13,069 matches
-
scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt Piere, trece mai departe și -ntr-un paltin vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi urează. Și poporul jos, pe vale, umilit îngenunchează! De la rubrica Informațiuni se puteau afla și alte vești: că „Bucovina”, organul român-german pe anii 1849și 1850, redactată la timpul său de fericiții mari
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorice și culturale bucovinene; critică și istorie literară; poezie-proză, artă, folclor, etnografie, arhiva Bucovinei, aniversări cernăuțene, restituiri, conferințe și recenzii, memorii, evenimente din istoria neamului, cărțireviste bibliografie. Scriu la revistă multe condeie încercate și pricepute, competente. Tiparul executat la Tipografia „ARC” - SRL Bulevardul Preciziei nr.9-11, sector 6, București. * După erorile în serie comise de publicația Septentrion (Rădăuți, anul II, nr.6-7, 1992-1993, p.5 / și Glasul Bucovinei (București Cernăuți nr.3/1994, p.173 și nr.1 (5/1995, p.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brătescu - Voinești, G. Voevidca, V. Loichiță, Nuși Tulliu, Ilie Mărin, N. Tcaciuc, Al. Brateș, Gr. Nandriș, Ir. Porumbescu, V. Calmuțcai, Leca Morariu, Mărioara Rațiu, V. Hălip, P. Henry, G, Ponetti, Alex. Ieșan, D. Onciul, M. Ștefănescu, V. Temperanu, Gr. Vâja, Arc.Avercenco, N. Grigoraș, G. Murnu, T. Crudu, L. Bodnărescu, G. Tutoveanu, I.A.Candrea, V. Gherasim, N.N. Tăutu ș.a. În ea a publicat I.E. Torouțiu: „Carmen Sylva în literatura română (18431916) - Generalități - poezie, proză, romane, teatru, cugetări, studii critice, dări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ton adâncit al stabilizării. Din punctul de vedere al biografiei științifice a lui Eliade, dar și al evoluției istoriei religiilor în secolul XX, scrisorile cu Pettazzoni și cu Wikander secompletează reciproc, suprapunându-se cronologic în perioada 1948-1959 și subîntinzând un arc temporal de jumătate de secol (1927-1977). Iar ediția recentă a corespondenței inedite Culianu-Eliade6, cel mai întins corpus epistolar din corespondența științifică și semnificativă a lui Eliade, aduce elementul substanțial care rotunjește o triadă tipologică, anume: corespondența cu un maestru (Pettazzoni
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în acest an. Căci el va vedea, pregătită de oamenii muncii de azi, o Românie frumoasă ca Parthenonul, grandioasă ca piramidele Egiptului, bogată în miere și lapte ca străvechiul Canaan, o Românie socialistă care a topit spada și a frînt arcul... Și vor saluta Partidul Muncitoresc Român și pe conducătorii lui de azi care din lanțul suferințelor lor au turnat pluguri și au apărat cu dîrzenie suveranitatea patriei, în frunte cu acela care merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Consecvent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sufletele, în toate modurile, pînă ajungem la buza gropii. Cu o diabolică perseverență și o știință a manipulării greu de egalat, regimul bolșevic a știut să obscurizeze, pînă la completa opacizare, adevărul despre luptele de partizani în contra sovietizării, de pe întreg arcul carpatic, purtate din martie 1944 (odată cu invazia Armatei Roșii) pînă în 1958, cînd va fi ucis ultimul luptător din munți. Au fost cincizeci de ani de minciuni, de adormire a conștiinței, de mioritizare și expandare a ideii blîndeții românului, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noastre oftau și se înfățișau la tribunal, cerînd desfacerea căsătoriei. În vara aceea, a anului 1962, parcă a plouat cu înștiințări de divorț. Securistul-poștaș, mesager al nevestelor, apărea la punctul de lucru aproape zilnic. Îl vedeam de departe, legănat de arcurile șaretei, tăind cîmpia pe care munceau ieftin și eficient mii de condamnați politici, și încercam să ghicim pe care dintre noi îl va chema să semneze hîrtia". Va fi eliberat pe 31 ianuarie 1964 și, cum nu mai avea hainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ta, Cristi, de care eu nu o să mă mai pot bucura niciodată. Arată-le vocea ta caldă și arată-le dragostea ta ! Cristi ridică mâna dreaptă, semn pentru orchestră că poate începe. — Cu ce, maestre ? — Începem cu Zaraza ! Capitolul 8 Arcul de Triumf Nu știu dacă ați observat că poeziile cântecelor, în general, nu atrag, nu sunt izbutite. Mă refer la cele pe care le cântam eu. Recitate, par copilărești. Dar, când le asculți cântate, diferența este ca de la cer la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aer, ți-ai îndeplinit toate visurile. Ai dreptate, prietene, zâmbește Fernic. Câți se pot lăuda cu o asemenea ispravă, a ? Nici măcar tu, râde el. Sfârșitul lui 1936 îi găsește pe Cristi și pe Fernic la inau- gurarea marelui monument al Arcului de Triumf din București, pe șoseaua Kiseleff, de 1 decembrie, chiar de Ziua Unirii. După ani întregi de haos birocratic, de pasare a proiectului de la un minister la altul, de comisii peste comisii, construc- ția începută încă din 1922, după
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din București, pe șoseaua Kiseleff, de 1 decembrie, chiar de Ziua Unirii. După ani întregi de haos birocratic, de pasare a proiectului de la un minister la altul, de comisii peste comisii, construc- ția începută încă din 1922, după ideea micuțului arc de lemn ridicat la 1878, la Parada Independenței, și desfăcut tot atunci, din motive financiare, în sfârșit era terminată. La Șosea a venit cu alai tot orașul. Familia regală și miniștri, tot soiul de politicieni, reprezentanți ai armatei, invitați de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
orașul. Familia regală și miniștri, tot soiul de politicieni, reprezentanți ai armatei, invitați de onoare din toată țara, dar și din străinătate, artiști, vedete, jurnaliști, oameni de cultură și mai ales cetățenii simpli ai Bucureștiului s-au bucurat de grandiosul arc de aproape 30 de metri înălțime. — Am crezut că o să mor și n-o să văd nenorocitul ăsta de Arc terminându-se odată, râde Fernic, care stătea cu o mână sprijinit de bastonul său elegant, negru, și cu cealaltă de spatele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și din străinătate, artiști, vedete, jurnaliști, oameni de cultură și mai ales cetățenii simpli ai Bucureștiului s-au bucurat de grandiosul arc de aproape 30 de metri înălțime. — Am crezut că o să mor și n-o să văd nenorocitul ăsta de Arc terminându-se odată, râde Fernic, care stătea cu o mână sprijinit de bastonul său elegant, negru, și cu cealaltă de spatele lui Cristi. — Ei, n-ar fi de parcă n-ai încercat din răsputeri ! — Și ai văzut ce-a ieșit ? Nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bastonul său elegant, negru, și cu cealaltă de spatele lui Cristi. — Ei, n-ar fi de parcă n-ai încercat din răsputeri ! — Și ai văzut ce-a ieșit ? Nu mă pricep deloc la treburile cu moartea, mie de viață îmi arde. Arcul de Triumf, ce va deveni repede emblema capitalei, nu era în sine o construcție atât de măreață, deși fusese realizată de cei mai în vogă arhitecți și sculptori ai vremii. Era mai degrabă un simbol al unei epoci, una în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ai vremii. Era mai degrabă un simbol al unei epoci, una în continuă dezvoltare și transformare. Un semn al trecerii peste crizele financiare și politice, încă un semn al unei generații care era gata să explodeze de atâta viață. Inaugurarea Arcului de Triumf a reprezentat sfârșitul unui an plin de împliniri, de instituții deschise, de facultăți, de muzee noi și zeci de săli de expoziții moderne, saloane de teatru, care erau tot neîn- căpătoare, cinematografe, dar și stadioane, grădini, parcuri și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
deschise, de facultăți, de muzee noi și zeci de săli de expoziții moderne, saloane de teatru, care erau tot neîn- căpătoare, cinematografe, dar și stadioane, grădini, parcuri și, desigur, zecile și zecile de localuri tot mai rafinate și mai elegante. Arcul de Triumf nu reprezenta neapărat un monument impunător, ci un moment, marcat cum se cuvine în istorie. Un moment care spunea că, dincolo de orice diferențe și contrarii, împreună se pot realiza lucruri și mai mărețe. — Slavă comisiei dumneavoastră, căci, fără
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a descoperi marele oraș. Au început apoi cu Domul Invalizilor, unde se afla și mormântul lui Napoleon. Au continuat cu Place de la Concorde, cu Obeliscul din Luxor și au făcut o pauză la Place de l’Étoile, unde au admirat Arcul de Triumf. Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a fost vizita pe care am făcut-o la Palatul Justiției, și anume a acelei aripi care se cheamă La Conciergerie. Aici, într-o încăpere, am văzut sinis- tra ghilotină sub
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de altădată, care au profitat nu puțin de aura și de geniul lor - dar nu uitați de publicul lor, de lectorii lor Împrăștiați În toată țara -, prea ocupați, azi, de „hurducătura istoriei”, a „istoriei românești” cel puțin, acest vehicul cu arcuri primitive și comenzi ciudate, paradoxale, pentru a cădea În boala noilor oportunisme politice, instalată chiar și În sfânta-sfintelor a literaturii naționale. 2 Astfel, unii dintre noi ne-am trezit Într-un fel de semi-exil intern chiar și după ce libertatea - Libertatea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la 1859 și și-a dublat teritoriul la 1918) este, În mare, alcătuită din trei țări istorice: țara Românească, la sud, Între Dunăre și Carpații de miazăzi; Moldova, la est, Între Nistru și Carpații răsăriteni; și Transilvania, la apus, despărțită, prin arcul Carpaților, de celelalte două țări. Simplificând lucrurile, am fi tentați să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
caracterizată metaforic drept o „cetate de munți“. Este Înconjurată din toate părțile de munții Carpați. Carpații Meridionali (numiți cândva și Alpii Transilvaniei, cu Înfățișare semeață și Înălțimi de peste 2500 de metri) o separă de țara Românească, iar Carpații Răsăriteni de Moldova. „Arcul carpatic“ este completat spre vest de masivul Munților Apuseni, care marcau limita dinspre Ungaria a principatului. Sub raport etnic, la 1930, românii reprezentau 57,6%, maghiarii 29,1%, iar germanii 7,9%. La orașe, românii erau Încă minoritari, deși ponderea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și cea mai simbolică dintre toate fiind statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (dezvelită În 1874; și ea, oricât ar fi de patriotică, tot opera unui francez, sculptorul Carrier-Belleuse; gurile rele spun că francezul ar fi preschimbat o Jeanne d’Arc În Mihai Viteazul!). Bucureștiul modern nu a fost conceput să graviteze În jurul Universității, dar acum, În urma Încrucișării bulevardelor, așa se prezintă. Centrul simbolic a fost mai Întâi Dealul Mitropoliei (unde, lângă Catedrală și sediul Mitropoliei, devenită apoi Patriarhie, s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
agătat cu toată forța de volan. O dusesem pe Sarah la ziua de naștere a unei fetițe, Ashleigh Wagner, ca o favoare făcută lui Jayne, iar acolo plutea un balon stegosaurus de douăzeci de metri și la intrare era un arc de triumf din păpușele și o mașină care scuipa în continuu salbe de bule de săpun deasupra separeului din spate. Cu două săptămâni înainte de evenimentul respectiv avusese loc o petrecere „de probă“ pentru a selecta copiii care „meritau“ să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Puloverul Polo roșu fusese sfâșiat pe durata celor douăzeci de minute cât îmi luase din Elsinore Lane până la câmpul din dreptul autostrăzii. Ridicând-o pe Terby de o aripă din portbagaj, mi-am întors privirea în timp ce păpușa urina descriind un arc galben ce pornea din trupul negru și se revărsa pe pavaj. Scriitorul mă îndemnă să observ ciorile aliniate pe firele telefonice de deasupra mea, iar eu am azvârlit păpușa pe câmp, unde a aterizat imobilă. Frunzele moarte săltau în briza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
viscerele care le îngreuia mișcările. Se târa spre mine. Continuam să dau din picioare. Și, fără nici un efort, gura înarmată cu dinți se afundă din nou în pulpa mea dreaptă, mușcându-mă. M-am cabrat, urlând, și sângele descris un arc, stropind peretele atunci când gura câinelui de desprinse din mine. Se făcuse dintr-o dată frig în casă, dar fața îmi șiroia cu transpirație. Am început să mă târâi pe stomac, iar atunci m-a mușcat din nou, un pic mai jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
hotărât, ușor de recunoscut. Așa cum figurase deja în visele mele, Clayton era cel care conducea mașina. Când am văzut mutra lui Clayton am dat drumul la volan și Range Rover-ul, încă în marșarier, se învârti în spate în jumătate de arc, în așa fel încât bloca Elsinore Lane. Am încercat să controlez mașina în timp ce 450 SL continua să avanseze. Accelera. M-am întărit când s-a izbit în dreapta Range Rover-ului. Coliziunea a proiectat SUV-ul peste bordură, izbindu-l de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
geopolitic: Republica Moldova. Editura Polirom, Iași, 2005. Prezent în antologiile Momentul adevărului, o culegere de texte ale unor eseiști români contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1996; în Literatura din Basarabia. Secolul XX (volumele de proză scurtă și de eseu), Editurile Știința și Arc, Chișinău 2004; și în „Europaexpress. Ein literarisches Reisebuch”. Eichborn, Berlin, 2001. Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, 1999 și Premiul pentru critică și eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2001. A participat la mai multe colocvii și congrese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]