7,052 matches
-
întruchiparea virtuților, a frumuseților morale ale omului nou, a eroismului oamenilor muncii în construirea socialismului, lucrătorilor Ministerului de Interne în îndeplinirea misiunilor încredințate de partid și de stat. -Vor fi luate măsuri concrete pentru stimularea și intensificarea activității cercurilor și cenaclurilor literare, muzicale, de artă plastică, populară, fotografică etc. a tuturor creatorilor amatori din unitățile Ministerului de Interne, se va acționa pentru descoperirea și atragerea de noi talente, pentru realizarea de lucrări inspirate din actualitatea noastră socialistă, din munca și viața
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mereu panicat de circulația străzii: Florin, ți-e frică de moarte? Nu. Mi-e frică de mașini. Romanciera nonagenară Ioana Postelnicu, atît de inconsistentă în prezentul nostru, încît o credeam de mult doar legendă, una fabuloasă, e-adevărat, începută în cenaclul lui Lovinescu, răspunde recent unor întrebări atît de fanteziste, de șui, încît doar replicile dezinvoltei scriitoare, ea însăși o nestăpînită fantezistă, le sînt pe măsură. Băiatul cu aparatul se întreabă la un moment dat, o dată cu congenerii săi, dezabuzat: Ce-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bârlad 1974 regia Cristian Nacu • Calul verde imprimat la Radio Iași ; spectacol lectură cu actorii Teatrului Odeon din București, regia G.Bănică ; montată pe scena Teatrului Național "Vasile Alecsandri" Iași 1981 regia : Dan Nasta • Regulamentul de bloc spectacol lectură în cadrul Cenaclului de dramaturgie al Uniunii scriitorilor în lectura autorului : montat pe scena Teatrului Național Iași, regia Dan Nasta, 1991 • Mașina de vânt Teatrul Național Iași 1999 regia Constantin Popa • "Gheorghe Popescu" 2007 în curs de montare pe scena Teatrului Național Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să-l citească prin efectul de transparență. Spectacolul nu se va naște decît în clipa în care cei de pe scenă și cei din sală se vor sili împreună la efectul de transparență, citind unii într-alții. Dan Nasta REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa Însuflețită de schimbul de opinii, ședința de lucru a Cenaclului dramaturgilor, din luna aprilie, a căpătat o notă mai originală. Prilejul l-a oferit, desigur, piesa lui Constantin Popa, actor al Teatrului
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de pe scenă și cei din sală se vor sili împreună la efectul de transparență, citind unii într-alții. Dan Nasta REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa Însuflețită de schimbul de opinii, ședința de lucru a Cenaclului dramaturgilor, din luna aprilie, a căpătat o notă mai originală. Prilejul l-a oferit, desigur, piesa lui Constantin Popa, actor al Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași, intitulată Calul verde. Lectura textului a fost asigurată de actorii Dorina Lazăr, Anca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și Nicolae Ivănescu, de la Teatrul Giulești. Ca de obicei, vom decupa din intervenții: LEONIDA TEODORESCU: Piesa este excelentă. Există o pecete, foarte marcantă, de individualitate a acestei piese. Este cel mai bun text pe care l-am ascultat eu în cadrul Cenaclului. Constantin Popa este un dramaturg matur, perfect format. Vreau să aduc elogii actorilor care au citit azi aici. Nu a fost o simplă lectură, ci au fost excelent pregătiți. Acest text, dacă ar fi fost înregistrat la radio, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că bate la porțile marii dramaturgii. Cum de nu au văzut că nu este apă, cum nu au văzut că se poate trăi altfel? Vă mulțumesc că mi-ați oferit prilej să interpretez acest text. CĂLIN FLORIAN: Astăzi, în acest cenaclu, nu s-a citit o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că se poate trăi altfel? Vă mulțumesc că mi-ați oferit prilej să interpretez acest text. CĂLIN FLORIAN: Astăzi, în acest cenaclu, nu s-a citit o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am escamotat prea tare condiția de divertisment teatral pe care piesa "Regulamentul de bloc" o propune și mijloacele artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lumina crește, concentrată pe sticlă; de pe banda sonoră se va auzi finalul reclamei "Always Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") CUPRINS CALUL VERDE 7 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer : Măștile absurdului 9 Dan Nasta: Drama de a nu fi 14 Mircea Rareș: REVISTA "TEATRUL" CENACLUL DRAMATURGILOR În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa 18 CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" Al. Călinescu: "Calul verde" de Constantin Popa 22 Ștefan Oprea: Constantin Popa 24 Radu. Șt. Mihail: Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Popa 29 Ioan Lazăr : Teatrul Național din Iași la București 31 Ovidiu Constantinescu: *** 31 Constantin Popa: Părerea autorului 32 REGULAMENTUL DE BLOC 35 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 37 Paul Everac: Constantin Popa Regulamentul de bloc 43 TRANSCRIEREA OPINIILOR CENACLULUI DE DRAMATURGIE A UNIUNII SCRIITORILOR 45 Val Condurache: Regulamentul de bloc 47 Constantin Paiu: CRONICĂ DRAMATICĂ: O binemeritată revanșă 50 Cristina Popescu: Regulamentul de bloc Error! Bookmark not defined. Ștefan Oprea: Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
, Dinu (29.V.1905, București - 6.I.1972, București), prozator, dramaturg și traducător. Avocat printre scriitori și scriitor printre colegii de avocatură, B., pledant în Baroul de Ilfov, își citește nuvelele la cenaclul Sburătorul. Cum avea șarm și dicțiune, lecturile lui au reținut atenția, făgăduind un traiect de prozator. Dar, aproape cvadragenar, va încerca să se afirme cu o dramă, Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), pusă în scenă la Teatrul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
18.I.1998, București), critic literar, dramaturg și prozator. Este fiul Clarei Moraru (n. Falic), învățătoare, și al lui Simion Moraru, medic. Urmează școala primară și gimnaziul la Căușenii Noi (1919-1927), apoi liceul la Tighina (1927-1930), ani în care frecventează cenaclul literar „Ion Heliade-Rădulescu”. Intră în mișcarea comunistă ilegală, activând asiduu între 1930 și 1934. Înscris în 1930 la Facultatea de Drept a Universității din București, nu reușește să-și termine studiile, fiind arestat în 1934 și trimis în închisoare pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul”. Aici își publică primele fragmente de roman, după ce debutase în același an, cu articole și cronici literare, în revista „Bobi”. Între 1932 și 1943 a frecventat cenaclul Sburătorul, a cărui atmosferă este evocată în volumul de memorialistică Vitrina cu amintiri (1973). Alte cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Basarab” în 1921. Înscris aici la Facultatea de Drept, nu o frecventează, dar în 1925 își reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
de a îndulci tonul totalitar, de a induce o atitudine de toleranță reciprocă. Filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu comisari interbelici care luptă împotriva racilelor burgheze și descoperă valoarea morală a viitorilor oameni noi, dar și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar agreabil. Producțiile subculturale sunt mai accesibile, pot fi gustate de mulți și nu trezesc reflexul de apărare pe care l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el se transformă într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice a regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele” împlinirilor ceaușiste. El contribuie decisiv la instituționalizarea Unicului (partid, conducător), la eternizarea Eroului Absolut, el se identifică cu rolul de cântăreț al „dăinuirii” și „permanenței”, de superstar al propagandei lirice autohtone. „Instituția Cenaclului Flacăra”, crede Paul Cernat, „a fost folosită de putere ca filtru de selecție, spațiu de negociere și supapă defulatorie, pentru a face mai ușor de înghițit pilula ideologica”. Adrian Păunescu a fost folosit pe post de „îmblânzitor” al totalitarismului ceaușist
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Matematică a Universității clujene, se decide pentru filologie, facultate pe care o termină în 1962. Încă din anii liceului trimite corespondențe de la manifestările sportive la ziarul „Sportul popular”, debutul în presă putând fi considerat, astfel, decembrie 1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor din Cluj, unde și citește schițe cu caracter satiric, semnând articole despre problemele tineretului mai cu seamă în ziarul local „Făclia”, în redacția căruia va și intra imediat după obținerea licenței în filologie, abia târziu transferându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
pe-dagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Între anii 1916 și 1917 a urmat Școala de ofițeri în rezervă și a luat parte la luptele de la Oituz, cu Regimentul 12 Infanterie din Bârlad. A participat la ședințele cenaclului literar Academia Bârlădeană (1917 - 1919), a fost actor al Teatrului Național din Iași (1918), s-a stabilit în Bârlad în 1919. Mai târziu a revenit în Iași, unde se căsătorește cu Getta Kernbach; devine ajutor de pictor la Teatrul Național
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
o poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de grup ale decadei a noua, Drumul cel mare (1985), un grupaj de proză scurtă cu titlul Unchiul. După o perioadă de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
I se editează la Milano un volum de versuri în traducerea unor nume de răsunet ale vieții literare italiene (Tachicardia di Atlante, 1971). În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
de documentare al Europei Libere, sub direcția lui George Ciorănescu. Colaborează sporadic la presa românească din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
Zimmerwald de la 5 la 8 septembrie 1915, apoi la Kienthal, de la 24 la 30 aprilie 1916, constituie teatrul înfruntărilor lor. Cu toate acestea, acestora nu li se atribuie atunci decît o importanță minimă, considerate fiind drept niște înfrîngeri subversive ale cenaclurilor "trădătorilor". Cea mai mare parte a liderilor socialismului rămîn fideli angajamentelor lor naționaliste: exemplu, Victor Adler, la Viena, rămîne partizanul mereu fervent al războiului defensiv austro-ungar. Se înțelege de aici că Germania părea mai vulnerabilă decît Franța și Marea Britanie. Social-democrația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
comunității românești În străinătate. De pildă, una dintre cele mai longevive acțiuni culturale ale exilaților a fost posibilă grație Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris care a pus la dispoziție un spațiu În sediul său de pe rue Ribera pentru ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]