7,345 matches
-
o săgeată spre bebeluș și spuneți-ne ce vârstă are atunci când are loc această vizită ideală. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta medicală ideală vine și aduce un cadou pentru dumneavoastră și unul pentru bebeluș. Ce anume vă aduce? Desenați asistenta și cadourile pe care vi le aduce dumneavoastră și bebelușului. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta medicală are un ecuson unde este scris numele organizației pentru care lucrează. Ce organizație apare pe ecuson în această vizită ideală? Desenați
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Desenați asistenta și cadourile pe care vi le aduce dumneavoastră și bebelușului. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta medicală are un ecuson unde este scris numele organizației pentru care lucrează. Ce organizație apare pe ecuson în această vizită ideală? Desenați-i un ecuson și scrieți numele organizației. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta face un lucru foarte folositor la dumneavoastră acasă. Ce anume? Desenați acest lucru. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta pleacă spunându-vă ceva ce voiați
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
scris numele organizației pentru care lucrează. Ce organizație apare pe ecuson în această vizită ideală? Desenați-i un ecuson și scrieți numele organizației. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta face un lucru foarte folositor la dumneavoastră acasă. Ce anume? Desenați acest lucru. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta pleacă spunându-vă ceva ce voiați să auziți sau de care aveați mare nevoie. Desenați un balon dinspre gura ei în care să scrieți ce vă spune. (Acordați-le o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
-le o perioadă de timp.) Asistenta face un lucru foarte folositor la dumneavoastră acasă. Ce anume? Desenați acest lucru. (Acordați-le o perioadă de timp.) Asistenta pleacă spunându-vă ceva ce voiați să auziți sau de care aveați mare nevoie. Desenați un balon dinspre gura ei în care să scrieți ce vă spune. (Acordați-le o perioadă de timp.) În cele din urmă, notați într-un colț trei caracteristici ale acestui vizitator ideal care sunt importante pentru dumneavoastră. Exemplul nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
într-un colț trei caracteristici ale acestui vizitator ideal care sunt importante pentru dumneavoastră. Exemplul nr. 3 Realizați un desen care să reprezinte un angajat al acestei organizații. Nu este nevoie să aveți talent artistic; este suficientă o figură schematică. Desenați o săgeată spre gură și scrieți ce anume îi spune angajatul șefului său direct despre organizație. Desenați o săgeată spre cap și scrieți ce anume crede angajatul despre organizație. Desenăm un exemplu al imaginii și îi rugăm pe participanți să
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Realizați un desen care să reprezinte un angajat al acestei organizații. Nu este nevoie să aveți talent artistic; este suficientă o figură schematică. Desenați o săgeată spre gură și scrieți ce anume îi spune angajatul șefului său direct despre organizație. Desenați o săgeată spre cap și scrieți ce anume crede angajatul despre organizație. Desenăm un exemplu al imaginii și îi rugăm pe participanți să copie modelul și să umple golurile cu informația necesară. Nu le dăm exemple în legătură cu ce spune, gândește
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
nevoie să aveți talent artistic; este suficientă o figură schematică. Desenați o săgeată spre gură și scrieți ce anume îi spune angajatul șefului său direct despre organizație. Desenați o săgeată spre cap și scrieți ce anume crede angajatul despre organizație. Desenăm un exemplu al imaginii și îi rugăm pe participanți să copie modelul și să umple golurile cu informația necesară. Nu le dăm exemple în legătură cu ce spune, gândește sau simte angajatul din desen, deoarece nu dorim să îi ghidăm într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cer redate contextului românesc marcat de o demonizare a Adversarului generic. Politica liberalilor radicali, astfel cum se con turează ea până la momentul de turnură de la 1876, urmează tiparul revoluționar al ridicării maselor. Itinerarul biografic tragic al lui Barbu Catargiu se desenează pe acest fundal ce reînvie practicile unei revoluții franceze pe care liberalii radicali munteni o urmăriseră, fascinați, la 1848. Retorica revoluționară este dublată de apelul constant la o „clasă de mijloc“ improvizată și obsedată de politică. Radăcinile criticii junimiste se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
zonelor retinale ale vederii cromatice permite să se localizeze și pata oarbă, o mică suprafață, în zona căreia stimulul nu mai este perceput, dispare complet. Investigarea se poate face pe o cale simplă. Pe o foaie albă de hârtie se desenează figurile de mai jos, având grijă ca distanța dintre cruciuliță și brad să fie 5,5, cm, iar dintre brad și cercul în care este înscris pătratul negru, de cca 4 cm; se ia în mână această foaie de hârtie
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
condiții strict determinate. Această afirmație poate fi demonstrată prin niște experimente extrem de simple. În primul experiment putem utiliza aparatul pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Experimentul 1. Se construiesc două "aparate" pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Pe o foaie de hârtie (teaca) se desenează un segment de dreaptă, pe o altă foaie (cursorul) se desenează o linie ce are un capăt liber, cel din dreapta fiind delimitat de o liniuță mică. Cursorul (care este variabil) este mișcat de către experimentator de la dreapta la stânga, dându-se astfel
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
extrem de simple. În primul experiment putem utiliza aparatul pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Experimentul 1. Se construiesc două "aparate" pentru măsurarea iluziei Muller-Lyer. Pe o foaie de hârtie (teaca) se desenează un segment de dreaptă, pe o altă foaie (cursorul) se desenează o linie ce are un capăt liber, cel din dreapta fiind delimitat de o liniuță mică. Cursorul (care este variabil) este mișcat de către experimentator de la dreapta la stânga, dându-se astfel posibilitatea subiecților să aprecieze când cele două segmente sunt percepute ca
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aprecieze când cele două segmente sunt percepute ca fiind egale. În acest caz vom constata că nu există nici o dificultate în aprecierea corectă a egalității celor două segmente. În varianta a doua ne servim de un alt "aparat": pe teacă desenăm un segment de dreaptă ce are la capete linii orientate spre interior; pe cursor desenăm o linie cu deschidere spre exterior, celălalt capăt rămânând liber. Mișcăm cursorul de la dreapta spre stânga (dedesubtul tecii) și cerem subiecților să precizeze când cele
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
că nu există nici o dificultate în aprecierea corectă a egalității celor două segmente. În varianta a doua ne servim de un alt "aparat": pe teacă desenăm un segment de dreaptă ce are la capete linii orientate spre interior; pe cursor desenăm o linie cu deschidere spre exterior, celălalt capăt rămânând liber. Mișcăm cursorul de la dreapta spre stânga (dedesubtul tecii) și cerem subiecților să precizeze când cele două segmente sunt percepute ca fiind egale. Fără nici un fel de dificultate vom constata apariția
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în lipsa cărora ele nu s-ar mai produce. De exemplu, iluzia lui Hering apare datorită suprapunerii peste un stimul (liniile paralele) a altui stimul (steaua), acesta din urmă fiind stimulul perturbator. Dacă stimulul perturbator este înlăturat (să presupunem că steaua desenată pe o hârtie transparentă și suprapusă peste paralele este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că percepția este o redare corectă a obiectelor îl constituie posibilitatea de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
depășit limitele hazardului în rezolvare. Într-un experiment efectuat cu copii de 6-7 ani li s-au prezentat acestora diferite obiecte mici fixate pe un carton pe care copii le-au privit și li s-a cerut apoi să le deseneze (simplitatea formei obiectelor a permis redarea lor sub formă de desen). Atunci când obiectele le-au fost prezentate fără a fi denumite nici un copil nu a desenat obiectul necunoscut, iar când au fost denumite ei le-au desenat pe toate. Teme
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe care copii le-au privit și li s-a cerut apoi să le deseneze (simplitatea formei obiectelor a permis redarea lor sub formă de desen). Atunci când obiectele le-au fost prezentate fără a fi denumite nici un copil nu a desenat obiectul necunoscut, iar când au fost denumite ei le-au desenat pe toate. Teme de verificare 1. Iluziile perceptive modalități de explicare. 2. Rolul cuvântului în percepere. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
apoi să le deseneze (simplitatea formei obiectelor a permis redarea lor sub formă de desen). Atunci când obiectele le-au fost prezentate fără a fi denumite nici un copil nu a desenat obiectul necunoscut, iar când au fost denumite ei le-au desenat pe toate. Teme de verificare 1. Iluziile perceptive modalități de explicare. 2. Rolul cuvântului în percepere. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Editura Științifică, București, 1971. Capitolul III
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să cadă pe fovea și nu pe porțiunile care determină vederea periferică. Există posibilitatea de a regla luminozitatea imaginii prezentate funcție de iluminarea încăperii. Fiecare imagine poate fi expusă o singură dată, iar subiectul primește foi de răspuns, pe care va desena imaginile pe care le-a perceput. Rezultatele obținute vor fi raportate la etaloane. Aceste etaloane trebuie să fie diferite pentru femei și bărbați, întrucât performanțele acestora sunt diferite. Domeniile care solicită examinarea volumului atenției sunt toate domeniile care determină observarea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dau stimuli (culori, figuri etc.) definiți pentru a-și exprima preferința, ci i se dă posibilitatea să construiască singur figura preferată, să combine culorile în felul care-i place mai mult etc. De exemplu, subiectului i se poate cere să deseneze un dreptunghi care să reprezinte pentru el cea mai plăcută proporție dintre lungime și lățime. Pentru a se evita dificultățile ce ar putea să rezulte de pe urma lipsei de aptitudine la desen, subiectului i se pune la îndemână un dreptunghi ale
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care se desfășoară pe durata întregii vieți, Hokusai ne dezvăluie etapele pe care le-a parcurs și pe care urmează să le străbată pentru a atinge desăvârșirea: <Hokusai=”nume autor”>„De la vârsta de șase ani am avut pornirea de a desena forma lucrurilor. Către 50 de ani publicasem infinit de multe desene: dar ce am creat până la 70 de ani abia merită să fie luat în seamă. Abia la 73 de ani am înțeles oarecum structura adevăratei naturi a animalelor, a
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
a imaginației și gândirii creatoare la elevi. Elevii sunt îndrumați în școală să-și lase imaginația să zboare, să nu imite ci să fie originali, descoperindu-se pe sine. Compunerile sunt de mai multe feluri: * După un șir de benzi desenate; * După imagini sau tablouri; * Cu început sau cu sfârșit dat; * Cu sarcina de a folosi anumite cuvinte și/sau expresii; * După întrebări; * După citate sau proverbe; * Compuneri libere cu titlu dat sau cu o temă dată. Chiar de la finalul clasei
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
nu este din scânduri, ci din felii de portocală. Prințul și prințesa merg la culcare. Este timpul să ne trezim și noi. V-a plăcut visul?” Activitate individuală Fiecare se așează la o măsuță și pe o foaie de hârtie desenează cum și-a imaginat visul, dându-i și un titlu: Împărăția fructelor; Țara vitaminelor; Prințul banană și prințesa cireașă; Castelul sănătății. Rezultatele vor fi expuse pe un panou de poliestiren și apoi analizate. 5. Mai multe capete la un loc
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
viața copiilor. Dacă textul este prea greu, se pot lipi propoziții simplificate și se pot schimba numele personajelor cu nume familiare copiilor. După citirea textului, copilului i se poate cere să reprezinte grafic povestea, apoi copilul va povesti ceea ce a desenat. După ce fiecare copil își prezintă desenul, se poate trece la dramatizarea poveștii. Împortant este ca fiecare copil să spună 1-2 propoziții scurte despre personajul pe care îl reprezintă (Ex. Eu sunt mama. Eu fac mâncare/papa.) înainte să se realizeze
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
În derulare și cel al celorlalte zile, trecute și viitoare -, Phil Își permite să se joace În permanență cu sensurile duble pe care i le permite imobilizarea sa În această perioadă, de exemplu să-i declare femeii iubite, În timp ce Îi desenează chipul În zăpadă, că a petrecut ceva timp să o studieze. Chiar dacă să retrăiești la infinit aceeași zi prezintă inconveniente, situația are, de asemenea, și avantaje. Îi permite, bunăoară, să desfășoare niște acțiuni care nu ar fi cu putință decât
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
fenomenalizează inefabilul în moduri diferite"135. Unul dintre moduri este însingurarea, iar altul interiorizarea, care este tot un fel de însingurare. Destrămarea cercului, simbol al perfecțiunii, sau mai degrabă înjumătățirea lui poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț de alun se taie în două./ După aceea se cade in genunchi,/ după aceea se cade în brânci./ După aceea se izbește cu fruntea nisipul/ și i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]