KorAP: Find »[drukola/base=cotidian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...278 279 280 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477

Succesul ziarului este asigurat: el avea un tiraj de 350.000 de exemplare în 1929, în momentul în care, pe 26 august, guvernul Daladier îl suprimă împreună cu toată presa comunistă, ca urmare a semnării pactului de neagresiune germano-sovietic. Ce Soir, cotidian lansat cu formula de la Paris-Soir în 1937 și condus de Aragon și de J.-Richard Bloch, a avut un succes rapid și în 1939 atinge un tiraj de 300.000 de exemplare. Presa comunistă conta și pe un mare număr

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
rapid și în 1939 atinge un tiraj de 300.000 de exemplare. Presa comunistă conta și pe un mare număr de periodice, dintre care magazinul ilustrat Regards. Însă în provincie P.C. avea doar săptămînale și nici m(car un singur cotidian. 3. "Paris-Soir". Jean Prouvost, industriaș din Nord, își făcuse intrarea în presă cumpărînd Paris-Midi în 1924. În 1930, a cumpărat Paris-Soir, creat în 1923 de către Eugène Merle ca publicație de stînga, dar care, fără succes, folosise în șapte ani patru

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
dar care, fără succes, folosise în șapte ani patru comandite. Paris-Soir tipărea atunci 60.000 de exemplare. Înconjurat de o echipă în care se distingeau Gabriel Perreux, Raymond Manevy, Pierre Lazareff și Renaudon, responsabilul serviciului fotografic, el a realizat un cotidian de informații ilustrat. Tirajul ajunge p(n( la 134.000 în 1931, la un milion în 1933, la 1,8 milioane în 1939 și la două milioane în 1940. Formula ziarului a fost perfecționată fără încetare. Locul acordat ilustrațiilor, potrivita așezare

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
ziarelor pariziene care nu puteau satisface această curiozitate normală a publicului provincial. Dacă nici un titlu nu a reușit să atingă încă poziții de monopol, comparabile cu cele ale ziarelor noastre actuale, totuși în marile orașe existau încă din 1939 nouă cotidiene, în cele mai multe cazuri foarte vechi, care depășeau un tiraj de 150.000 de exemplare: Ouest-Eclair la Rennes (350.000), L'Echo du Nord la Lille (330.000), La Petite Gironde la Bordeaux (325.000), Le Petit Dauphinois la Grenoble (280

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
se sprijinea pe grupul Munzenberg, care cuprindea o sută de publicații. Audiența lor a fost redusă printr-o serie de decrete-lege în 1931 și 1932. Naziștii au fondat, în 1922, la München, ziarul lor Völkischer Beobachter (Observatorul popular), care devine cotidian în 1923. Aceștia puteau conta în 1929 pe 3 cotidiene și 40 de hebdomadare a căror existență grea a fost adesea susținută prin subvenții financiare oferite de mediile naționaliste. Venirea la putere a naziștilor în ianuarie 1933, în momentul în

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
publicații. Audiența lor a fost redusă printr-o serie de decrete-lege în 1931 și 1932. Naziștii au fondat, în 1922, la München, ziarul lor Völkischer Beobachter (Observatorul popular), care devine cotidian în 1923. Aceștia puteau conta în 1929 pe 3 cotidiene și 40 de hebdomadare a căror existență grea a fost adesea susținută prin subvenții financiare oferite de mediile naționaliste. Venirea la putere a naziștilor în ianuarie 1933, în momentul în care presa suporta deja cu greu efectele crizei economice, a

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
dat naștere publicațiilor-afiș și altor ziare de perete. Organizarea presei a fost calculată pe noile structuri federale ale statului sovietic. Titlurile s-au înmulțit la nivelul diferitelor eșaloane ale regiunilor și republicilor, dar esențială rămînea presa "centrală" dominată de două cotidiene: Pravda (organ al partidului) și Izvestia (Știrile) (organ al guvernului) care aveau un tiraj în 1936 de 1,9 și respectiv 1,6 milioane de exemplare; ele cuprindeau 45 de titluri cu un tiraj global de 9,7 milioane. În

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
moment și ultimele porții ale libertății lor: acestea nu mai puteau fi decît instrumente de propagandă, oricare ar fi fost eforturile redactorilor pentru a le păstra independența. 2. Viața ziarelor. Restricțiile la hîrtie au determinat reducerea, începînd din 1941, a cotidienelor la două pagini iar formatul lor nu a încetat să descrească. Tirajele au scăzut cu regularitate, pe măsură ce francezii se dezinteresau de conținutul lor. Știrile locale și informațiile administrative de toate categoriile, indispensabile într-o epocă în care viața cotidiană, aprovizionarea

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
sale ediții pînă în 1943. Le Journal, Le Petit Journal, L'Action Française, La Croix, Le Journal des Débats au avut o carieră dificilă pînă în iunie 1944. B) Presa regională. Supusă acelorași presiuni ca și ziarele aflate (n retragere, cotidienele regionale au supraviețuit cu dificultate; unele, ca Le Progrès de Lyon, (i-au (ncetat singure activitatea în noiembrie 1942. II. Presa din zona de Nord, aflat( sub tutela germană 1. Controlul german. Presa din zona de Nord nu se supunea

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
schimbările radicale ale modului de viață și ale comportamentelor au transformat practicile jurnalismului. Dincolo de caracteristicile comune ale dezvoltării sale, se pare că presa din fiecare țară a progresat după război în funcție de datele propriei istorii politice și piețe naționale. Diferențele între cotidienele din diverse țări sînt astăzi mai clare decît erau înainte de 1939; pentru anumite categorii de magazine, dimpotrivă, unele tipuri s-au impus devenind cu adevărat internaționale. I. Noile date ale pieței presei 1. Concurența altor mijloace de informare. Războiul favorizase

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
se reîntorsese în cea a gestiunii. Factorii economici învinseseră: ziarul era de acum înainte mai mult un suport publicitar decît un mijloc de propagare a informațiilor. Tehnicile moderne au perfecționat jurnalismul și i-au uniformizat metodele. 1. Presa cotidiană. Tirajele cotidienelor au crescut cu regularitate: 41 de milioane de exemplare în 1940; 48,3 în 1945; 53,8 în 1950; 58,8 în 1960. Noile condiții de exploatare ale presei au condus nu la întărirea rețelelor de ziare ci la dezvoltarea

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
la proprietatea sau la gestiunea stațiilor de radio sau de televiziune. Este adevărat că pluralitatea menținută a întreprinderilor de presă cotidiană este în parte compensată prin uniformizarea relativă a surselor de informare națională și internațională. În 1930 apăreau 1942 de cotidiene în Statele Unite, 1848 în 1940, 1749 în 1945, 1770 în 1950, 1763 în 1960, dar în timp ce în 1920, 552 de orașe dispuneau de cel mult două cotidiene concurente, în 1954 nu crescuseră cu mai mult de 87 (și cu 42

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
o mai mare anvergură asistîndu-se aici la diapariția publicațiilor ce nu au putut rezista concurenței ziarelor de centru, la creșterea costurilor de fabricație și în special la revendicările muncitorilor, adesea susținute prin mari greve. De asemenea, New York, ce număra 10 cotidiene, în 1945, nu mai are astăzi decît 3: New York Mirror a dispărut în octombrie 1963, New York Herald Tribune în august 1966. Per total, și în ciuda dificultăților ziarelor din metropole, întreprinderile editoare de cotidiene viabile au fost prospere în perioada amintit

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
greve. De asemenea, New York, ce număra 10 cotidiene, în 1945, nu mai are astăzi decît 3: New York Mirror a dispărut în octombrie 1963, New York Herald Tribune în august 1966. Per total, și în ciuda dificultăților ziarelor din metropole, întreprinderile editoare de cotidiene viabile au fost prospere în perioada amintit(; ele au putut face față investițiilor ce se dovedeau necesare prin modernizarea publicării și prin creșterea paginației (media paginilor unui cotidian era de 22 în 1945 și 59 în 1973). 2. Magazinele. Progresele

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
1966. Per total, și în ciuda dificultăților ziarelor din metropole, întreprinderile editoare de cotidiene viabile au fost prospere în perioada amintit(; ele au putut face față investițiilor ce se dovedeau necesare prin modernizarea publicării și prin creșterea paginației (media paginilor unui cotidian era de 22 în 1945 și 59 în 1973). 2. Magazinele. Progresele cele mai importante ale presei americane s-au produs mai ales în sectorul presei periodice: într-o țară imensă, unde presa periodică devenise regională, presa periodică reprezenta singura

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
americane s-au produs mai ales în sectorul presei periodice: într-o țară imensă, unde presa periodică devenise regională, presa periodică reprezenta singura veritabilă presă națională. Fără a vorbi despre succesul enormelor ziare de duminică, editate cel mai adesea de către cotidiene, cel al news magazines-lor, al hebdomadarelor de informații ilustrate ca Look sau Life, al magazinelor feminine adesea foarte vechi (McCall's fondat în 1870 trecuse de la 2,5 milioane de exemplare în 1930 la 8,2 în 1963; Ladies'Home

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
puține incidente: Daily Worker, comunist, a fost interzis între ianuarie 1941 și septembrie 1942, iar Daily Mirror, prea ostil lui W. Churchill, a sfîrșit prin a fi suspendat în mai multe rînduri. Pînă în 1947, cursa după tiraje între marile cotidiene a continuat fără crize grave, după această dată piața fiind practic saturată iar prosperitatea compromisă. Concurența a antrenat o criză economică ce a dus la dispariția a numeroase ziare. Aceasta a atins mai ales publicațiile populare londoneze chiar dacă cotidienale de

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
compromisă. Concurența a antrenat o criză economică ce a dus la dispariția a numeroase ziare. Aceasta a atins mai ales publicațiile populare londoneze chiar dacă cotidienale de calitate și cele de provincie au continuat să-și îmbunătățească difuzarea. În 1937, majoritatea cotidienelor britanice tipăreau 17,8 milioane de exemplare 28,6 în 1947 și 26,5 în 1961. Tirajul ziarelor de duminică al căror succes reprezintă una din caracteristicile perioadei 1930-1960, trecea de 13,3 milioane, ajung(nd la 26,2 în

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
scumpă, ce i-a permis lui Axel Springer să se constituie într-un veritabil imperiu de presă unic în Europa. Autorizat în 1946 să creeze la Hamburg un ziar lunar, apoi un hebdomadar radio, Hör Zu, și în 1948 un cotidian, Hamburger Abendblatt, și un magazin, Kristall, el a lansat în 1952 Bildezeitung, al cărui succes a fost rapid și care s-a difuzat în întreaga Germanie de Vest (în 1956 avea deja un tiraj de 2 milioane de exemplare), iar

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
numeroase alte întreprinderi, creînd în special la Berlin tipografii foarte moderne, iar puterea grupului său a pus multe probleme conștiinței politice germane. Alături de Springer, și alți editori au reușit de asemenea să constituie grupuri de publicații, susținute sau nu de cotidiane, ca grupurile: Bauer, Bucerius și Gruner-Jahr. Printre nenum(ratele publicații periodice ale Germaniei Federale de după război, una dintre cele mai originale este Spiegel a lui Rudolf Augstein, lansată în octombrie 1946 și care în formula de news magazines obține un

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
evoluat puțin înainte de război. Creațiile de noi titluri au fost foarte rare la nivel național, însă progresele presei au fost considerabile atît pe plan tehnic cît și în cel al tirajelor, mai ales după aprilie 1960 (numărul de exemplare de cotidiene pentru 1000 de locuitori: 172 în 1960, 336 în 1970). Ziarele sovietice au rămas foarte ieftine iar paginația lor mică. Tirajele ziarelor Pravda și Izvestia depășeau 5 milioane de exemplare în 1966 și în 1976 ele se apropiau de 10

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
nume de împrumut în capitalul lor și a fost înlocuit girantul, om de paie, cu un director de publicație, reprezentant calificat al proprietarilor. A fost interzis, de asemenea, pentru a împiedica concentrarea, ca o singură persoană să conducă mai multe cotidiene. Bunurile ziarelor interzise au fost puse sub sechestru și încredințate prin legea din 11 mai 1946 Societății naționale a întreprinderilor de presă care le închiria ziarelor autorizate. Legea din 2 august 1954 permite în sfîrșit ziarelor să cumpere aceste bunuri

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
legea din 10 ianuarie 1957, și a reușit, grație calității serviciilor sale, să preia pe piața informațiilor un loc comparabil cu cel pe care Agenția Havas îl ocupase înainte de război. 2. Înmulțirea exagerată a ziarelor (1944-1947). În ciuda restricțiilor la hîrtie cotidienele nu au fost autorizate să treacă de 6 pagini decît în 1949 iar piața hîrtiei nu a fost liberalizat( decît în 1950 tirajele cotidienelor au crescut și au trecut de la 12 la 15 milioane de exemplare din 1945 în 1946

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
Agenția Havas îl ocupase înainte de război. 2. Înmulțirea exagerată a ziarelor (1944-1947). În ciuda restricțiilor la hîrtie cotidienele nu au fost autorizate să treacă de 6 pagini decît în 1949 iar piața hîrtiei nu a fost liberalizat( decît în 1950 tirajele cotidienelor au crescut și au trecut de la 12 la 15 milioane de exemplare din 1945 în 1946. Numărul noilor cotidiene era foarte ridicat: 28 la Paris și 175 în provincie în 1946. Printre aceste ziare, la Paris, presa de stînga, cu

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
fost autorizate să treacă de 6 pagini decît în 1949 iar piața hîrtiei nu a fost liberalizat( decît în 1950 tirajele cotidienelor au crescut și au trecut de la 12 la 15 milioane de exemplare din 1945 în 1946. Numărul noilor cotidiene era foarte ridicat: 28 la Paris și 175 în provincie în 1946. Printre aceste ziare, la Paris, presa de stînga, cu L' Humanité și Ce soir, comuniste, Le Populaire și Franc-Tireur, socialiste, Libération și Combat a lui Albert Camus, cîștigau

Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]