7,266 matches
-
vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea la Cozia a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
colosal. Eroicul acestor lungi narațiuni puternic oratorice, presărate cu liste lungi de nume proprii cărora le lipsește rezonanța orchestrală, este cam fanfaron și sadic. Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Era un vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea erotică atunci când luna de primăvară ocupă cerul: A noastre inimi își jurau Credința pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Pe lângă plopii fără soț pornește pe o idee sentimentală populară. Bărbatul trecea neînțeles de femeia pe care o iubea (e tema sonetului lui Arvers): Pe lângă plopii fără soț La geamul tău ce strălucea Adesea am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără spor, Legănîndu-se călare... Interesante și înrudite cu poeziile în ton popular ale lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe la sfîrșitul mileniului lV î.e.n. o populație care a construit monumentele megalitice. Susținerea este dovedită de cca. 1500 cuvinte comune limbii române vechi și limbii engleze chiar dacă istoria ne spune că aceste civiliza- ții nu s-au întîlnit niciodată pe cărările sorții. Trecutul insulelor britanice este marcat de perioada megalitică cînd o populație necunoscută a înălțat numeroase monumente numite henge. Aceste construcții, realizate în mai multe etape începînd cu primele secole ale mileniului lll î.e.n. și situate în zone deschise aveau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce pă reau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și una de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
curând s-alină, Iar roșul mac închide floarea, Din ochi clipește-ncet cicoarea Și-adoarmea-apoi și ea. Eu cred c-a obosit pădurea, Căci ziua-ntreagă-a tot cântat Și tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. Peste culmi încet amurgul moare Și-ntors cu fața cătr-apus Dă semne nopții din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate Plutind tăcută-s sus”. (G. Coșbuc, Pastel) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea împreună iar în intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu lințoliu; Suiți-vă pe razele departe luminînd a' soarelui încoronat cu străluciri, Să ajutați îndoliații nouri ce distilează lacrimi. Voi aburi de otravă, peste capul meu zvîrliți-vă; Voi vipere colcăitoare, picioarele-mi înfășurați-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
e un curent european. Ea va înflori veșnic și pretutindeni, oricât s-ar opune inamicii creștinismului. Legionarii sunt citadela permanentă și focul nestins al nădejdii românești! Noi trecem cu părinții, plecăm cu ei în moarte, dar urmele pașilor noștri rămân cărări cu flori care nu se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost cărările umblate. Am înfruntat troiene și munți cu zăpadă, am înfruntat vânturi și ploi cu nori negri care îmi întunecau cărările și mă întrebam: mâine pe unde îmi va mai purta pașii Dumnezeu? Prin ce adâncuri sau grele urcușuri? Am dormit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost cărările umblate. Am înfruntat troiene și munți cu zăpadă, am înfruntat vânturi și ploi cu nori negri care îmi întunecau cărările și mă întrebam: mâine pe unde îmi va mai purta pașii Dumnezeu? Prin ce adâncuri sau grele urcușuri? Am dormit prin strâmtori și scorburi, am îndurat frig în dimineți cu promoroacă care îmi învăluia trupul, îmi înroșea fața și străluceam
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
răscolit în miez de noapte jivine care trezesc și azi în mine emoții tulburătoare. Am trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trăit îndrăzniri și am răzbit primejdii. Am simțit tremurul inimii din creștet până în tălpi. Acum se stinge pe nesimțite flacăra care ne-a purtat pe cărările morții. Dar sângele nostru, mireasmă, veșnic va arde în cățui, slăvind pe Hristos, luminând cărări și inimi răpuse. Nici un pământean nu a cules atâtea ocări și schingiuiri cât numără răbojul legionarului și care au fost și sunt tăinuite de făptași. Ascuns ca într-un adânc de fântâni sau afund de păduri, pătimirea legionarului înstelează cerul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i, politicienii de ieri, carliștii, antonescienii apoi comuniștii, fiare cu ochi întunecați de ură, azi o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit în mlaștina minciunii, pe drumul pierzării, nu pe cărarea Crucii lui Hristos cu inima curată. Prea Sfinția Ta, întoarce-te la adevăr, la conștiință. Legionarii au dat râuri de sânge pentru Hristos și Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte și nu au doborât biserici. Au murit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
amintiri din perioada interbelică, legate de prietenia cu V. I. Popa. Despărțirea mea de familia Ionescu s-a consumat într-o după amiază de vară tîrzie când Doamna și Domnul Ionescu m-au condus până la poartă, printre copacii ce străjuiau cărarea. Domnul Ionescu schiopătând (a fost rănit pe front) mi-a spus zâmbind că ar dori să-l vadă pe V. I. Popa sculptat în piatra. Nutresc speranța, că familia Ionescu și nu numai ei, să vadă de acolo din ceruri
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
de-acasă? (1991), ce cuprinde „convorbiri nostalgice cu unii moldoveni statorniciți în Moscova temporar sau pentru totdeauna”. A scris și cărți pentru copii. SCRIERI: Scuzați pentru deranj..., pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1974; Flori și fulgi, Chișinău, 1975; Tatuaje, pref. Petru Cărare, Chișinău, 1977; Revers, Chișinău, 1980; Lănțișorul cu cheițe, Chișinău, 1981; Complimente necesare, Chișinău, 1983; Clape, Chișinău, 1985; Acarnița, Chișinău, 1986; Zâmbete cu supliment, Chișinău, 1987; Termometru, Chișinău, 1988; Asta-i situația, Chișinău, 1989; Stați jos, copii!, Chișinău, 1990; Cartușiera, pref.
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
să abordeze și să pună în valoare zone puțin cunoscute, cum ar fi scrierile medievale transilvănene, limba cărților românești de popularizare din secolul al XVIII-lea, se oprește, după o mărturisire proprie, „nu doar asupra piscurilor, ci și asupra diverselor cărări ce duc spre înălțime”, cât și asupra unor „scriitori uitați, dacă nu ironizați și marginalizați”. Are meritul de a identifica prefețe originale și „sume” în Noul Testament de la Bălgrad (1648) și în Biblia de la București (1688), precum și de a semnala imensul
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
gacchămi, dharmaṁ śaraṇaṁ gacchămi, saṅghaṁ śaraṇaṁ gacchămi ). Învățătura buddhistă consideră că legea adevărată și sacră a fost descoperită de Buddha și ea nu poate fi înțeleasă și practicată decât prin tovărășia spirituală dintre monahii și laicii care vor să urmeze cărarea salvatoare a Iluminatului. Această idee se regăsește într-o anumită măsură și în creștinism. Mântuirea nu e posibilă decât prin credința în Hristos, în Evanghelia Sa și nu se poate realiza decât în Biserică. Diferența majoră între cele două religii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe care eu o urmez” (purănam maggam purănañjasem anugacchim). Și, cum el face pe de altă parte elogiul brahmanilor de odinioară, care-și aminteau de Vechea Cale conducând la Brahmă, nu ne putem îndoi că Buddha făcea aluzie la „strâmta cărare care duce foarte departe, prin care contemplativii, cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
este tribuna. Pe masă sunt două candelabre, hârtie, călimări și un clopoțel. Pe tribună o sticlă și un pahar de apă. De partea dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine și se duce lumea. Pe pereți câteva lămpi atârnate în cuie. Lumină cam săracă. La ridicarea perdelii, Trahanache este la masa prezidențială în jețul său, la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mers de la Glod am mers pe un câmp și, când să intrăm sus În pădure, am auzit câine lătrând și mi-am dat seama că e ceva. Trece cineva pe acolo... Era o stână și noi ne-am postat sub cărare. Și Într-adevăr o trecut armata cu câine, dar noi eram În jos. Și am stat până ce-au trecut ei și p-ormă am traversat cărarea, că, de obicei, noi nu prea umblam pe cărări, numai așa, prin pădure direct
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]