7,340 matches
-
argumente și de idei este scopul prim de acțiune colectivă. Aspectul caracteristic al discursului asupra democrației Uniunii Europene constă în criteriile de evaluare a acceptabilității argumentelor care pot să intre în spațiul public și care ar trebui să izvorască din deliberarea democratică. De aici, importanța condițiilor de acces la procesul deliberativ acela pe care discursul european îl prefigurează ca proces de construire a unui spațiu public transnațional -, cât și a mecanismelor de revizuire și corectare a argumentelor elaborate în cursul unui
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
europenizarea dezbaterii publice. A se vedea Risse, Van Steeg (2003) pentru o analiză atentă a definiției și a operaționalizării conceptului, precum și contribuția specifică asupra europenizării sferei publice a autorilor Della Porta, Caiani (2006). 10 Sfera publică se caracterizează prin utilizarea deliberării, înțeleasă ca proces de schimb de idei, argumente, issues, valori. Pentru democrația deliberativă, recomandăm lucrarea lui Bohman (1996). 11 Asupra dimensiunii ideatice a politicilor publice, vezi Surel, 1996. 12 Este important să subliniem că nu este în mod necesar vorba
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
decizionale de tip politic cu forme de control extern atât pe teritoriul național, cât și în privința structurilor instituționale face mai transparent și mai responsabil procesul de policy making. 100 Democrația deliberativă are o dimensiune procedurală (regulile care guvernează accesul la deliberare) și una substanțială (valorile apărate prin deliberare). A se vedea Cohen, Sabel, 1997. 101 De aici rezultă importanța alegerilor politice care fundamentează definiția spațiilor de acțiune posibile unde cetățenii pot să aibă acces la informație, la cunoștințe, la dezbatere. Autoarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
control extern atât pe teritoriul național, cât și în privința structurilor instituționale face mai transparent și mai responsabil procesul de policy making. 100 Democrația deliberativă are o dimensiune procedurală (regulile care guvernează accesul la deliberare) și una substanțială (valorile apărate prin deliberare). A se vedea Cohen, Sabel, 1997. 101 De aici rezultă importanța alegerilor politice care fundamentează definiția spațiilor de acțiune posibile unde cetățenii pot să aibă acces la informație, la cunoștințe, la dezbatere. Autoarea vorbește de "governing with the people", subliniind
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
vorbește de "governing with the people", subliniind maniera în care această soluție, care permite să se răspundă necesităților de legitimare a unui sistem de governance care depășește granițele statului, nu este, totuși "un panaceu". Până și politicile de promovare a deliberării pot, de fapt, să aibă consecințe de exclusivitate, iar nu de includere. 102 Discursul Președintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, Diverse in Culture and United in Purpose, ("Diferiți în cultură și uniți în scopuri), rostit la Barcelona, la 11 mai 2004
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
al societății în cauză (art. 7 și 8 din Legea nr. 31/1990). Statutul nu repetă clauzele contractului de societate; el dezvoltă elementele contractului de societate privind organizarea, conducerea și funcționarea societății (modul de constituire și funcționare a organelor de deliberare și administrare a societății; condițiile de adoptare a hotărârilor; organele de control asupra gestiunii societății; întocmirea bilanțului și a contului de profit și pierderi; repartizarea beneficiilor etc.). Clauzele statutului trebuie să fie concordante cu cele ale contractului de societate. În
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
instanță, din proprie inițiativă sau după ce au fost informați și li s-a recomandat această procedură de către instanță. Al doilea moment este în timpul dezbaterilor, începând cu prima zi de înfățișare. Ultima ocazie de renunțare este dată de momentul situat înainte de deliberarea și pronunțarea hotărârii de către instanța de fond. Alte posibilități ulterioare nu mai pot fi întrezărite, decât prin folosirea căilor de atac, ceea ce este o cale lungă și întortocheată. Rezolvarea conflictelor de natură civilă prin mediere este cu atât mai tentantă
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
trecere la femei") nasc un adevărat supliciu, în care se instalează cazuistic și cu plăcerea idealizării fetei. Faptul trimiterii unei scrisori de dragoste capătă proporții exagerate, prilej de supoziții numeroase. Îndoielile produc o febră a analitismului, o bogată imaginație a deliberării (topos structurant în Adela). Când spiritul s-a epuizat în atâtea amețitoare presupuneri, printr-un efort de curaj exasperant al timidului, trimite scrisoarea. Evenimentul cosmic se produce stârnind din nou o ploaie de ezitări, autorul ei desfășurând toate posibilitățile ce
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se recomandă, inexact, un analist: "Abuzul involuntar de analiză ă...î m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce a derutat a fost noutatea obiectului romanului, confundat cu metoda. Obiectul, într-adevăr, al romanului vizează de atâtea ori sufletul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
era atât de înverșunată, încât orice nefericit ce îndrăznea să divulge țărilor (triburilor) vecine și dușmane câte ceva din tainele unei clădiri supraetajate era considerat automat turnător și trebuia să sufere în consecință. Cu asta mă îndeledniceam eu. După o scurtă deliberare, consiliul bătrânilor (cei trecuți de șase ani) pronunța, în funcție de gravitatea faptei, câte șuturi în fund sunt necesare pentru iertarea păcatelor. Pedeapsa varia, nu atât prin număr (cum s-ar crede), cât mai ales prin forța și tehnica întrebuințate în actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
corespund sentimentului reactualizat. În prima etapă a imaginării artistice (imaginare însemnând, de astă dată, amintire), Botta își gândește mijloacele poetice urmărind (iată un alt paradox) ca prin defulare să ajungă la o gesticulație interioară, la o trăire în sine. Luciditatea, deliberarea, calculul se lasă ghicite în perorațiile poetului: Și jucătorul e un acrobat... (Meridian) Oh! Lovitura a fost destul de spontană și dureroasă... (Un timp mai prielnic) Am căzut încet, lin, mimând până la perfecțiune liniștea... (Aplauze) Cea de a doua etapă pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului își revendică drepturile și primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică inițială, precosmogonică“, a subliniat Andrei Oișteanu, prezentând succint teza lucrării. Manifest amărui Matei Florian După îndelungi deliberări, de unul singur și nesilit de nimeni, iresponsabil și neavizat, am elaborat următoarea platformă program, înscrisă sub egida electorală „votați cea mai amară lună din an“. Așadar: 1. Rugăm cu insistență a nu se hrăni dinozaurii muzicali. 2. A se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
nu este necesar ca să aibă loc mâine, și nici nu este necesar ca să nu aibă loc.“<ref id="50">Aristotel, Despre interpretare, 19 a, traducere de Mircea Florian.</ref> O situație similară se ivește atunci când, în fața unei alternative, intervine actul deliberării. Din astfel de motive, alături de logica formală Aristotel dezvoltă o logică mai relaxată, în care contează discuția liberă și dorința de argu mentare. În locul unor cunoștințe considerate sigure, inter vin acum cele probabile, deschise către lumea posibilului. Să fie acestea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
e să găsești rețeta, un domeniu de activitate neexploatat intensiv, o piață cât de cât virgină. Așa m-a sfătuit maestrul Silviu Prigoană, când ne-a invitat la Rosal să bem cafele. Și chiar are dreptate. Prin urmare, după lungi deliberări, mi-am găsit menirea în biznis: agro-căcănarismul. Nu vă-mpingeți, că vă explic. Cu toții avem amintirea vizitelor la bunici, unde nu ne mai păsa de civilizație, de televizor sau ziare. Ne îmbrăcam în haine rele și colindam dealurile, întorceam fânul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
a fi înfățișat spre vizarea autorităților străine competente. Dat în Iași, la 17/29 octomvrie 1858. [... ] {EminescuOpXVI 516-534} {EminescuOpXVI 535} [NUMIREA PROVIZORIE LA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI. I] N-o 20 Jurnal Astăzi 23 august 1874, Consiliul Miniștrilor luând în deliberare referatul d-lui Ministru Cultelor și al Instrucțiunii publice sub N. 7719, prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu, doctorand în filozofie, în postul de bibliotecar al Biblioteci[i] Centrale din Iași; în virtutea dreptului ce ni se acordă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Mihail M. Eminescu, pentru care finit vă rog ca, în caz de a încuviința d-le voastre acestă propunere, să binevoiți a semna anexatul jurnal. Ministru Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Jurnal. Astăzi... august anul 1874, Consiliul Miniștrilor, luând în deliberare referatul d-lui Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor sub N... prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu în postul de bibliotecar al Bibliotecei Centrale // din Iași; În virtutea dreptului ce-i acordă înaltul decret al Măriei Sale Domnitorului N.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Rector, Ștefan Micle p. secret. Universităței, Nicolescu Domniei sale Domnului Ministru Cultelor și Instrucțiunei Publice București [DECIZIA DE NUMIRE PROVIZORIE LA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI. II] București 28 august 1874 Consiliul Miniștrilor Jurnal Astăzi, 23 august 1874, Consiliul Miniștrilor luând în deliberare referatul d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice sub N-o 7719 prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu, doctorand în filozofie, în postul de bibliotecar al Bibliotecei Centrale din Iași. În virtutea dreptului ce ni se acordă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Lahovari 1876 octombrie 11 Conform acestui jurnal se va înapoia espusul inventariu, cu esplicațiunile cuvenite spre a depune în acel termen inventariul în regulă. Grădișteanu 22 1876 octom. 22 4860 D-lui Petrino, bibliotecar central din Iași. Puindu-se în deliberarea Curței inventarul depus de d-v. pe lângă adresa cu n. 49, din 29 sept. a. c., Curtea, prin încheierea cu N. 305, a decis a vi se înapoia acel inventar cu invitare ca d-v. să formați și să depuneți la
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Compturi 42 Alegerea veniturilor și cheltuielelor bibliotecei centrale din Iași pe anul 1874 girată de d-l M. Eminescu Referendar E. Butoianu 43 Înalta Curte de Compturi secțiunea II ședința de la 27 aprilie 1878 N-o 93 [... ] Puindu-se în deliberarea Curții referatul d-lui consilier raportore G. Văleanu, înregistrat la N-o 1595/78, relativ la comptul prezentat privitor pe d-l M. Eminescu, directorul Bibliotecei Centrale din Iași pe anul 1874, {EminescuOpXVI 599} Curtea - în unire cu concluziunele d-lui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
criticii față de poezia călinesciană, bănuită de inautenticitate. Doar că, pe aria întreagă a lirismului călinescian, mimetismul, pastișa, imitația se revelează ca forme ale posturii, ale disimulării, ale "privirii indirecte". Ele nu reflectă o sărăcie, ci o caznă, o impoziție, o deliberare din adâncime, o estetică ce se manifestă implicit prin elogiul meșteșugului (virtuozității), inspirației luciferiene (condeiul arde "ca fosforul lui Mefistofel"): "Azi suflu meșteșugește / În spuma grea diafană, / Și strofa adesea plesnește/Ca sticla venețiană". Suntem pe calea alexandrinismului, manierismului călinescian
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
PR-ului pe care le-am prezentat anterior, se pot descrie și eticheta mai multe tipuri de acțiuni specifice acestei munci. D. L. Wilcox împreună cu colaboratorii săi au sintetizat aceste tipuri de acțiuni și le-au enunțat în următoarea formă: "a. deliberarea activitatea în relații publice este intenționată, este produsul unei analize și al unor alegeri referitoare la modalitățile de câștigare a încrederii publicului; b. planificarea activitatea în relațiile publice: "soluțiile problemelor sunt descoperite, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
În plus, toată mascarada înscenării, cu anchetă, dovezi, declarații, martori, acumularea migăloasă de dosare fără nici o valoare reală, peste care se mai adăuga și scena procesului, cu falși judecători și avocați de paie și cu tot teatrul instanței și al deliberării - care existau faptic și aveau un caracter scrupulos, dând impresia rigorii -, tot acest ritual nu avea alt scop decât plasarea în obiectivitate, confirmarea tuturor acțiunilor - în fond, fără nici un temei - ca întemeind gravitatea acuzației și ponderea obiectivă a faptelor. Efectul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfîrșite: "ce e de făcut?" " Ce e de făcut?" Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărîrii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărîre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfîrșite: "ce e de făcut?" " Ce e de făcut?" Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărîrii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărîre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va deveni niciodată gest. Nehotărârea apare în absența unor indicii ale acțiunii; nimic din afara mea nu trimite la "mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]