7,432 matches
-
al mitului, al imaginii și al simbolului). E o imagine diferită în acest capitol față de cea conform căreia el, imaginarul, ar prelua haotic reprezentările lumii sau ar fi doar produsul unei activități de imaginare fantezistă și aleatorie. Voi căuta să argumentez în primele capitole ale cărții de ce nu merg pe această linie de interpretare; firesc, teoriile pe care le vom aborda depășesc și ele limitarea imaginarului la fantastic. Noua perspectivă, construită cu elemente antropologice, istorice, culturale și de ordin socio-politic, îi
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scrutări a logos-ului originar. Întrucât voi lucra și ilustrativ, selectând din istoria filosofiei reconstrucții care îmi apar ca model de "realizare" a celor două discipline, demersul meu se va concentra în primul rând către sesizarea unor potențialități non-judicative; desigur, argumentând și participarea reconstrucțiilor în cauză la dictatura judicativului: a) la analitică, întrucât cuprind prescripții formale privind corectitudinea gândirii, rostirii, făptuirii, fiind respinse toate traseele de gândire care nu se aliniază la aceste reglementări; b) la dialectică, deoarece construiesc discursuri după
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
H., datorită interesului filosofilor de a justifica valabilitatea enunțurilor pe care ei le formulau despre "lume" etc. Interesul acesta a fost activat de cunoașterea filosofică însăși, dar și de existența, în epocă, a sofiștilor, care pretindeau că pot susține, adică argumenta, orice idee, chiar și una opusă (contradictoriu) alteia argumentată anterior, ceea ce contravenea "bunului simț" al gândirii. De fapt, ceea ce deranja nu era atât situația de care am vorbit, anume faptul că ar putea fi argumentată și o idee opusă altei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pretindeau că pot susține, adică argumenta, orice idee, chiar și una opusă (contradictoriu) alteia argumentată anterior, ceea ce contravenea "bunului simț" al gândirii. De fapt, ceea ce deranja nu era atât situația de care am vorbit, anume faptul că ar putea fi argumentată și o idee opusă altei idei, argumentată, la rându-i, în bune condiții, ci această pretenție infinită a sofiștilor de a argumenta orice pe fundamente valabile. Dovada pentru această stare de lucruri o aflăm chiar la Aristotel, care deseori, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
De fapt, ceea ce deranja nu era atât situația de care am vorbit, anume faptul că ar putea fi argumentată și o idee opusă altei idei, argumentată, la rându-i, în bune condiții, ci această pretenție infinită a sofiștilor de a argumenta orice pe fundamente valabile. Dovada pentru această stare de lucruri o aflăm chiar la Aristotel, care deseori, dar mai cu seamă în contextele în care se ocupă de raționamentele din premise probabile (Topica; Respungerile sofistice), semnalează dificultățile argumentării într-o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele câteva observații despre rolul constitutiv al timpului pentru fenomenul judicativ. Manifestările temporale ale verbului nu sunt posibile decât printr-o susținere "naturală", în afara celei formale, judicative, pe baza unor "facultăți" pe care le deține ființarea conștientă, însăși conștiința. Augustin argumenta ideea despre prezentul necesar oricând gândim, la propriu, asupra celor trei dimensiuni ale timpului admise îndeobște, recurgând la astfel de facultăți, veritabile capacități sufletești structurale ființei omului. Cum am putea avea trecutul altfel decât datorită amintirii? Cum ar fi posibil
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care noi înșine suntem".220 Dar mai este posibilă preeminența funcțională a ființării conștiente și în orizont non-judicativ? Până nu va fi construită
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezenta în limba engleză, ANEXĂ 1) 4. Rezumatul proiectului: 4.1. română: Comisie/Subcomisie - a se vedea ANEXĂ 2] ANUL IV CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI DE CAPITAL 1. 2. 10.1. Pentru obiectivele și activitățile realizate parțial sau nerealizate se argumentează: (max. 1000 caractere) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.2. În situația realizării unor activități suplimentare se argumentează: (max. 1000 caractere) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────┘ 11. Rezultate obținute: 11.1. Contribuția la dezvoltarea cunoașterii științifice: 11.1.1. Aspecte originale, inovative ale cercetării: (contribuțiile se vor raporta la cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
Subcomisie - a se vedea ANEXĂ 2] ANUL IV CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI DE CAPITAL 1. 2. 10.1. Pentru obiectivele și activitățile realizate parțial sau nerealizate se argumentează: (max. 1000 caractere) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.2. În situația realizării unor activități suplimentare se argumentează: (max. 1000 caractere) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────┘ 11. Rezultate obținute: 11.1. Contribuția la dezvoltarea cunoașterii științifice: 11.1.1. Aspecte originale, inovative ale cercetării: (contribuțiile se vor raporta la cele mai recente realizări existente în fluxul principal de publicații) (max. 1000 caractere) ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
dosar și înlocuiește nota prevăzută la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situațiile în care se menține o stare de pericol grav și iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt; ------------ Lit. c^1) a alin. (1) al art. 122 a fost introdusă de pct. 64 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
u) h, în care: u - timpul consacrat muncii; 1 - u - timpul alocat formării profesionale. În consecință, acesta din urmă majorează rata de creștere a capitalului uman ∂ h/h = (1 - u), dar și a venitului, într-un mod permanent. Lucas (1988) argumentează că multe companii multinaționale continuă să producă în țări dezvoltate cu cost ridicat pentru că, printre alți factori, aceste țări sunt considerate a fi stabile din punct de vedere politic. Robert Barro utilizează modelele de acest tip pentru a studia determinarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
același nivel cu cel din întreprinderile cu capital autohton, în unele situații acestea fiind chiar mai reduse. 5.3. Recomandări Ca urmare a analizei impactului investițiilor străine directe din România pe termenele scurt, mediu și lung, în lucrarea elaborată sunt argumentate o serie de recomandări de politici economice în domeniul respectiv, și anume: creșterea contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea durabilă a României necesită promovarea unor politici în domeniu, pe baza unei selectivități mai riguroase a proiectelor investiționale străine care să
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
am descoperit originea. Astfel, am cunoscut lumea și pe mine însumi. Alte cărți pe care le citesc adesea sunt cele de călătorie. Acestea îmi dezvoltă imaginația, iar cărțile lui Jules Verne îmi pun în față imaginile lumii în care trăim, argumentând logistic acestă teorie. Ajungând la această concluzie, de acum îmi voi schimba preocupările, îndreptându-mă și mai mult către cititul cărților, pentru a deveni și mai cult decât tatăl meu. Dimitie-Serafim Miron *** Cititul ar trebui să fie pentru toți oamenii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dat „alianței burghezomoșierești”, teză „cominternistă” indicând caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu Pătrășcanu În Un veac de frământări sociale <ref id="12">12 Lucrețiu Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, București, 1945. </ref>, „acoperea” lipsa de referințe argumentate asupra momentului 1881. Până la tratatul academic de Istoria României, din anii 1960-1964, cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele divizate și În condiție de servitudine față de cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai liberală și cosmopolită. Din punctul de vedere al analiștilor, tabăra roșie este concentrată geografic În sud-est, În vestul-mijlociu, În statele din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timp, milioane de privitori pot să trăiască visul american prin substituire, urmărindu-i pe cei, puțin mai norocoși, care izbutesc, convinși că visul este Încă În viață și că le va veni și lor rândul. Mulți critici sociali ar putea argumenta că ceea ce milioane de americani Îmbrățișează nu este visul american, ci fantezia americană. Autenticul vis american combină credința În Dumnezeu cu munca intensă și sacrificiile pentru un viitor mai bun. Noile surogate - jocurile legale, programele de televiziune și altele la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trei luni23. Părinții americani, care lucrează, ar fi șocați să afle ce bine sunt tratați părinții de pe cealaltă parte a Atlanticului. Economiștii și oficialitățile publice americane, continuă să-i admonesteze pe liderii europeni pentru că mențin aceste vaste programe de transfer, argumentând că un Înalt nivel de taxație pentru a suporta programe de beneficii sociale rezultă În bani mai puțini pentru a investi În noi oportunități economice, slăbesc stimulii pentru antreprenori, Îi răsfață pe lucrători și pe familiile lor, răsplătesc munca neproductivă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru antreprenori, Îi răsfață pe lucrători și pe familiile lor, răsplătesc munca neproductivă, fac lucrătorii europeni prea scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători În forțele proprii și inventivi. Ei argumentează că, cu toate defectele lor, Statele Unite ale Americii au o economie mai vibrantă, lucrătorii sunt mai productivi, șomajul este mai redus, dovada spun ei că economia americană este Încă modelul de urmat pentru Europa și nu invers. Oare au dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fel ca În Franța, lucrătorii belgieni au avut o productivitate orară mai mare decât cei americani În 200251. Europenilor le place să spună că „americanii trăiesc ca să muncească” În timp ce „europenii muncesc ca să trăiască”. La ce folosește să câștigi mai mult, argumentează ei, dacă nu ai timp liber ca să te bucuri de aceste câștiguri suplimentare? După cum arată un studiu, 37% dintre americani lucrează mai mult de cincizeci de ore/săptămână, iar 80% dintre lucrătorii bărbați lucrează mai mult de patruzeci de ore
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
3,5%. Rata de creștere mai puțin robustă a Europei În comparație cu cea a Statelor Unite ale Americii este considerată ca o dovadă că Europa rămâne din ce În ce mai În urmă În cursa pentru cea mai competitivă economie din lume44. Motivul pentru performanța slabă a Europei, argumentează economiștii americani, se datorează politicilor de muncă inflexibile ale guvernelor, tendințelor antiantreprenoriale, taxării În exces și programelor de bunăstare socială supradimensionate - așa numită „euroscleroză”. Ceea ce ei neglijează să spună, cu bună știință, este că recenta creștere economică În America a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de dolari ar fi scăzute din PIB-ul Statele Unite ale Americii acesta ar ajunge la 10,16 trilioane de dolari, mărind ecartul Între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii la 344 miliarde de dolari. Pe de o parte, unii ar putea argumenta că scăderea cheltuielilor militare ale Statelor Unite ale Americii nu este corectă, deoarece Statele Unite ale Americii au trebuit să apere Europa de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial Încoace. În lipsa forței militare superioare a Statelor Unite ale Americii și asumării de bună voie de către acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]