7,684 matches
-
căsătorii, deoarece ea cumulează și alte criterii homogamice (etnic, statut socioprofesional, religios, de vârstă). Ea este intim asociată cu proximitatea și similaritatea culturală. Faptul că, spațial, anumite familii (gospodării) sunt proxime înseamnă o probabilitate mare în a fi de aceeași etnie și apropiate ca statut social; împrejurarea că ești elev la o anumită școală și locuiești într-un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție, până la urmă o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primul lucrează la nivelul practicii cotidiene foarte fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât mai mult cu cât ea este înclinată să creadă în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi 5.3.) în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se pot întâlni statute și calități contradictorii din punctul de vedere al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contradictorii din punctul de vedere al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
agresivității bărbaților în toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și droguri, de lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
uneori cooperează. În ordine ierarhică, relațiile abuzive sexuale sunt între: tată vitreg și fiică, tată natural și fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un singur părinte, care au relații deficitare cu părinții sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de informații suficiente despre celălalt; capitalul material adus în căsnicie este mai mic. G. Becker(1991) crede că motivul principal este acela că, divorțând la o vârstă tânără, probabilitatea de a găsi ceva mai bun este mai mare. Rasa și etnia contează în sensul că, la scară statistică, există tendința ca mariajele interetnice să fie mai puțin stabile. În general, cu cât distanța culturală dintre partenerii conjugali este mai mare, cu atât și șansele de despărțire sunt sporite. Distanța culturală înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scară statistică, există tendința ca mariajele interetnice să fie mai puțin stabile. În general, cu cât distanța culturală dintre partenerii conjugali este mai mare, cu atât și șansele de despărțire sunt sporite. Distanța culturală înseamnă școlaritate, capital cultural, dar și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația factorului etnic. Negresele divorțează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională a practicării divorțului, vârsta la căsătorie, graviditatea și nașterea premaritală și recăsătorirea); factori ai procesului familial (existența copiilor, satisfacția în căsătorie, probleme familiale). Într-un fel sau altul, eventual cu alte denumiri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în legătură cu factorii și variabilele ce dau seama de genezașipersistența unui fenomen social, în cazul nostru divorțialitatea, este ceea ce se numește controlul variabilelor: când invocăm „vârsta”, trebuie să ținem seama că e asociată cu „școlaritatea”. Există, apoi, asociații statistice ridicate între etnie, școlaritate, venit, rezidență. La unele legături - cum sunt cele de mai sus - ne așteptăm în mod curent, altele sunt mai subtile și pot deforma serios tabloul descriptivo-explicativ. Exemple de acest fel pot fi preluate din secvența dedicată în precedenta discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despart - și nu numai că declară, dar așa se întâmplă și în realitate -, din cauza „emancipării economice a femeii”, a „distanței dintre rezidență și locul de muncă”, „integrării sociale” etc. Poate că uneori ei invocă direct caracteristici cum ar fi „religia”, „etnia” - acolo unde etnocentrismul este foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate -, dar în general factorii descriși de sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din partea fostului soț, mulți dintre aceștia neplătind nici întreținerea pentru ea (alimony) și nici pensia pentru copii; 3. ajutor neîndestulător din partea statului, a societății în ansamblu. În toate țările, femeile divorțate ce au copii sunt dezavantajate economic diferit și în funcție de etnie (vezi la noi situația mamelor rrome). Consecințele asupra copilului sunt multiple. În societățile tradiționale există tendința de stigmatizare a copilului ai cărui părinți sunt despărțiți. În societatea modernă urbană, acest aspect aproape că nu contează. Există însă o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt corelate cu etnia. Familiile monoparentale sunt disproporțional prezente în funcție de rasă și etnie. Iată situația din SUA, prezentată în tabelul 7 (adaptare după Bryjak, Soroka, 2001, p. 207). Tabelul 7. Rezidența copiilor sub 18 ani după rase și origine hispanică (în procente) Notă: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt corelate cu etnia. Familiile monoparentale sunt disproporțional prezente în funcție de rasă și etnie. Iată situația din SUA, prezentată în tabelul 7 (adaptare după Bryjak, Soroka, 2001, p. 207). Tabelul 7. Rezidența copiilor sub 18 ani după rase și origine hispanică (în procente) Notă: Nu sunt incluși copiii care trăiesc cu alte rude sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
umor Pittman (1992) - ceea ce în spațiul cultural american se numește mai nou „corectitudine politică”. (În esență, acest curent se referă la necesitatea de a întâmpina și recupera - inclusiv prin mijloace politice - discriminările politice, sociale, culturale dintre bărbat-femeie, hetero-homosexual, majoritar-minoritar în etnie etc.) A fi un bun lucrător social și terapeut presupune așadar un eventai de abilități și deprinderi, precum și practicarea unor principii deontologice. Ele nu pot fi însă operante decât dacă au ca fundal o înaltă calificare teoretico-metodologică. Subcapitolele ce urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în viitor (vezi și 5.3.). Câteva concluzii sunt însă clare: o serie de factori operează insidios în alegerile afective, astfel încât ele nu sunt întâmplătoare - la scară statistică - din punctul de vedere al criteriilor socioculturale, cum ar fi clasa socială, etnia, religia (vezi 5.2); există un construct personal al dragostei (filosofia despre ce este iubirea dintre două ființe umane), construct al cărui conținut reflectă în mare măsură socializarea într-o anumită cultură; între aspectele cognitive - în centrul cărora se situează
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socialătc "10.5.3. MentalitĂȚi și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială" Asistența, terapia familială și implementarea unor programe de autoterapie nu pot eluda diferențele marcante ce există în schemele de reprezentări și conduite dintre clasele și straturile sociale, dintre etnii și mai cu seamă dintre bărbat și femeie. Acestea din urmă cuprind un registru larg, de la cele de constituție corporală până la activitățile de loisir sau stiluri de comunicare. Diferențele naturale au suport genetic sau sunt construite cultural prin circularitatea stereotipii-socializare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și ieșirea din componența URSS a dus la apariția altor grupuri interesate în menținerea statalității vechii RSS Moldovenească, din considerente de ce mai multe ori politice și materiale. O cale pentru apărarea acestei statalități a fost cea a afirmării existenței unei etnii și a unei limbi proprii, diferite fundamental de cele din statul vecin de la vest, încât Republica Moldova (din 1991) ar fi un stat național, a cărui legitimitate nu mai poate fi, așadar, pusă în discuție. S-a observat de multă vreme
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
moldovenii din satele cu populație mixtă, amestecați cu ruteni. N. Tașcov, în 1912, considera că, în realitate, moldovenii ar fi format 70% din populația provinciei. Că marea masă a locuitorilor românofoni din Basarabia erau conștienți de unitatea de limbă și etnie cu frații lor de dincolo de Prut, dar continuau să folosească termenii de moldovean și limbă moldovenească, o arată amintirile de călătorie ale lui Nicolae Iorga, de la începutul secolului al XX - lea: la Noua Suliță, la granița dintre Bucovina și Basarabia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
găgăuzi, s-ar folosi tot ... limba rusă; în sfârșit, românii (sau moldovenii, dacă vreți) basarabeni care nu vorbesc limba rusă ar fi excluși de la o mulțime de aspecte ale vieții publice din Republica Moldova, ce presupun contacte cu membri ai altor etnii, încât ar deveni, într-adevăr, musafiri în casa lor. Aberația stabilirii ca limbă de comunicare interetnică într-un stat limba unei minorități naționale și nu a populației majoritare este evidentă pentru oricine. b) Moldovenismul în presă Susținerea tezelor dragi partidelor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
formarea unei națiuni odată cu statul și întemeierea națiunilor pe baza unor structuri politice. Astfel, după Vasile Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată certitudinea: da, noi suntem Moldoveni cu vechime istorică, cu tradiții culturale, cu statut politico-juridic pe acest Pământ încă din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cel Mare și Sfânt, jumătate de veac a luptat pe viață și pe moarte, pentru a nu se supune, pentru a nu îngenunchea în fața robiei turcești”. Așadar, autorul articolului respectiv introduce o teză inedită în istoriografie, anume că noțiunile de etnie și cea de națiune coincid, că o națiune (așadar o etnie) este constituită odată cu apariția statului respectiv și că națiunea moldovenească și-a constituit un stat național cu cinci secole înaintea celorlalte națiuni ale Europei. Ne întrebăm însă dacă, în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și pe moarte, pentru a nu se supune, pentru a nu îngenunchea în fața robiei turcești”. Așadar, autorul articolului respectiv introduce o teză inedită în istoriografie, anume că noțiunile de etnie și cea de națiune coincid, că o națiune (așadar o etnie) este constituită odată cu apariția statului respectiv și că națiunea moldovenească și-a constituit un stat național cu cinci secole înaintea celorlalte națiuni ale Europei. Ne întrebăm însă dacă, în accepția autorului, există astăzi, ca reminiscență a unor realități europene contemporane
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]