7,357 matches
-
crema peste blatul stropit cu puțin lichior de cafea. Peste cremă se pune o glazură din ciocolată. PRĂJITURĂ CU NESS (2) Din 10 albușuri, 300 g zahăr pudră, 300 g nuci măcinate și 2 linguri de făină se coc pe dosul tăvii 3 blaturi. Crema - 10 gălbenușuri, un ou întreg, o linguriță de ness, 300 g zahăr și o vanilie se bat pe baie de aburi. Rece, se amestecă cu 200 g unt. Se poate pune (după preferință) nucă prăjită și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vârf de cuțit de bicarbonat și 10 linguri de zahăr. Separat se freacă spumă 250 g unt, apoi, pe rând, se adaugă restul, iar la urmă făină cât cuprinde. Se face un aluat potrivit, apoi se formează trei foi pe dosul tăvii. Se umplu cu crema răcită, iar la urmă, pe deasupra se adaugă tot cremă și se presară nuci măcinate și pralinate. PRĂJITURĂ DOBOȘ (1) Blatul - 200 g făină, 180 g zahăr și 6 ouă. Albușurile se separă, iar gălbenușurile se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
PRĂJITURĂ DOBOȘ (2) 150 g zahăr frecat cu 2 ouă întregi, apoi cu 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 4 linguri de miere, sare, o lingură de bicarbonat stins și făină cât cuprinde. Se coc 4 foi pe dosul tăvii. Crema - 500 ml de lapte se pune la fiert cu 2 linguri de făină, o vanilie și o budincă de vanilie. Separat se freacă 250 g unt cu 300 g zahăr. După ce s-a răcit, laptele se amestecă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g unt. Se toarnă fierbinte peste blatul umplut. Prăjitura se face în tavă pătrată. PRAJITURA PETRE ROMAN Blatul - 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de nucă și 10 linguri de făină cu vârf. Se coc trei foi, pe dosul tăvii. Separat se topesc 12 linguri de zahăr și se întind pe fiecare foaie. Crema - 4 gălbenușuri, o cană de zahăr, 4 linguri de făină și o cană de lapte. Se fierbe încet, iar după ce s-a răcit, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ROZA - ÎN 3 CULORI Aluatul - 400 g făină, 1 praf de copt, 120 g untură, 120 g zahăr, 1 ou și smântână cât se cere pentru a se lucra ușor. Se împarte în trei și se fac 3 foi pe dosul tăvii. Crema - 250 g unt, 250 g zahăr pudră, 500 ml lapte, 4 linguri de făină, 2 linguri de zahăr, 2 linguri de cacao, o lingură de rom și o vanilie. Untul se freacă spumă cu zahărul, laptele se fierbe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
personaje - naratorul și prietenul său doctorul - se eliberează din chingile obișnuințelor și tabieturilor, călătorind fie și numai pe Someș. Spiritul ironico-dezabuzat este prezent și aici. SCRIERI: Glose franceze, Cluj-Napoca, 1981; Ținuta obligatorie!, Cluj- Napoca, 1986; Și pe față și pe dos, Cluj-Napoca, 1989; Marcel Proust et le théâtre, Cluj-Napoca, 1991; Practica traducerii literare (Domeniul francez) (în colaborare cu Sorin Barbul și Gheorghe Lascu), Cluj-Napoca, 1992; Sfârșit de vară pe râu, Cluj-Napoca, 1993; Avem examen la francă!, Cluj-Napoca, 2002; Știința și/sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
s-a articulat memoria românească s-a răsfrânt cel mai pregnant asupra ideii de unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Boccaccio, afirma: „Găsești în ele repertoriul obișnuit, îndrăgostirea, suspinele, dorințele, pocăințele, întoarcerea spre Dumnezeu și spre Maica Domnului; dar frumoasa unitate lirică a lumii lui Dante și a lui Petrarca s-a frânt, și orice idealitate a dispărut. În dosul formelor, care sunt aceleași, conținutul este altul, și nu le corespunde de loc. Femeia continuă să fie, în aparență, un îngeraș, dar ce înger! Ni se arată nu reculeasă și modestă în naivitatea ei copilărească, așa cum o vedem pe Beatrice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un instrument de măsură universal" 55. "Bradul", destinat construirii casei, trebuia tăiat numai la "lună nouă", într-o anumită perioadă, din august până în februarie, când lemnul nu este "în mâzgă", dintr-un anumit loc, "din sâhlă" (loc pietros) și de pe "dosul muntelui", mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu departe de satul Cârlibaba sau Gârla Babei, și de unde de sub gleznele stâlpului aceluia a început apoi a izvorî un izvor cu apă foarte rece" 372; Și tocmai când Baba Dochia lepăda cel din urmă cojoc, în loc să-l întoarcă pe dos, și rămase numai în cămașă, crezându-se că acum e scăpată, s-a pornit un ningău și un vânt ca acela, de gândeai că se prăpădește lumea, nu alta. Erau Vântoasele cari veniră lui Mărțișor întru ajutor. Și n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în patru / Și-a hrănit tot satu, / Și l-a rupt în cinci / Și-a dat la voinici, / La feciori cu opinci; / Iar cât a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care moare și renaște, o dată cu timpul profan. Colacul celor 12 zile a-temporale, dintre Crăciun și Anul Nou, poate avea formă de cerc, potcoavă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război Mondial pentru a transmite înfrângerea Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu ne Învață să avem minte”. Acest paradox poate fi explicat prin faptul că pot exista, Într-adevăr, oameni cu multă Învățătură, Însă care să nu cunoască folosul acesteia, sau care Îi dau o Întrebuințare greșită, pentru că o interpretează pe dos. Într-altă accepțiune, se pare că „erudiția” slăbește foarte mult simțul practic, adică Înseși abilitățile obișnuite de viață. * „Omul are bucurie și-n durere.” (Homer) Pentru că o suferință, cum este de exemplu cea a „remușcării”, poate să-ți Îndrepte gîndul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un gentilom, la patru zile după ce primise oaspeți veseli la el, s-a lăudat În glumă că le servise plăcintă cu tocătură de pisică; drept care, o domnișoară dintre invitați a fost cuprinsă de asemenea groază, Încît i s-a-ntors stomacul pe dos și a făcut febră, fără putință de a fi salvată...Iar lui Carol, rege al Boemiei, și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă Pisa, păroasă și zburlită, pe care maică-sa spunea că a născut-o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
va vindeca. Cui cojesc țâțele: rădăcina de fierea pământului și rădăcină de calopâr și 10 dramuri de șofran, să le pisezi toate la un loc și să le fierbi În lapte dulce și să le legi la rană. Cui iese dosul șezutului: să cauți țepi de orz și floare de pătlagină, să le pisezi bine și să le fierbi cu apă, iar cu zeama (ceaiul) să te speli pe șezut. Care femei sar (tresar) din somn, după naștere : rădăcină de stânjenei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pahar de zahăr, un vârf de cuțit de bicarbonat sau praf de copt, făină cât cuprinde. Toate se pun într-o cratiță la Bain-Marie. După ce s-a răcit compoziția, se adaugă bicarbonatul și făina și se fac patru foi pe dosul tăvii. Crema - se pune la fiert 1 litru de lapte; când clocotește se adaugă un pahar de griș. Se fierbe până se face ca o mămăliguță, apoi se dă la rece; separat se freacă 200 g unt cu 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și sare, după care se fac foi pe dosul tăvii. Crema - 400 ml lapte, 2 pahare de zahăr; zahărul se arde și se stinge cu 200 ml de lapte, iar restul de lapte se amestecă cu 2 linguri de făină și se pune peste siropul de zahăr, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adaugă o cană de nuci măcinate și se umplu foile. FOI MANDICA 500 g făină, 100 g zahăr, 2 ouă întregi, un vârf de cuțit de bicarbonat, smântână cât să cuprindă făina și sare. Rezultă 4 foi se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 150 g zahăr, 4 linguri de făină, 300 g unt și 500 g magiun. Se face o cremă fiartă care, după ce s-a răcit, se amestecă cu untul frecat spumă. Se umplu foile cu cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și se întinde o foaie, peste care se întinde cu cuțitul aluatul al doilea, apoi se împăturește în trei. Operațiunea se repetă de 3 ori, după care se lasă la rece cel puțin două ore. Se pot face foi pe dosul tăvii, se taie fâșii late, care se umplu cu gem, rahat sau mere. FOI RULADA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și 2 linguri de ulei. Se bat albușurile spumă, se adaugă gălbenușurile, pe rând, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de lapte, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, făină și sare Crema - o cană de 250 g smântână, o cană de zahăr și o cană de nuci măcinate. Se frământă toate ingredientele și se fac trei foi subțiri pe dosul tăvii, la foc potrivit. Smântâna se bate cu zahărul, apoi punem nuca și umplem foile. Se lasă să stea două - trei zile ca să se înmoaie. La final, se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (2) Foile - 150 g untură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
g zahăr pudră, 3 linguri de lapte sau smântână subțire, 2 linguri de cacao, o linguriță de bicarbonat stins cu zeamă de lămâie, 150 g făină. Din toate ingredientele se face o cocă moale ca de clătite, se coace pe dosul tăvii, după care se întinde cu cuțitul umed. Când este coaptă, tot cu cuțitul se desprinde caldă. La final, se fac două foi. Crema - 400 ml de lapte sau apă, 4 linguri de făină sau 3 linguri de făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
1) Se face un aluat din 250 g făină, 80 g unt, 1 ou, 2 linguri de zahăr și o lingură de amoniac dizolvat în 2 linguri de lapte, aluat care se împarte în trei foi care se coc pe dosul tăvii. Crema - 1 pahar de lapte cu un praf de vanilie se pun la fiert. Din 3 linguri de făină și alt pahar de lapte se face o cremă, care se toarnă peste laptele fiert, apoi mestecăm până se îngroașă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ZĂPADA (2) 70 g unt, 1 ou, o lingură de amoniac, 300 g zahăr pudră, 7 linguri de lapte și făină cât cuprinde Din aceste ingrediente, se frământă un aluat din care se fac 3 foi și se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 4 linguri de zahăr și 4 linguri de făină se fierb până se îngroașă, iar compoziția făcută se dă la rece. Separat, se freacă 300 g unt, 300 g zahăr pudră, coaja și zeama de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 g făină, 150 g unt sau 75 g untură, ½ de pachet de praf de copt, 1 ou, o lingură de cacao dizolvată în 4-5 linguri de lapte. Se obține o cocă moale din care se fac 2 foi pe dosul tăvii. Foaia albă - se bat 6 albușuri spumă cu 200 g zahăr, apoi se adaugă 200 g nucă de cocos. Se pune la copt în tavă tapetată cu hârtie. Crema - 6 gălbenușuri se freacă cu 150 g zahăr, o budincă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
frișca și dăm la rece să se întărească. PRAJITURA BUDAPEST 300 g făină, 150 g margarină, 100 g zahăr, 1 ou, 2 linguri de cacao, 2 linguri de lapte și un praf de copt stins. Se fac două foi pe dosul tăvii. Se bat spumă cu 4 ouă, făină și zahăr atât cât cântăresc 4 ouă, se adaugă 4u linguri de apă clocotită, alternată cu făina. Se unge tava cu unt, se dă cu făină și se coace o foaie. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]