8,699 matches
-
o înălțime de 1995 de metri. Facem baie în lac, ne plimbăm cu pluta, ne bronzăm pe stânci. Pentru că împrejur sunt numai iarbă și stânci. Copacii cresc mult mai jos. Timpul este superb. Mâine pornim mai departe. Astăzi am privit apusul soarelui de pe munte. Apunea sub noi... Peste o săptămână vom fi probabil la Porumbacu și s-ar putea să ne oprim acolo pentru câteva zile. Eu sunt în continuare sănătos și mă simt bine. Vă sărut, al vostru Petia August
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
neîndrăznind parcă a-i tulbura liniștea... și numai când am ieșit la troița ce străjuia din vechime locul din care începe a se vedea orașul de la poale, și am zărit cerul siniliu ce se deschisese larg deasupra noastră, iar înspre apus, strălucind într-o nespusă splendoare, Luceafărul de dimineață, numai atunci ni s-au deschis sufletele și am simțit întreaga frumusețe a vieții, în ciuda vicisitudinilor ei de tot felul. Drumul spre Câmpulung a decurs fără incidente. Abia ajunși însă - o nouă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
îți scriu din București: raport de activitate! Primele paisprezece zile în străvechea Histrie, pe malurile lacului Sinoe, departe de așezările omenești, în plină stepă sărată, cu ciulini și nesfârșite întinderi de pelin îmbietor, cu cer nebun, cu tainice răsărituri și apusuri de soare și cu bolta înstelată toată jur împrejurul orizonturilor... Cioburi peste tot, la fiecare pas, la fiecare uitătură de ochi, zeci, sute, milioane de cioburi. Cele mai noi sunt de acum o mie cinci sute de ani! Iar apoi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Nu pot dormi cu nici un chip. Nici chiar ceaiul marca Noapte Bună adus din România, mirosind îngrozitor a valeriană, mac și alte ierburi vrăjitorești nu-mi este de folos. Pe cutia de ceai, reproducerea unei celebre ilustrate comuniste reprezentând un apus de soare pe lacul Tăbăcărie din Mamaia. Aș dori să scriu mai multe despre această stare atât de specială, insomnia, ore blestemate, dar pline de senzația brută, voluptuoasă a lucidității. Dar de când scepticul de serviciu pe nume Emil Cioran a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
va mai fi afișat cu litere galbene, vizibile, pe pereții cabinelor telefonice din Occident. Se vând și carduri pre-plătite, prețurile și designul acestora fiind gândite în funcție de regiuni. Cardul numit Nostlagie Africa înfățișează o negresă savant coafată, pe un fond de apus de soare roșu-africa. Euro-Latina se adresează clientelei din America de Sud, gigantica statuie din Brazilia a Mântuitorului cu brațele intinse este reprezentată. Iar pe cardul dedicat Europei de Est nu putea fi reprezentată altceva decât o icoană rusească de fapt, cam tot
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde în râuri cristaline. De fapt, mi-am petrecut toate vacanțele în hoteluri din localități balneare. O singură
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Mezzo. Și să fie și apă caldă. Revăd cu ochii minții peisaje superbe din numeroasele călătorii pe care le-am făcut. Alpii diamantini, verdele gazonului englezesc, lacurile elvețiene, pădurea vieneză, cascada Niagara, Marele Canion, Grotta Azzurra de la Capri sau un apus învăpăiat la Delfi, dar nu sunt convinsă că eu am fost aceea care le-a privit. Sau poate că era într-o altă viață. Oricum, într-o altă dimensiune. Singurii copaci pe care-i urăsc sunt cei din cimitir. Și-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dar în mesajele pe care le va transmite prin radio în Anglia, ca și în notele lui din jurnalul de bord, va susține că a făcut ocolul Pământului. Toată lumea va crede că el, Crowhurst, a străbătut Pământul de la răsărit la apus, urmând drumul vânturilor. Cufundat în planul său, începe un al doilea jurnal de bord: cel adevărat, în care va nota ceea ce i se întâmplă într-adevăr și locurile pe care le întâlnește. Totuși, lasă albe ultimele pagini din primul jurnal
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cam tot ceea ce ne-a împins să plecăm din țară; existau momente în care trecutul revenea violent și dureros la suprafață. Așa-numita perioadă de tranziție a României ne-a redeschis multe răni intime, a rezervat opiniei publice aici, în Apus, cumplite revelații, stârnind perplexități cărora eram rugați de către noii noștri prieteni sau cunoscuți să le dăm explicații. Filmele documentare și reportajele televizate au făcut-o mai bine, mai convingător decât am fi putut-o face noi, în pofida bagajului particular și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu voluptate și pe-ndelete oscioarele celuilalt. Nu pentru înțelepciune, nu pentru morală pledez eu aici, nimic nu mi-e mai antipatic decât un profesor bătrân. Pledez pentru ștergerea ochelarilor aburiți; perfecțiunea nu-i peste gard, nici la răsăritul, nici la apusul soarelui... De unde vine cuvântul ideal - o lume ideală, o iubire ideală - și de ce tot tindem spre perfecțiune (auzi cuvânt, tindem...)? Om fi fost cândva, mai știi? Într-un ideal, într-o perfecțiune, de asta ne lăsăm așa de ușor păcăliți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care nici nu călcase vreodată în viața lui. Când îi povestea, întotdeauna avea poftă să mai pună câte ceva de la el, întocmai ca și ea. Din camera de cămin, și-l imagina lângă ea, în genunchi, cu coatele pe calorifer, privind apusul acela sălbatic, soarele zdrențuit de brazii întunecoși. În buzunarul ascuns al poșetuței caraghioase ținea ascuns biletul acela mâzgălit. Nu-i veneau în minte certurile lor, nici nopțile nedormite în așteptarea lui, ci doar cerul negru-rozaliu, îmbrățișând-o și purtând-o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica catolică și statul feudal maghiar. Nu este exclus faptul ca tezaurul de argint de factură bizantină
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
piatră de râu și cărămidă, este acoperită cu țiglă solzi, turnul și încăperea anexată bisericii fiind acoperite cu tablă. Este construită în stil romanic, în formă de navă, cu turnul pentru clopote în acelaș corp cu biserica, în partea de apus. Sub turn are la intrare un pridvor, iar biserica propriu zisă are o singură încăpere de formă dreptunghiulară, cu altarul deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
enumerăm bună parte, din cele mai la vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița vânătă (Merops apiaster, Coracias garrula), Mulge capre (Caprimulgus europaeus), Rânduneaua de pădure (Cypselus apus). - Din familia Pici, avem Ghionoaia neagră, Ghionoaia de munte (Picuis martius), Ghionoaia pestriță(Picus major), Ghionoaie mică, Furnicariu (Picus medius, Picus minor), Ghionopaia verde (Picus viridis) Ghionoaie de păianjâni (Picus canus Gm), Capu-ntoarce ( Picus tridactylus, Jinx Torquilla). - Din familia Accipitres
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
finea anului 1899/1900. din care reținem că examenele se vor desfășura pe comune după cum urmează: 14 Maiu Duminică, înainte de amedi, la Oprea Cârțișoara, după amedi la Streza Cârțișoara. 18 Maiu Joi Glâmboca și Săcădate 20 Maiu Sâmbătă Porumbacul Superior apus și Porumbacu Superior reserit. etc., etc. Și tot așa până în ziua de 4 iunie, comisia va trece pe la Ucea, Feldioara, Arpașul de Sus și de Jos, Colun, Porcești, Sebeșul Superior, Porumbacul Inferior, Viștea, Drăguș, Porumbacul superior și Avrig. Această programare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
globului. Țara noastră a fost nevoită să participe cu peste un milion de ostași din care un număr de peste 600.000 șiau lăsat osemintele în toate punctele cardinale ale Europei, cam 450.000 în răsărit și peste 169.000 în apus. În 1945, cei scăpați din terifiantul măcel se întorceau acasă să-și regăsească familiile, să-și oblojească suferințele, unde după mulți ani de zbucium, aveau să înceapă un nou război cu viața, sub oblăduirea unui sistem social politic ce vreme
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne-au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și pentru glia strămoșească, aceste simboluri au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Nu dispariția traistei ca nelipsit accesoriu al țăranului este regretabilă, cât mai ales apusul acelei lumi care cu nelipsire o folosea și în cinste și demnitate o purta. Școala în derivă Explozia de libertăți ce s-a declanșat după decembrie 1989 a surprins instituțiile statului și pe cetățenii României nepregătiți pentru o viață fără
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-o, activitatea învățătorului care l-a alfabetizat, i a luminat mintea și i-a deschis calea spre învățătură, l-a fascinat și l-a atras ca o forță magnetică. Acum, în pragul bătrâneții, când poate spune că se îndreaptă spre apusul vieții, a dat glas îndemnului inimii și a încredințat hârtiei gândurile sale despre trudnica, dar nobila și fermecătoarea muncă a învățătorului. O componentă de bază a aptitudinii didactice este capacitatea educatorului de a comunica cu clasa de elevi. Acest aspect
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tineri, nu este pătrunsă de necesitatea lecturii. Alcătuirea unor biblioteci personale prin achiziționarea cărților de imperioasă trebuință pentru intelectualii care fac educație altora, aproape că a dispărut din preocupările dascălilor. Acum, când soarele vieții lui Dumitru Dascălu se îndreaptă spre apus, când proiectele de viitor nu se mai justifică, gândurile i se învălmășesc într-un amestec de idei și trăiri încețoșate. O speranță luminoasă, ca un răsărit de soare după mai multe zile mohorâte, îi mai stăruie în minte. Că școala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Un scurt popas pe o bancă aflată pe marginea interioară a trotuarului l-a ajutat să se odihnească, privind șuvoiul de lume ieșită la plimbare sau după treburi, care se scurgea în ambele sensuri. Culoarea purpurie apărută pe cer înspre apus îi amintește lui Dumitru Dascălu că soarele se pregătește să-și încheie celestul drum și că în curând umbrele înserării vor pune stăpânire pe întreaga fire... Cu ultimele puteri, pornește spre blocul în care viețuiește de aproape o jumătate de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a ridicat pe teritoriul principatelor dunărene, capăt de linie, pe prima noastră cale ferată, Lemberg-Cernăuți-Iași. Timpul a cruțat-o; oamenii mai puțin. Construcțiile anexe i-au distrus frumusețea originară și unitatea; sumbrul cenușiu, care a înlocuit atât vechiul roz de apus de soare al fațadei, cât și roșul viu venețian din interiorul loggiei, i-a alterat complect expresia veche, i-a imprimat, parcă, un rece aer de cazarmă. Dar să plecăm; timpul de care dispunem e destul de scurt, mult prea scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sau Place Pigale, așa de des întâlnite în romanele care făceau deliciile tinereței noastre? În piața aceasta e Primăria orașului. Clădirea veche. Nu se poate compara, firește, cu cea din Paris, nici chiar cu cea mai modestă dintre primăriile orașelor Apusului. Dar e primăria veche; casa orașului; cuviincioasă și demnă. Cu multă bunăvoință și cu destulă pricepere, ea ar putea fi transformată și adaptată; ar putea deveni un palat demn de destinația sa și de cinstea orașului. Spiritul nostru nu pricepe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de bulevard occidental, oferă, încă, una din cele mai frumoase și caracteristice colecții de case boierești din alte timpuri, în special din cursul secolului precedent. Nu palate în sensul occidental al cuvântului; nu castele întărite, cum se mai văd în Apus (deși multe, foarte multe din vechile curți boierești ale Iașului erau înconjurate de ziduri groase), ci case bogate, de oameni bogați, fără prea mari aspirații dar cu gusturile destul de rafinate, de oameni cu viața construită dintr-un ciudat amestec de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dat atenția necesară lucrurilor și condițiilor acestea neprețuite, dacă de pildă au admirat, cu înțelegere și emoție, imaginea statuiei proectată pe un cer crepuscular. Pe unul îl știu. Pe poetul Codreanu. Sonetul lui, "Statuia lui Ștefan cel Mare, într-un apus de soare", dovedește aceasta: ...Din soare, sângerând pe după dealuri, Ale Moldovei sfinte idealuri Coboară pe figura-i ca o slavă... ...Și razele coroanei domnitoare Iau tonuri de rubin, pe când, sub soare, S-aprinde-n zări o Roșie Dumbravă. Dar nu numai statuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]