7,565 matches
-
ca director pe I.G. Ciorescu iar activitatea de organ al partidului conservator devine mai evidentă, ca și lupta de idei dintre cei de la Răsăritul cu cei de la Pa loda, ori Viitorul, ori 154 chiar cu conservatorii de la „Conservatorul” sau „Propaganda conservatoare”. Chiar între oameni apar diferen de. Unei scrisori a domnului Corneliu I. Droc, fost administrator la Răsăritul, directorul I.G. Ciorescu îi răspunde prin ziar la 11 martie 1913, că nu‐ i publică replica pentru că „Răsăritul” și‐a suspendat apariția”. Dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la întemeierea unei biblioteci publ ice în Bârlad.” În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în slujba nemților”. Își propune ca alături cu confrații de la ziarul Conservatorul să vegheze ca o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ci, există prezumția, după s fârșitul celui de al doilea război mondial, s‐ar afla în America. Aceasta ar fi și explicația supremației în lumea de astăzi a S.U .A. 172 ... Dă, spiritismul, magnetismul personal, ezoter ismul... * Steaua Steaua, ziar conservator, cu o apariție de doar 4 numere, (25 martie - 15 aprilie 1893), săptămânal, redacția și administrația la Tipografia Cațafani - Bârlad, scos de un grup de tineri printre care: C. Calmuschi, fost elev al Liceului „Codreanu”, și profesorul Constantinescu - Râmniceanu Gheorghe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anual 8 lei, 15 bani numă rul) „Noi, un grup de tineri, cu aceleași idei și cu aceleași tendințe, ne‐ am unit să scoatem ziarul Steaua, fiind partiza ni ai grupului conservator”. În nr. 4, din 15 aprilie 1893, Partidul Conservator, adică ziarul Steaua, în divergență de idei cu Paloda, în realitate cu dl. Herodot, este sfătuit „să mai citească istorie ori să întrebe pe bătrânii Partidului Liberal înainte de a face g azetărie”... În afară de articole cum ar fi „ Legea maximului”, „Respectarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. Th. Moroșanu; „Dacia Traiană” de C. I. Ștefănescu etc. Au mai semnat: Grigore Gafencu, Gh. Manoilescu, Nicolae M. Gheorghiu, Ioan J. Ionescu ș.a. În funcție de împrejurări, Tribuna Tutovei a fo st și organ al opoziției unite : Liga Poporului și Partidul Conservator‐ Național, când organ al opoziției unite sub conducerea generalului Averescu și Take Ionescu. Tribuna Tutovei din 15 ianuarie 1921 scria: „Ce i 4 socialiști (N.Cucoș, P. Constantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel n.a. ) deținuți în arestul preventiv au fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stâlpul infamiei, pe acei care, fără considerente de culoare politică, vor încerca să se ridice pe s pinarea altora, după cum și pe mine mă dor astăzi șalele...” Aflăm însă, că suferindul de dureri de șale nu era deloc independent, ci conservator‐ democrat, domnia sa - D.I.Z. - candidând pe locul nouă la deputăție în Colegiul al II‐lea de Tutova... Cu „politică”, „parlamentare”, „informațiuni”, „glume”, „Ultima telegramă”, apeluri către frații meseriași dar și cu publicitate, toate semnate de același D.I. Zamfirescu, Ucserifmaz, ori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie și fanfaronadă”, „Cinematograful a devenit o școală nenorocită ș i un primejdios mijloc de corupție”, „Abuzurile de la banca din Plopana” etc. A fost un ziar de nuanță conservatoare, ceea ce și explică vestea pe care o aduce la 20 septembrie 1912 referitoare la apropiata reapariție a ziarului Propaganda cons ervatoare. 214 Veteranul Veteranul, organul veteranilor de grad inferior din județele Tutova, Fălciu și Roman, apare în ianuarie 1909, director
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ce trebuie să facem când nu avem pă șune” etc. Deosebit de ceea ce se scria în Veteranul, căpitanul N. Voinescu, avansat la gradul de maior cu ord. nr. 3101/1912, a desfășurat o susținută publicistică în folosul camarazilor săi în ziarul conservator‐ democrat Zorile, partid a cărui membru a și devenit. * Viitorul Viitorul, organ al Partidului Național‐ Liberal din Bârlad, 216 apare în perioadele 1900 - 1911, 1911 - 1916, 1918, 1921 - 1929 și la el colaborează și foști elevi ai Liceului Gh. Roșca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziar a profesorilor de la Liceul Codreanu. * Voința poporului, nr.8-11 s-au tipărit la Cațafany, iar cele anterioare la tipografia „Română”, spune Gr. Crețu. * Vreme nouă Vreme nouă apare în decembrie 1918 și este o co ntinuare a ziarului Propaganda conservatoare (1908‐1918). În ziarul Vreme nouă din 13 octombrie 1919, George Tutoveanu scria în articolul „Al doilea răspuns ”: Eu nu am altă avere decât stima fără margini pentru oamenii care‐și fac din viață și din toate puterile lor de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și într-o notă care se intitula: „Spre știință", având de prim redactor pe simpaticul Valerian V. Ionescu, licențiat în drept și filozofie, care va fi și girant responsabil al ziarului." Legat de orașul Bârlad unde a apărut, la început conservator, la tipografia „Comercială" în 1903, cu numerele 14 din 15 iunie 20 iulie, vezi și volumul „Tipografiile..." de Gr. Crețu și I. Antonovici, ziarul „Vocea Tg. Ocnei" nr. 1/1905 publica articolul intitulat „Ridicarea unui monument lui Ion Popescu Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din 1857, ziarul „Zimbrul" din 1850, „Muzeul Național" din 1837, „Pruncul Român" din 1748, precum și alte acte din perioade îndepărtate, plus „Buletinul ședințelor Adunării Ad hoc al Moldovei de la l octombrie 1857 până în decembrie 1857. Vocea Târgului Ocna, la început conservatoare, apare ca ziar independent, director politic și proprietar Pompeiu I.Popescu, fost unicul scriitor al ei, I, 1-4 (15 iunie 20 iulie 1903), scrie I. Antonovici în volumul „Tipografiile..." de la Bârlad. Gr. Crețu în nota la cartea amintită consemnează: „după
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1889, ulterior academician, ministru de justiție, cetățean de onoare a municipiului Bârlad, născut la Pogonești - Bârlad într‐ o familie de răzeși. Redactorul principal al revistei a fost Solomon M. Haliță, dascăl ardelean care, alături de G. Ghimbășanu au scos un ziar conservator cu numele Bârladul, dar activitatea sa culturală de seamă a fost concentrată către revista George L azăr, sursa ei de inspirație fiind aceea a naționalismului profe sorului universitar din Iași, Simion Bărnuțiu (era perioada Luptei naționale!) ...” În perioada când eram
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
compozițională, tipurile pun în lumină un mesaj umanist, o pled oarie implicată pentru puritatea sentimentelor de prietenie și iubire, pentru libera lor desfășurare, cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare, meschine. Take, Ianke și Cadâr fac parte din galeria originală a personajelor lui Victor Ion Popa, oameni buni și generoși, guralivi și certăreți. Prototipurile lor aparțin Bârladului de altădată: Take e Petrache Peiu, negustor de pălării de la întretăierea străzilor Ștefan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
64 Gazeta Cooperativei Meseriașilor..........................65 Gazeta Palodei ............................................... ......66 Gazeta Tutovei ............................................... ......66 Glasul nostru* ............................................... ......68 Glasul nostru ............................................... .......78 Glasul țăranului ............................................... ...79 Glasul meseriașilor ..............................................8 0 Gura lumii.......................................... .................81 Hipodromul ............................................... ..........81 Ideea românească ............................................... .81 Înainte........................................ .........................82 Informatorul teatrului cinematografic...................84 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile maiiunie 1914........................................... ........................85 Îndrumare nouă ............................................... ...86 Jidovul rătăcitor ............................................... ...86 Junimea ............................................... ...............87 Junimea Zionistă....................................... ..........89 465 Legalitatea ............................................... ............90 Liberalul...................................... ........................93 Liberalul, ziar național - liberal, apare o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția la Tipografia G.V. Munteanu - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Monografia municipiului Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atemporal și să împărtășim unele, dincolo de epoci și de culturi? Parametrii permanenți ai istoriei Nu am vrea să punem în niciun fel la îndoială specificitatea demersului sociologic, care constă în explicarea socialului cu ajutorul socialului. Montesquieu avea dreptate când ironiza spiritul conservator local în Scrisorile persane și insista asupra relativității obiceiurilor și a modurilor de gândire. A fă-cut un mare bine, punând în lumină diversitatea culturilor. Dar ne pare greșit să reducem zona de valabilitate a valorilor la cadre temporale și spațiale
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
folosește acest mod de adresare chiar și atunci când îl dă afară din sală pe Cetățeanul turmentat: Stimabile, stimabile (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Întrunirile și discursurile candidaților fac parte din același ritual. Discursul lui Farfuridi are o orientare conservatoare, pe când cel al lui Cațavencu trădează porniri radicale și activiste. Nu putem să nu cităm în cele ce urmează cuvintele lui Farfuridi: „După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a nu considera mai important atît ceea ce este cît și ceea ce nu este"151. Musil construiește două figuri. "Omul realului" are un anumit simț al posibilului: pentru el, posibilul este dat și cunoscut (prin previziuni și calcule); posibilul reprezintă evoluția conservatoare a realului. "Omul posibilului" are un anume simț al realului: percepînd realul pe fond de posibil, realitatea este pentru el "posibilizare", iar posibilul este tot timpul invenție. În viziunea sa, posibilul primează asupra realității. Dumnezeul experimentator al lui Musil se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
program original, într-o epocă în care creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului realist, relativ conservator ca tehnică, a romanului lizibil, fără inovații tehnice ostentative, fără excese experimentaliste, însă modern prin substanță, un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
se instituie în forme-tip, căci nu avem pentru fiecare obiect sau pentru fiecare reprezentare un cuvînt 31, și, ca orice unitate abstractă −rezultată prin generalizare−, cuvintele-tip nu se produc ca atare în vorbire, dar ele alcătuiesc uzul, elementul conservator în vorbire (precum norma la Coșeriu) sau modelul și baza pentru vorbirea ocazională, manifestată într-o infinitate de variante. Și, cum elementul variabil se află în vorbirea ocazională, uzul se schimbă datorită acesteia, și astfel modificările din planul vorbirii devin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Totuși, autorul recunoaște și că conservatorii japonezi întâmpină probleme grave pentru că abordarea lor ar perpetua dificultățile cu care se confruntă Japonia (Tadokoro, 1994, p. 1011; vezi și Blaker, 1993, p. 31). Un exemplu clasic al problemelor ridicate de o reacție conservatoare la criza actuală a Japoniei este felul în care guvernele succesive formate de PLD au răspuns nevoii de a reduce datoria publică ce se acumula cu rapiditate. Stimularea bugetară a fost folosită ca mijloc de declanșare a însănătoșirii economice, justificată
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Riga Crypto și Lapona Enigel de Ion Barbu, pot fi citite poeme de Ion Vinea (Lui Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un fragment din romanul Conservator & C-ia de N. Davidescu, în schimb paginile de critică și de eseistică sunt mai consistente. Prin eseul Delimitări critice: „Limba literară” Camil Petrescu deschide o interesantă dezbatere, la care vor participa Tudor Vianu („Limba literară”) și Perpessicius (Pauperizarea limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o ideologie care cultivă modelul totalitarist fascist, antisemitismul și tradiționalismul conservator teologal, S.-P. se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Bartley, op. cit., p. 114.) 57 Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]