14,847 matches
-
fapt se agăță orgolios de domenii ale vieții pe care știe să le domine metodologic, în timp ce rămâne descoperită în fața a ceea ce se amăgește că poate uita. «Frumosul risc» al interpretării reînsuflețește discursul, dă elan, lărgește interesele pentru o lume mai amplă decât experiența, în care se află semne și simboluri, legate de exigențele cele mai firești modului nostru de a fi la nivel individual și colectiv. Filosoful timpurilor noastre poate redobândi dramatismul luptei și să se reîntoarcă la izvoarele cele mai
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adoptă față de filosof. De aici derivă, pe de altă parte, o marjă permanentă de difidență pe care omul politic o are față de omul de cultură în general, și de filosof în special. Și istoria gândirii contemporane pune la dispoziție o amplă exemplificare a fenomenului, elaborând o vastă și interesantă literatură. Să ne gândim, spre exemplu, la reflecțiile lui Camus din seria de conferințe ținute în Elveția cu ocazia decernării premiului Nobel, sau la diferitele poziții adoptate de Sartre în fața puterii constituite
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu consecințele expansiunii ei, nu întotdeauna evidente; filosofia se reîntoarce la menirea ei: angajarea în contestarea oricărui sistem cu consecințe formaliste; își reia vechea ei vocație critică față de orice folosire pur instrumentală a gândirii. Sigur că filosofia are motivații mai ample, însă și-a regăsit astăzi spațiul ce părea să se fi epuizat, în angajarea anti-ideologică. Raportul dintre filosof și puterea politică este o transcriere a problemei filosofiei înseși, expusă în termeni istoric-existențialiști. Tematizarea sa, la nivelul evenimentelor personale și interpersonale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
dus spre conținutul capitolului dedicat luptei pentru sens, ce constituie nucleul central al acestei expuneri. Nu am voit totuși ca propunerea noastră să fie schimbată pentru o reîntoarcere la tematici spiritualiste tipice orizontului cultural al ultimelor decenii. Hermeneutica comportă o amplă inserare în contextul noilor limbaje și însăși dimensiunea angajării se întemeiază conștient pe confruntarea cu logicele interne ale puterii, indiferent de modul în care sunt concepute. Totodată, nu este intenția noastră să rămână în paginile precedente imaginea unui anumit relativism
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
referință este aici gândirea lui Husserl, însă Kolakowski analizează în special coerența internă a demersului gândirii moderne începând cu Descartes. Această aducere în discuție a lui Kolakowski contribuie la o altă precizare a perspectivei noastre. Ne-am afla într-un amplu acord cu filosoful polonez dacă nu am considera că, pe lângă cunoașterea tipică raționalismului, ar mai avea caracter filosofic și un alt mod de cunoaștere, ce urmărește să ajungă la adevăr cu ajutorul hermeneuticii. Certitudinea absolută, după cum pe bună dreptate observă Kolakowski
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu Kolakowski, însă pentru noi cei doi termeni, experiența de credință și demonstrația rațională, desemnează un spațiu intermediar în care se situează noile «preambula fidei»; este vorba despre spațiul ipotezelor interpretative exprimate în limbajele semantice cărora cultura contemporană le oferă ample posibilități. Dacă am voi să ne reprezentăm printr-un tablou situația speculativă, așa cum ne apare în concluzia cercetării noastre, am putea spune că pe fundal rămâne paradigmatică realizarea ideală a unei filosofii ca știință riguroasă; pe un al doilea plan
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
elementelor crezului creștin în argumentările filosofice poate să conducă și la rezultate opuse față de cele ale unei filosofii religioase, adică pot sfârși chiar într-o formă de imanentism. Exemplificarea istorică ne ajută să vedem care sunt articulațiile complexe și problemele ample pe care le suscită o filosofie creștină și care pot ajunge să-i pună în discuție chiar propria identitate. Distincțiile conceptuale propuse ne ajută încă de pe acum să nu reducem la aceeași problemă, raportul dintre filosofie și religia creștină, realități
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și a funcționalității sale practice, ci a rațiunilor sale, și deci, a înscrierii sale într-un orizont ce îi lărgește granițele, îi elimină conotațiile obișnuite, o transformă într-o problemă. Această problematizare are loc oricum în interiorul unui context global mai amplu, ce are la bază acea mirare de care s-a amintit mai sus. A gândi până la capăt înseamnă deci, a duce o determinată cunoaștere spre intuiția ei originară, adică o raportare la ea din perspectiva teoretico-psihologică a aceleiași mirări. Atitudinile
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aiurea la toate acele icoane pe sticlă, unde predomină roșul aprins și azuriul, la clapele gălbui, lucioase, ale pianinei, la secretaire-ul cu ușile de lemn scorojit pe care e pictat un personaj trist, cu fața tuciurie, bizantină, înfășurat într-o amplă togă albastră căzând în zeci de cute și ținând în mână o creangă înverzită; în spatele lui, zarea violetă se întunecă și nori roșii se preling melancolici printre chiparoși. Dedesubt scrie cu litere aurii: AMOR OMNIA VINCIT. Priveam tot acel spațiu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
marginea Bucureștiului. Bunicul meu se produse deci chiar de la primul spectacol al circului, întors dintr-un turneu în Polonia și Lituania. Era prezentat drept cel mai înalt om din lume și apărea pe scenă, grav și tăcut, într-o mantie amplă de cașmir siniliu. Era înconjurat de pitici hidoși, cu picioarele strâmbe și capete cât banița, care jonglau cu portocale și făceau tumbe în nisipul plin de bălegar. Senzație făcea Dumitru (botezat acum Signor Firelli) când, în răpăitul tobelor, azvârlea cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
INTRODUCERE Hotarele României întregite, așa cum au fost prefigurate în cursul anului 1918 și recunoscute prin tratate de pace din 1919-1920, reprezintă rezultatul unui proces istoric necesar, desfășurat într-o amplă zonă a Europei Centrale și de Sud-Est. S-au reunit românii într-un stat armonios alcătuit în privința formelor de relief și a regiunilor naturale. Nu au fost cuprinși și nu puteau fi cuprinși toți românii, rămânând de jur împrejurul nostru (și nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în sensul medieval al termenului. Către sfârșitul secolului al XIV-lea, hotarele Țării Moldovei s-au conturat tot mai clar, ca urmare a procesului continuu de extindere a ariei de aplicare a puterii politice de către voievozii țării. Într-o dezbatere amplă, cu participarea - de-a lungul anilor - a unor specialiști de primă mărime în domeniu, istorici de prestigiu din Republica Moldova au reluat, în sinteză, rezultatele obținute de înaintași și au adus noi precizări. Există „considerente [care] ne-ar conduce la concluzia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
greci (0,7%), 530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină majoritatea, chiar majoritatea absolută. Regimul de relativă autonomie, statuat de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acordarea de drepturi civile și politice tuturor locuitorilor, indiferent de confesiune. În pofida unor îngrădiri, Tratatul de pace a condus la recunoașterea de către marile puteri, în decurs de câțiva ani, a noului statut internațional al României și, pe un plan mai amplu, a marcat intrarea societății românești într-o nouă etapă de modernizare. Din punct de vedere teritorial, consecințele tratatului pot fi considerate contradictorii. Prin art. 45, se retroceda împăratului Rusiei „parte din teritoriul Basarabiei desfăcută de Rusia în urma Tratatului de la Paris
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și nu ne mai socotim nici numai ca fiii aceluiași popor, ci ca cetățenii (grajdanii) aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și cu aceleiași drepturi”. După ample dezbateri, la care au participat diferite organizații și personalități politice, mai multe organe de presă, Sfatul Țării a proclamat independența, cu unanimitate de voturi, la 24 ianuarie (Sfatul Țării. V.). În locul Consiliului Directorilor se forma Consiliul de Miniștri, în frunte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea completă a legăturilor Basarabiei cu Rusia, subliniindu-se valoarea actului în ampla acțiune a tuturor românilor: „Astfel conștiința națională a românilor basarabeni a devenit un factor politic de cea mai mare însemnătate pentru neamul nostru și a inspirat acte de cârmuire care alcătuiesc, desigur, unul dintre cele mai fericite evenimente din istoria
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo cinci luni, caleidoscopul evenimentelor oțelește sentimentul național și voința națională, transformând ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul unei ample solidarități, o sinteză a factorilor interni și externi. Toate elementele mișcării naționale: „centrul politic, armata română, propaganda românească, expresiunile extraparlamentare de simpatie, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă de necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
hotărârea de unire din 27 martie /9 aprilie 1918. În aprilie-iunie 1918, în cadrul unui schimb de note, guvernul român a respins pretențiile Ucrainei asupra nordului și sudului Basarabiei, prin răspunsuri argumentate din punct de vedere geografic, etnic și istoric. Prin amplul Răspuns din 19 iunie 1918, guvernul român preciza: „Din punct de vedere geografic, etnografic și istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
era întărit acum de reprezentanții aleși ai cetățenilor de pe întinsul statului. Actele de Unire primeau o nouă sancțiune democratică. În cadrul Conferinței de pace de la Paris, care-și deschidea lucrările la 18 ianuarie 1919, diplomația română s-a angajat într-o amplă acțiune de recunoaștere internațională a Marii Uniri. În același timp, campaniile armatei române din 1918-1919 au avut drept scop apărarea statului național unitar, aflat la începutul existenței sale. Urmărind, în primul rând, să-și asigure această existență față de pretențiile unor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sprijine în chip practic lupta pentru eliberarea lor națională”. În locul lui Gh. Cristescu, a fost desemnat secretar general al partidului Elek Köblos. La scurt timp după Congres, a avut loc rebeliunea de la Tatar-Bunar, care făcea parte dintr-un plan mai amplu al Cominternului, de destabilizare a situației din România și de intervenție sovietică în mai multe țări din această zonă a Europei. La 12 octombrie 1924 s-a creat, în stânga Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sau a încerca să justifici agresiunile statului sovietic, diplomatice și militare, din perioada 23 august 1939-22 iunie 1941, înseamnă întoarcerea la limbajul stalinist, față de care s-au detașat în ultima vreme chiar unii autori din spațiul Federației Ruse. Într-un amplu volum apărut recent, atitudinea Uniunii Sovietice față de Polonia în septembrie 1939 este tratată într-o manieră care pune sub semnul întrebării competența științifică a autorului. În încercarea de a justifica intervenția Moscovei, autorul „descoperă” cinci „argumente”. „În primul rând, ocupând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cele mai teribile drame lunecă iute în ceață. E datoria istoricilor, îndeosebi, să le scoată la lumină, asigurându-le pe cât posibil durata. Drama românilor basarabeni, activă de cel puțin două secole, alimentează, încă, s-a spus «o insomnie a istoriei». Amplul volum, tipărit recent în 4.000 de exemplare, aparținând lui Serghei Nazaria, se referă la al doilea război mondial, cu prilejul împlinirii a „65 de ani de la Marea Victorie asupra fascismului”. Așa cum am menționat, fără a întreprinde o analiză serioasă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în 4.000 de exemplare, aparținând lui Serghei Nazaria, se referă la al doilea război mondial, cu prilejul împlinirii a „65 de ani de la Marea Victorie asupra fascismului”. Așa cum am menționat, fără a întreprinde o analiză serioasă autorul respinge o amplă istoriografie, de ieri și de azi, de pe ambele maluri ale Prutului, acuzată de naționalism și chiar de tendințe imperialiste. De pe o asemenea poziție, Istoria fără mituri a lui S. Nazaria este, de fapt, o istorie plină de falsuri, care ne
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întreg și cu mine trăim bucuria zilelor de glorie străbună, iar ostașilor noștri bravi le urez sănătate și putere ca să statornicească pentru vecie dreptele granițe ale neamului. Trăiască în veci România ! Trăiască viteaza noastră armată !”. Presa a reflectat reacția populară amplă la vestea intrării în război, anunțată în mai multe rânduri la radio și în mai multe ediții speciale ale ziarelor din 22 iunie. Mii de cetățeni au ieșit pe străzi, instituțiile publice și întreprinderile au arborat drapelul statului. În Piața
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
revendicările, s-a supus hotărârilor Congresului, semnând Tratatul de pace din 1/13 iulie 1878. În pofida unor îngrădiri, se recunoștea independența României, fapt ce a condus la definirea unui nou statut internațional al țării noastre și, pe un plan mai amplu, la intrarea societății românești într-o nouă etapă de modernizare. Din punct de vedere teritorial, consecințele tratatului pot fi considerate contradictorii. Prin art. 45, se trecea la Rusia „partea din teritoriul Basarabiei desfăcută de Rusia în urma Tratatului de la Paris din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]