12,966 matches
-
la fel se poate spune despre perioada romană. Ca și în cazul sculpturii, pictura greacă a fost considerată un model funda‑ mental în timpurile romane, iar pictura portretelor juca un rol important in cultul roman al strămoșilor. Spre deosebire de alte popoare antice, grecii prin arta lor magnifică au glorificat umanitatea; în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ei se observă atitudini de autorevelare. Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta ma nuscriselor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a lui Leonardo da Vinci și studiază sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui Michelangelo. La Roma a avut posibi‑ litatea să studieze operele lui Michelangelo din capela Sixtină, stampele lui Rafael de la Vatican, picturile lui Caravagio, precum și sculptura antică. Pen‑ tru Rubens, anii petrecuți în Italia s‑au concretizat în opere destinate prințului Vincenze Gonzaga din Mantua, în pictura unui triptic 31 destinat capelei San‑ ta Croce in Gerusalemme din Roma. În 1608, Rubens s‑a întors în Antwer
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu denumit atunci Constantin - pe care papa Paul al III‑lea a donat‑o senatului roman. Din centrul laturii deschise a pieței, Buona rroti a construit o rampă de legătură, monumentală, care facilita urcarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) con‑ struită din voința aceluiași papă - o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
martie 1564, s‑a întors în orașul său natal: si‑ criul a fost deschis în sacristia bisericii Santa Croce. Corpul era intact ca și cum ar fi dormit, era îmbrăcat în damasc negru, pe cap având o pălărie de fetru în stil antic, în picioare avea cizme cu pinteni: la moarte ca și în viață se odihnea complet îmbrăcat, gata să se trezească și să se întoarcă iarăși la muncă 25. Michelangelo a fost un geniu separat am putea spune de timpurile sale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia ei plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
istoria își află interpretarea sa desăvârșită. Acesta este motivul pentru care plinătatea evanghelică a adevărului a găsit încă de la început interesul artiștilor. Întorcându‑ne în timp, vedem că arta pe care a întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în picioare, ale copacilor sau ale mobilei și clădirilor făcute de mâna omului, în care excentricitatea verticalelor și orizontalelor deține supremația. Un remediu parțial este adaptarea subiectului la structurile radiale. T.B.L. Webster, într-un studiu asupra decorațiilor pictate pe vasele antice grecești, desemnează simetria centrică drept una dintre principalele trăsături compoziționale. El găsește multe scene reductibile la un triunghi, patrulater, pentagon sau hexagon înscris într-un cerc. O figură alergând se poate sprijini pe o schemă din trei raze și scene
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrul drept locul cel mai important al interiorului său - o cerință satisfăcută de baptisterii atunci când cristelnița este așezată în mijloc. În Panteonul roman, centrul este gol, deși este evidențiat ca fiind locul din care vizitatorii observă simetria magnifică a templului antic. Centrul este străbătut de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu este diferențiată totuși în mod special de celelalte care punctează circumferința, astfel încât, în aspectul său actual, relația dintre spațiul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se adaugă unei serii de vectori excentrici deviați, pendulând pe măsură ce ochii privitorului se mișcă de-a lungul corpului suspendat. Din punct de vedere istoric, figura lui Michelangelo este un exemplu târziu și rafinat față de ceea ce a început în sculptura Greciei Antice, ca practică a contrapoziției sau a contrapposto-ului, introdusă pentru a elibera figurile verticale arhaice, kuroi, de simetria rigidă. Prototipul clasic de contrapposto a devenit purtătorul de suliță sau Doriforul lui Policlet, cunoscut nouă după o copie romană (figura 74). Transferând
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
datează de la Maimonides care În 1198 descria În tratatul său clasificarea, diagnosticul si terapia antidot din intoxicații, fiind confirmată ca specialitate științifică distinctă În secolul IX . Preocupările de rezolvare a situațiilor de intoxicații acute sunt atestate Încă de pe vremea Greciei antice și Imperiului Roman, integrate firesc În efortul terapeutic medical general al acelor vremuri. În prezent toxicologia clinică reprezintă o subspecialitate de sinteză care aparține În mod firesc medicinii interne dar care integrează abordări de urgență, terapie intensivă, psiho-sociale, medico-legale, etc.
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
esențial pe om - limitele sale și ale lucrurilor care îi stau în preajmă, afirmarea sau contestarea lor, rămânerea sub ele sau pășirea dincolo - se poate reorganiza coerent în jurul unui centru unic. Astfel înțeleasă, peratologia poate deveni nu numai axa antropologiei antice, ci axa antropologiei filozofice în general. Însă pentru aceasta va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lesne vedea evocând exemplul tragediei eline. Într-adevăr, pentru greci nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. Tragicul elin se explică printr-un exces în cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sunt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. „Depășirea limitei“ este un concept modern de tip romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
romantic, care se naște în contextul unor înțelegeri insurecționale ale libertății, desprinse deci de ideologia fatalistă care emana din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai „conștiinciozitatea“ față de limita care îl determină este premisa tragicului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
orizontul unui destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de aceea, singura apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de aceea, singura apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel, și explică posteritatea modernă a eroului, de la Goethe până la Shelley și Spitteler
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de aceea, singura apariție stranie, un soi de irumpere a modernului pe scena antică, fapt care, de altfel, și explică posteritatea modernă a eroului, de la Goethe până la Shelley și Spitteler. Prometeu funcționează cu adevărat ca agent al depășirii, ca unul care vrea să mute din loc limita umanului, și înlănțuirea lui pare să fie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ascuțite, asemenea unui arc încordat. Etapa următoare de relații este dată de o verticală perpendiculară pe o orizontală care naște starea de echilibru, de stabilitate, de liniște. Pentru a ilustra această relație, să ne gândim la sculptura statuară din Egiptul antic: portretele de faraoni, scribul etc., dar și la sculptura statuară a lui Gheorghe Anghel: Volumele organizate după aceste relații ne dau senzația de stabilitate absolută, de echilibru perfect al formelor. Ajungem la ultimul fel de relații între verticale și o
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
analizat; de fapt, multe dintre aceste goluri sunt menite să sugereze „misterul vidului“. Pentru viziunea occidentală, „cerul era un spațiu umplut“, și nu unul extins în sensul infinitului. (Dao). „Pictorii moderni se concentrează numai asupra penelului și a tușului, în timp ce anticii își dedicau gândurile absenței acestora. Dacă cineva este desăvârșit, așa cum concepeau anticii absența tușului și a penelului, el nu va fi departe de atingerea calității divine în pictură. “ Natura golului determină valoarea sa compozițională. În compoziția în adâncime am văzut
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
vidului“. Pentru viziunea occidentală, „cerul era un spațiu umplut“, și nu unul extins în sensul infinitului. (Dao). „Pictorii moderni se concentrează numai asupra penelului și a tușului, în timp ce anticii își dedicau gândurile absenței acestora. Dacă cineva este desăvârșit, așa cum concepeau anticii absența tușului și a penelului, el nu va fi departe de atingerea calității divine în pictură. “ Natura golului determină valoarea sa compozițională. În compoziția în adâncime am văzut cum fiecare gol în parte reprezenta un tip de spațiu anume și
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]