi-noapte. Începea să nu aibă nici un sens. Nu fusese nici o bijuteriei În portmoneul lui Ruffolo, numai dacă nu vânduse piesele pentru douăzeci de mii de lire bucata. — Americanii trimit astăzi pe cineva aici să arunce o privire, dar nu cred că e vreo Îndoială. E trecut numele lui Foster pe el, iar Rossi mi-a spus că fotografia Îi seamănă. — Pașaportul lui? Zâmbetul lui Patta era larg. — Cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de identitate. Sigur că da. Cardurile de plastic din portmoneul lui Ruffolo, cele pe care el le pusese Înapoi fără să se deranjeze să le cerceteze. Patta continuă: — E-o dovadă sigură că Ruffolo e cel care l-a ucis. Americanul probabil a făcut o mișcare greșită. E-o prostie să faci asta când atacatorul are un cuțit. Iar Ruffolo trebuie să fi intrat În panică, fiindcă ieșise din Închisoare de așa puțin timp. Patta scutură din cap la o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
expresia, zâmbetul reînflorind. Dar asta e-n trecut și chiar nu pare să ne poarte pică. Așa Încât se pare că belgienii aceia aveau dreptate și că Ruffolo a fost de față. Presupun că nu a luat prea mulți bani de la american și s-a gândit să Încerce să aranjeze un jaf mai profitabil. Patta era expansiv. — Am vorbit deja cu presa despre asta, le-am explicat că n-am avut nici o Îndoială Încă de la Început. Uciderea americanului trebuia să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]