9,641 matches
-
de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în adorație. Fixarea atenției asupra ambianței cosmice este pregătită de schimbările periodice care se manifestă în mediul direct, datorat evoluțiilor aștrilor: anotimpurile anului. Fenomene tereste ars influențează și chiar determină toate condițiile vieții umane și în același timp consecințe ale mișcării astrale, legînd astfel mediul direct de ambianța cosmică aceste schimtări periodice și sezoniere obligă spiritul primitiv să facă pasul evolutiv care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aceasta culturală este însoțită pe plan social de transformarea triburilor de pastori în popoare de agricultori. În țările orientale, care sînt leagănul culturii, anul este împărțit într-o perioadă uscată, urmată de o perioadă ploioasă. În limbajul simbolic al miturilor, anotimpul iscat este imaginat ca o divinitate ostilă. Pentru a învinge această divinitate răufacătoare, cerul și pămîntul, personificate în divinități, trebuie să se unească, "să se căsătorească". Ploaia dobîndește semnificația unei semințe; ea simbolizeară fecundarea pămîntului-mamă de cerul-tată. Întinerit de perioada
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
după celebrarea unirii dintre cerul-tată și pămîntul-mamă). Fiul rezultat din legătura dintre cer și pămînt, soarele, este sărbătorit ca divinitate victorioasă. Dar soarele întinerit moare în fiecare an, iar lupta reîncepe an după an. (Instituțiile se referă adesea la simbolismul anotimpurilor. În anumite culturi primitive regele, reprezentant al divinității solare, este detronat sau ucis în fiecare an și înlocuit cu un rege venerat ca divinitate pe parcursul anului domniei sale.) Într-o perioadă mitică mai evoluată "cerul" devine simbolul elevației spirituale, iar ploaia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care sfîrșește prin a ridica simbolizarea sezonieră la nivelul planului moral nu poate fi înțeleasă în toată necesitatea ei inevitabilă decît observînd că soarele centrul simbolizării (fiind fenomenul predominant al manifestărilor astrale și al consecințelor acestora), nu determină doar ciclul anotimpurilor prin care domnește asupra vegetației; în plus, soarele GUVERNEAZĂ CICLUL ZI-NOAPTE, CEEA CE ÎI CONFERĂ FUNCȚIA DE ILUMINARE ȘI SPECIFICITATEA DE A SIMBOLIZA SPIRITUL, FUNCȚIA ILUMI-NANTĂ A PSIHISMULUI UMAN. Fazele succesive ale evoluției mitice se caracterizează prin predominanța tot mai mare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a simbolismului "soarelui-spirit", reprezentate a supraconștientului, deci a unui plan secundar din ce în ce mai spiritual și posedînd prin aceasta o prevalență progresivă a deschiderii etice. Interpretarea miturilor a dat întotdeauna dovadă de o anumită tendință destul de pronunțată de supraestimare a importanței ciclului anotimpurilor în detrimentul celui cotidian. Acest lucru nu este deloc surprinzător, într-adevăr, dacă, servindu-se de funcția de iluminare a soarelui, simbolizarea deschide calea celei mai profunde semnificații a analogiei "soare-spirit", semnificația morală, acest aspect nou, duce în schimb la pericolul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imanent al vieții. Trăsătura distinctivă a acestei prime faze constă în faptul că spaima este insuficient de spiritualizată. Viața cosmică nu impresionează încă prin natura ei obiectivă. Atenția se îndreaptă spre evoluțiile astrale numai din cauza influenței lor asupra vieții pămîntești (anotimpurile anului) și a consecințelor acestora asupra vieții trupești a omului (ciclul sămînță-recoltă). Soarele este ridicat la rangul de divinitate grație binefacerii reale aduse de el: fecundarea pămîntului. În acest context, soarele este adorat la greci sub forma vechii divinități: Helios
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un material învațsaccepte și sîndeplineasco datorie” Gh. Buhleră. Jocul didactic disciplineazfărconstrângere, dezvoltvoința și stăpânirea de sine, precum și spiritul de echipă, trecerea de la coordonare la subordonare. Prin intermediul jocului se pot cunoaște particularitățile individuale ale școlarilor: unii prefer plantele, alții animalele, unii anotimpurile calde, alții pe cele reci, etc. Pentru ca jocul didactic scontribuie la realizarea obiectivelor predării - învățării disciplinei științe una din condițiile esențiale este buna pregătire a acestuia: conținutul sfie temeinic cunoscut, valențele lui instructiv-educative bine stabilite, mijloace de învățământ asigurate din
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
scris: DESCRIE COMPAR ASOCIAZ ANALIZEAZ APLIC ARGUMENTEAZ Metoda poate fi adaptatpentru clasele mici, și pe cele 6 fețe ale cubului pot fi scrise și alte sarcini. APLICAȚII ALE METODEI „CUBUL” În activitatea cu elevii am folosit metoda „Cubul” la tema „Anotimpurile”, într-o lecție transdisciplinară. Am realizat un cub, astfel: Fața 1- Primăvara - culoarea verde- simbol „ghiocelul” - nr. 1 Fața 2 - Vara - culoarea roșie - simbol „soarele” - nr. 2 Fața 3 - Toamna - culoarea galben- simbol „copac desfrunzit”-nr.3 Fața 4 Iarna
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Recunoaște lectura”. Fiecare pereche va primi un text suport pe care îl va studia. Perechile cu același număr vor putea lucra împreună. Se vor primi fișe pe care elevii le vor completa pe perechi. Se vor citi fișele corespunzătoare fiecărui anotimp și fișa „Recunoaște lectura”. Apoi elevii vor completa foliile cu cartonașe potrivite corespunzătoare întrebărilor din fișa final„Anotimpurile”. Toți elevii din clasvor juca jocul „Ce ai vrea sfii...” ...dacai fi un anotimp? ...dacai fi un animal? ...dacai fi o floare
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
vor putea lucra împreună. Se vor primi fișe pe care elevii le vor completa pe perechi. Se vor citi fișele corespunzătoare fiecărui anotimp și fișa „Recunoaște lectura”. Apoi elevii vor completa foliile cu cartonașe potrivite corespunzătoare întrebărilor din fișa final„Anotimpurile”. Toți elevii din clasvor juca jocul „Ce ai vrea sfii...” ...dacai fi un anotimp? ...dacai fi un animal? ...dacai fi o floare? ...dacai fi un fruct ? ...dacai fi o sărbătoare ? ...dacai fi un pom fructifer ? ... dacai fi o culoare ? ...dacai
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
pe perechi. Se vor citi fișele corespunzătoare fiecărui anotimp și fișa „Recunoaște lectura”. Apoi elevii vor completa foliile cu cartonașe potrivite corespunzătoare întrebărilor din fișa final„Anotimpurile”. Toți elevii din clasvor juca jocul „Ce ai vrea sfii...” ...dacai fi un anotimp? ...dacai fi un animal? ...dacai fi o floare? ...dacai fi un fruct ? ...dacai fi o sărbătoare ? ...dacai fi un pom fructifer ? ... dacai fi o culoare ? ...dacai fi un copac ? ...dacai fi o pasăre ? ...dacai fi o sărbătoare ? În finalul lecției
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
fi o floare? ...dacai fi un fruct ? ...dacai fi o sărbătoare ? ...dacai fi un pom fructifer ? ... dacai fi o culoare ? ...dacai fi un copac ? ...dacai fi o pasăre ? ...dacai fi o sărbătoare ? În finalul lecției se vor spune ghicitori despre anotimpuri și se vor cânta cântecele: „Înfloresc grădinile”, „Vine, vine primăvara”, „Toamna”, „A ruginit frunza din vii”, Săniuța” etc. Ca tem elevii vor realiza pe parcursul săptămânii următoare portofolii pentru cele patru anotimpuri. III. Alte exemplificări Metoda „CUBUL” poate fi adaptatși folositla
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
sărbătoare ? În finalul lecției se vor spune ghicitori despre anotimpuri și se vor cânta cântecele: „Înfloresc grădinile”, „Vine, vine primăvara”, „Toamna”, „A ruginit frunza din vii”, Săniuța” etc. Ca tem elevii vor realiza pe parcursul săptămânii următoare portofolii pentru cele patru anotimpuri. III. Alte exemplificări Metoda „CUBUL” poate fi adaptatși folositla obiectele: Limba română, Matematică, Științe, Geografie, etc. Pentru povestea „Fata babei și fata moșului”, fețele cubului pot cuprinde următoarele sarcini: Descrie fata babei și fata moșneagului; Comparcele doufețe; Descrie baba și
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de împrejurări din viața ciobănească Miorița a luat naștere în împrejurări tipice de viață păstorească ca se reazemă pe un fond de transhumantă. Densusianu explică transhumanța prin mișcarea după anotimpuri a turmelor într-o zonă geografică precisă. În capitolul Miorița, Densusianu construiește una din temeliile interpretării moderne riguroasă a Mioriței. El rămâne și autorul primului corpus al temei, 38 publicând în apendice la Vieața păstorească 41 de variante, extrase din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
precipitații/an din segmentul montan Hijaz-Asir și munții Yemenului din sud-vestul peninsulei arabe. Regimul termic se caracterizează prin valori medii lunare pozitive în toate lunile anului (peste 5°C), iar temperaturi medii lunare sub acest prag termic se înregistrează în anotimpul rece doar în regiunile înalte din munții Atlas și în extremitățile nordice ale Siriei și Irakului. c. Trăsăturile climatului subecuatorial prezente în extremitatea sudică a spațiului arabofon, sunt determinate de pulsațiile periodice nord-sud ale fluxului ecuatorial de vest, ce alternează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
locuință din oraș, Casa Tavel, Catedrala Sf. Petru, Micul Palat - azi Muzeu al Artei Moderne, Muzeul Internațional al Automobilului, Jet d’Eau de 145 metri înălțime. Orașul Lausanne, situat pe malul nordic al lacului, renumită stațiune ce funcționează în toate anotimpurile, este dotat cu peste 120 de hoteluri și pensiuni, însumând peste 6000 de locuri. Montreuxoraș al festivalurilor de muzică și al întrunirilor internaționale, este o stațiune dotată cu peste 60 de hoteluri în care pot fi cazați peste 5000 de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
particularități: o mare concentrare de săruri Ă322 g/l) datorită unui singur fluviu ce se varsă în ea ĂIordanul), care are și un debit redus; precipitațiile mici de circa 100 mm pe an; temperaturile foarte ridicate și evaporația intensă. În anotimpul rece se degajă vapori de brom și iod, cu efecte nocive în condițiile temperaturii mai scăzute a aerului față de cea a apei. În această ,,saramură’’, în care trăiesc alge marine și bacterii, cantitățile cele mai mari de substanțe chimice sunt
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și poezie), Editura ACP, Iași, 2008; Zidul, Editura Cronica, Iași, 2008; Această moarte care mă învie, Editura Cronica, Iași, 2008; Prizonieri unul altuia, Editura Cronica, Iași, 2009; Esta muerte que me resuscita, ediție bilingvă româno-spaniolă, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Anotimpurile, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Visând la marginea trezirii, Editura 24: ORE, Iași, 2009; Quinta Provocării, Editura 24: ORE, Iași, 2010; Psalmi declasificați, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Primește-mă viu, chiar de mort voi sosi (antologie), Editura TipoMoldova, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o poetică a spectacularului, a teatralității, o retorică uneori grandilocventă a aparențelor. Cele mai reușite poeme sunt, natural, cele în care este imposibilă trasarea unei linii de demarcație între cele două mărci ale universului danilovian: Lied nocturn, Melancolie, Ferapont, Orologiul anotimpurilor: Ieșirea din iarnă, Poem despre bătrânul domn Hokusai. În acest gen de texte, personaje deja recognoscibile ("plante de carne care se hrănesc cu sânge", arlechini "cu fața ridată de somn" și "oameni cu gura de pluș", îngeri orbi, înveliți în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
către tine (Editura Fides, Iași, 2001) și Când o femeie pleacă (Editura Axa, Botoșani, 2005), revin, în forță, la erosul devastator, căci contaminat de același pesimism congenital. În absența semnelor/ bineprevestitoare", între întâlnirea și despărțirea continuă, ca într-un veșnic anotimp închis și rece (octombrie și decembrie sunt lunile în care este fixată istoria cuplului), poetul binecuvântează, totuși, apariția femeii. Căci femeia, convertită uneori într-un ciudat obiect al interdicției, alteori într-o Străină veșnic visată, "dulcea mea ucigașă", rămâne aceeași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Deva (1985) și editorial cu volumul de poezii Colocvii (1993). Colaborează la "România literară", "Contemporanul", "Orizont", "Cronica", "Renașterea Hunedoarei", "Neamul românesc", "Opinia", "Opinia Moldovei". Cărți publicate: Colocvii, Editura Cronica, Iași, 1993; Calul troian, Editura Cronica, Iași, 1994; Rugă pentru anotimpurile din noi, Editura Cronica, Iași, 1995; Cel ce ridică piatra, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Ultimul paradis, Editura Spiru Haret, Iași, 1993; Cămătarii de semne, Editura Junimea, Iași, 1993; El, Editura Junimea, Iași, 2002; Clondirul cu mastică, Editura Opera Magna, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Vaslui (2004). Filonul din care își extrag substanța primele cărți scrise de Dumitru Spătaru este, neîndoielnic, livrescul tratat însă în cheie diferită: fie grav, reverențios față de opera considerată paradigmatică, fie parodic ori burlesc. Colocviile (Editura Cronica, Iași, 1993), Ruga pentru anotimpurile din noi (Editura Cronica, Iași, 1995), Cel ce ridică piatra (Editura Helicon, Timișoara, 1995) sau Ultimul paradis (Editura Spiru Haret, Iași, 1993) dovedesc îndeosebi apetența poetului pentru rescrierea în maniera celui pe care E. Lovinescu l-a considerat "adevăratul stegar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de poezie: Poeme, Editura Cronica, Iași, 1995; Seninătatea lemnului (cu o întâmpinare de Adrian Dinu Rachieru), Editura Cronica, Iași, 1997; Serile la Mircești, Editura Timpul, Iași, 1999; Marele Albastru (cu o prefață de Emil Iordache), Editura Timpul, Iași, 2001; Sălbaticul anotimp, Editura Axa, Botoșani, 2005. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societății Culturale Junimea '90 și a CopyRo. Mai multe premii literare pentru grupaje de versuri, între care: Premiul revistei "Poesis" (1990), Premiul revistei "Luceafărul" (1992), Premiul revistei "Ateneu" (1993
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
față, mai degrabă livresc decât autentic, ontologic) este o operație cât se poate de riscantă: oricât de lăudabilă ar fi intenția purificării propriilor melancolii prin filtrul canonic dovedită cu asupra de măsură în Marele Albastru (Editura Timpul, Iași, 2001), Sălbaticul anotimp (Editura AXA, Botoșani, 2004) și În bucătăria Sylviei Plath (Editura Vinea, București, 2008) ea se poate întoarce exact împotriva autoarei, diluându-i drama personală și reliefând minusurile discursive. Riscurile sunt vizibile mai ales în cazul textelor care dovedesc ceea ce un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Crochiul întunecat în ton baladesc, pastelul de umbre și reflexe agonice (chiar și cel compus în numeroasele sale ore franceze) ori sonetul acompaniat de un vag halou al evanescenței pe care le cultivă Valeriu Stancu în cicluri bine delimitate (copilăria anotimpurilor din Sinucigași de lux, răstălmăcirea jocului și triunghiuri cu pupila albastră din cărțile eponime) pretind, dincolo de virtuozitate formală sau atașamentul (lucid!) față de o tradiție asumată și în definitiv revitalizată, un anume fel de detașare față de propria subiectivitate, ocolită, abia tatonată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]