9,274 matches
-
ușurare și toată lumea a început să vorbească. Asta e prietena lui Jack, le informă Kelvin pe Ashling, Lisa și Mercedes. — Numai necazuri aduce fata aia, dacă e să mă întrebați pe mine, spuse domnișoara Morley țâfnoasă. —N-aș prea crede, domnișoară Morley, spuse Kelvin lasciv. Domnișoara Morley se îndepărtă, cu un gest de dezgust profund. —E jumătate irlandeză, jumătate vietnameză, spuse și Gerry Mutul. Se ceartă ca chiorii, spuse Trix încântată. E foarte violentă. —Ei, asta sigur nu ține de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să vorbească. Asta e prietena lui Jack, le informă Kelvin pe Ashling, Lisa și Mercedes. — Numai necazuri aduce fata aia, dacă e să mă întrebați pe mine, spuse domnișoara Morley țâfnoasă. —N-aș prea crede, domnișoară Morley, spuse Kelvin lasciv. Domnișoara Morley se îndepărtă, cu un gest de dezgust profund. —E jumătate irlandeză, jumătate vietnameză, spuse și Gerry Mutul. Se ceartă ca chiorii, spuse Trix încântată. E foarte violentă. —Ei, asta sigur nu ține de partea ei vietnameză, spuse hotărâtă Dervla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fel. Apoi a încercat să facă un duș, dar apa era rece ca gheața. Dar a renunțat temporar la gândul de a-l lua pe Jack la rost în legătură cu promisiunea pe care i-o făcuse că îi repară boilerul, când domnișoara Morley a început să spună cum muncise el tot weekendul, încercând să rezolve problemele electricienilor nemulțumiți și ale cameramanilor supărați. Părea epuizat și lipsit de chef. Ashling, verde la față și în întârziere, nu era nici ea mulțumită de ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și ale cameramanilor supărați. Părea epuizat și lipsit de chef. Ashling, verde la față și în întârziere, nu era nici ea mulțumită de ziua de luni. Mai ales când Jack Devine a scos capul din birou și a spus politicos: —Domnișoara Repară-Tot? —Domnule Devine? — Pot vorbi cu tine? Alarmată, s-a ridicat mult prea repede și a trebuit să aștepte să-i vină sângele la loc pentru a putea vedea din nou. —Ori ai probleme mari, ori i-o tragi, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pânză sunt frumoase, valurile de opt metri sunt frumoase. Dar țigările să fie frumoase? De fapt, poate că ai dreptate. Credeam că vrei să mă dai afară, spuse Ashling. Fața lui era complet surprinsă. —Să te dau afară...? Dar, micuță domnișoară Repară-Tot, spuse el cu o voce dintr-odată dulce și cu ochii jucăuși, cine ne-ar mai da plasturi, medicamente, umbrele, ace de siguranță, cum e chestia aia pentru șoc - leac de nu-știu-care...? —Leac salvator. Avea și ea nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Și cum Jack conduce un BMW, i s-a spus bancul ăsta de câteva ori. —Aaaa, și eu care credeam că iar s-a ciondănit cu prietena lui. —Ai idee câte are pe cap bietul domn Devine? În spatele biroului său, domnișoara Morley se ridicase în picioare (deși nu părea deloc mai înaltă așa). Vocea ei părea ascuțită din cauza furiei protectoare: —A purtat negocieri cu sindicatul tehnicienilor până la zece seara, sâmbătă. Iar în dimineața asta vin trei directori de la Londra, inclusiv contabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cuvintele ei aveau efect asupra tuturor. Mai ales asupra Lisei. Nu era încă nici o veste despre problema cu publicitatea. Avea nervi de oțel, dar chiar și ei i se părea îngrijorătoare situația. Jack ieși din biroul său. —Au sunat, spuse domnișoara Morley. Ajung aici în zece minute. —Mulțumesc, oftă Jack, trecându-și mâinile prin părul ciufulit. Părea atât de obosit și de îngrijorat, încât lui Ashling începu să îi pară rău pentru el. — Vrei o cană de cafea înainte de ședință? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Colleen. Micul grup de clerici aștepta tăcut în colțul lui pentru a vedea dacă primește ceva. S-au auzit răsuflări ușurate când Lisa a deschis o a doua sticlă și a venit, purtând căni cu cele mai ingenioase slogane. —Sănătate, domnișoară Morley, spuse Lisa, oferind o cană asistentei personale a lui Jack. —Noroc, mârâi domnișoara Morley, suspicioasă. Când toată lumea avea cană, Lisa a ridicat-o pe a ei și a spus: Pentru voi toți. Felicitări pentru toată munca grea depusă pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
primește ceva. S-au auzit răsuflări ușurate când Lisa a deschis o a doua sticlă și a venit, purtând căni cu cele mai ingenioase slogane. —Sănătate, domnișoară Morley, spuse Lisa, oferind o cană asistentei personale a lui Jack. —Noroc, mârâi domnișoara Morley, suspicioasă. Când toată lumea avea cană, Lisa a ridicat-o pe a ei și a spus: Pentru voi toți. Felicitări pentru toată munca grea depusă pe parcursul ultimelor trei săptămâni! Ashling și Mercedes se uitară pentru un moment una la cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și la cele zece sticle rămase intacte. Lisa spulberă tăcerea: —Să deschidem alta? întrebă ea inocent, de parcă abia îi venise ideea. — Am putea, presupun, spuse Trix, imitând foarte bine o stare de indiferență. Sigur, de ce nu am face-o? spuse domnișoara Morley, pe care prima cană o schimbase considerabil. Dar, în timp ce Lisa începea să dezvelească dopul, ușa biroului se deschise și toată lumea rămase încremenită. La dracu’! Existau șanse destul de mari ca Jack să o ia razna văzându-i cum beau șampania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu la fel de mici precum talia. Ashling era înnebunită de invidie și de admirație. Mai părea atacată de tăcerea completă care trona în birou și de felul vinovat în care se zgâia toată lumea la ea. —Jack este? Tăcerea persista. Nu, bombăni domnișoara Morley, ștergându-se la gură pentru a îndepărta orice urmă de mustață lăsată de șampanie. S-a dus să îi pună la punct pe cei de la postul de televiziune. Apoi și-a încrucișat mândră mâinile la piept, insinuând prin atitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o vreme minunată pentru așa ceva? greși din nou replica Bernard plictisitorul. —Bravo ție, reuși Lisa să spună. Se gândea că ea și Jack aveau parte de partide de sex extraordinare și turba de gelozie. — Ce face o dansatoare exotică? mormăi domnișoara Morley către Kelvin. Cred că implică un anumit grad de, păi... nuditate, șopti el cu tact, încercând să se adapteze sensibilității vârstei. — A, dansuri în poală. Cred că simulează mult, spuse domnișoara Morley, studiind-o pe Mai cu un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de gelozie. — Ce face o dansatoare exotică? mormăi domnișoara Morley către Kelvin. Cred că implică un anumit grad de, păi... nuditate, șopti el cu tact, încercând să se adapteze sensibilității vârstei. — A, dansuri în poală. Cred că simulează mult, spuse domnișoara Morley, studiind-o pe Mai cu un fel de respect. — Nu, nu sunt o imbecilă de dansatoare, spuse Mai supărată, redevenind comună. Glumeam. Vând telefoane mobile, dar pentru că arăt astfel, oamenii se așteaptă să fiu un fel de vampă. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pentru că arăt astfel, oamenii se așteaptă să fiu un fel de vampă. — Nu e o disperare absolută? se stârni alt cor entuziast. Pe bune! Nu sunt oamenii niște nenorociți? — Deci am înțeles eu bine, nu dansează în poală? îl întrebă domnișoara Morley pe cât de discret putea pe Kelvin, care dădu din capul său oxigenat. Era greu de spus cine era mai dezamăgit. —Stereotipii îngrozitoare, se plânse Ashling. Ipocrită mai sunt, își dădu ea seama. — Așa este, se plânse Mai, ambalată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cum de el o găsea pe Mai atractivă. Până să se întoarcă Jack, toată lumea se relaxase atât de mult, încât nici nu se mai oboseau să ascundă asta. —Vă distrați? întrebă el, cu jumătate de zâmbet. E vacanță bancară, rânji domnișoara Morley, care era foarte rar amețită și în ultima oră trecuse de la a fi suspicioasă la drăgălășenie, la stare de bine, la regret și acum ajunsese, după cum era de așteptat, la agresivitate. Chiar este, aprobă el. —Bună, Jack, spuse Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
jumătate și nu avea rost să meargă până acasă. Cât timp aștepta, a continuat să lucreze, pentru că voia să creeze o bază de date pentru Lisa și rămăsese foarte în urmă datorită beției neprevăzute de mai devreme. —Las-o așa, domnișoară Repară-Tot, zâmbi Jack. E vacanță bancară. Ești oricum amețită, va trebui să refaci munca marți. —Ai dreptate. Ashling era destul de trează ca să își dea seama că era beată. —Fac o mare porcărie aici. —Du-te acasă, ordonă el. Oricum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
După o grimasă, Jack recunoscu reținut: — Ceva de genul ăsta. — Dar vezi tu, explică Ashling, deși ea spune că e în regulă să mergi, nu vorbește serios. Haide, vorbește cu ea, fii drăguț. Ochii i se luminară, problema era rezolvată. —Domnișoară Repară-Tot, dădu Jack din cap indulgent, de ce simți că trebuie să faci astfel încât să fie bine pentru toată lumea? Nu vreau decât... —Domnișoară Repară-Tot, repetă el, amuzat. O să mă gândesc la ce ai spus. Și tu ce faci? Pleci undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să mergi, nu vorbește serios. Haide, vorbește cu ea, fii drăguț. Ochii i se luminară, problema era rezolvată. —Domnișoară Repară-Tot, dădu Jack din cap indulgent, de ce simți că trebuie să faci astfel încât să fie bine pentru toată lumea? Nu vreau decât... —Domnișoară Repară-Tot, repetă el, amuzat. O să mă gândesc la ce ai spus. Și tu ce faci? Pleci undeva în weekend? Nu, spuse Ashling, dintr-odată rușinată că lumina reflectoarelor era îndreptată asupra ei. O să mă văd doar cu prietenii mei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
astea. Și poate că va ieși cu Marcus Valentine, spera ea, dar nu avea de gând să îi spună asta lui Jack. —Să te distrezi, spuse el. În timp ce Ashling se îndrepta către ușă, Jack o strigă, dintr-odată curios. —Hei! Domnișoară Repară-Tot! Te uiți vreodată la Star Trek? Ashling privi peste umăr și dădu din cap. Nu. — Mă gândeam eu, spuse el. — Nu am nimic împotriva lui. Așa spun toate, bombăni Jack. Dar sunt mai mult genul de fată care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
liniști, sigur pe el. Dar când i-a spus ce dimensiuni dorea și ce fel de material, s-a schimbat la față, devenind mult mai palid. —Trei metri înălțime? spuse el, mărind ochii. Și cinci lățime? —Exact, aprobă Lisa. —Dar, domnișoară, protestă, va costa o avere. Nici o problemă, spuse Lisa. Dar ai idee cât va costa? —Spune-mi. După o serie de calcule rapide pe o bucată de hârtie de ambalaj, băiatul dădu din cap nervos. —Cât de mult? Dar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ei bine, Lisa nu avea de gând să spele nimic, trebuia să-și protejeze unghiile. Ashling putea să o facă. Spre disperarea invidioasă a Lisei, fiecare membru al echipei Colleen a ajuns târziu. Toți petrecuseră trei zile sălbatice. Chiar și domnișoara Morley, care, după vreo două căni de șampanie băute vineri, petrecuse weekendul făcând nebunii. Acum era momentul să plătească - toți erau obosiți și deprimați, mai ales Kelvin, care reușise să facă o gaură în rucsacul său gonflabil cu inelul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mult în stomac decât în cap, se confesă Dervla O’Donnell. Două sendvișuri rapide sunt singurele care fac greața să treacă. Nu, la mine e paranoia, tremură Kelvin, aruncându-i o privire rapidă, apoi aplecând din nou capul. Până și domnișoara Morley recunoscu rușinată: —Mă simt de parcă un pumnal a fost înfipt în repetate rânduri în ochiul meu drept. Lisa își dorea să li se alăture, dar nu putea. Cireașa de pe tort a venit când Mercedes a intrat pe ușă cărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pantaloni albi Levi’s pentru Ashling - se pare că erau la jumătate de preț acolo; o șapcă Stussy pentru Kelvin, pe care nu aveai cum să o cumperi din Europa, și o cutie cu batoane de ciocolată Babe Ruth pentru domnișoara Morley, care fusese în Chicago prin anii ’60 și de atunci nu se mai mulțumise cu Cadbury. Primitorii fericiți s-au năpustit cu strigăte asupra bunurilor lor și schimbul de bani a început rapid. Mă gândeam să mă sinucid, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de arome, pungi de ciocolată Hershey și borcane cu unt de arahide Reece. Dar când i-a oferit Lisei o pungă de Hershey, aceasta se scutură: —A, nu. Ciocolata americană mi se pare că are un ușor gust de vomă. Domnișoara Morley - cu gura plină de Babe Ruth - rămase mască la un așa sacrilegiu și, pentru moment, ochii negri ai lui Mercedes se fixară în ai Lisei. Lisa era mulțumită și chiar amuzată de acest lucru. — Mă rog, spuse Mercedes. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Mercedes fusese la New York pentru două zile. Două zile! Și deja avea accent newyorkez. Ultimul membru al echipei non-manageriale care a ajuns la birou a fost Trix, contribuind din plin la amestecul de arome din încăpere. —Cod la orizont, exclamă domnișoara Morley, dând dovadă de o tendință neșteptată de a jongla cu cuvintele. Împuțită treabă. Ha-ha, spuse Trix ofticată. Aceste cuvinte au dat tonul unei serii de glume legate de pești. Miroși a baltă, Trix, exclamă Kelvin. Hai, nu fi solzos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]