8,317 matches
-
nu trăiesc în regiunile locuite de om, deoarece ouăle lor sunt luate de localnici din cuib. Perioada de împerechere are loc în perioada sezonului secetos, masculul atrage atenția femelei prin bătăi din aripi și zburlirea moțului de pene de pe cap. Femela depune în cuibul situat pe tufișuri, între 1 și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
rămân prinse în paragate (unealtă de pescuit, formată dintr-un șir de cârlige cu nadă), utilizate pentru ton. Zonele unde se hrănesc sunt contaminate sau distruse, li se strâng ouăle, iar locurile de perpetuare se transformă în așezări turistice, unde femelele care vin să depună ouăle sunt confuze din cauza strălucitoarelor lumini de neon, se rătăcesc în interior și mor. Foarte puține populații de țestoase marine nu se dovedesc a nu fi afectate de tehnicile moderne de pescuit sau de vânătoarea ilegală
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
grade, chiar dacă carnea de țestoasă bătrână nu este comestibilă. Cele mai mici dintre țestoasele marine sunt cea de golf și cea aurie. Spre deosebire de celelalte specii, acestea se reunesc pentru a depune ouăle; în unele ocazii se grupează câte 150000 de femele de țestoase de golf. Reuniunile, denumite și sosiri, sau trasnsformat în populare atracții turistice. Acest ecoturism are tabere pro și contra, pe o parte este trezit interesul pentru conservarea țestoaselor, iar pe de altă parte prezența umană le poate dezorienta
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are sub bărbie o pată de culoare cafenie închisă. Prepelița credește de regulă două generații de pui într-un an, cuibul este o gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburi care sunt aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește femela singură. Puii eclozează la 18
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
bărbie o pată de culoare cafenie închisă. Prepelița credește de regulă două generații de pui într-un an, cuibul este o gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburi care sunt aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește femela singură. Puii eclozează la 18 - 19 zile. Toamna păsările migrează spre sud în Africa de Nord, Africa Centrală și Asia de Sud Vest
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburi care sunt aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește femela singură. Puii eclozează la 18 - 19 zile. Toamna păsările migrează spre sud în Africa de Nord, Africa Centrală și Asia de Sud Vest unde iernează. Unele specii din Scandinavia iernează în regiunile din Europa de Sud.
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
și cioc lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă de „S”. Acest lucru este ușurat de vertebra șasea cervicală, care este mai lungă. Păsările din această familie prezintă un dimorfism sexual destul de accentuat, masculii fiind mai mari ca femelele. Culoarea penajului păsărilor este diferită, de la alb, cenușiu până la negru. Zborul lor este caracterizat prin planare cu bătăi rare din aripi. Păsările se hrănesc în special cu animale mici acvatice, pești, amfibii, crustacei, moluște, reptile, păsări, rozătoare mici, insecte, ele
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
unele specii pot să fie uriașe. În delta Nilului numărul de păsări dintr-o colonie cu specii de stârc diferite pot să atingă cifra de 70.800 de perechi . În timpul perioadei de împerechere masculii fac un adevărat ritual pentru ademenirea femelei, cu gâtul și aripile întinse. Cuiburile sunt construite în arbori sau ascunse în stuf, ouăle fiind clocite de ambii parteneri. Puii nu eclozează toți o dată, și se întâmplă frecvent ca frații mai mari să ia hrana de la cei mai mici
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
a) mazăre pentru boabe; ... b) fasole pentru boabe; c) bob; ... d) linte; e) năut; ... f) lupin. ... B) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit sunt definite după cum urmează: ... 1. vaci și bivolițe: - Vaci - femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată; - Bivolițe - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată; 2. ovine și caprine: - Oi - femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată; - Capre - femele din specia caprine
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
linte; e) năut; ... f) lupin. ... B) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit sunt definite după cum urmează: ... 1. vaci și bivolițe: - Vaci - femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată; - Bivolițe - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată; 2. ovine și caprine: - Oi - femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată; - Capre - femele din specia caprine care au fătat cel puțin o dată; 3. porci pentru îngrășat - porci
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
pe baza normelor de venit sunt definite după cum urmează: ... 1. vaci și bivolițe: - Vaci - femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată; - Bivolițe - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată; 2. ovine și caprine: - Oi - femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată; - Capre - femele din specia caprine care au fătat cel puțin o dată; 3. porci pentru îngrășat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducție; 4. albine - familii de albine; 5. păsări
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
și bivolițe: - Vaci - femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată; - Bivolițe - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată; 2. ovine și caprine: - Oi - femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată; - Capre - femele din specia caprine care au fătat cel puțin o dată; 3. porci pentru îngrășat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducție; 4. albine - familii de albine; 5. păsări de curte - totalitatea păsărilor din speciile găini, rațe, gâște, curci, bibilici
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Cea mai mare de specii de tarantule este "Theraphosa blondi", din Venezuela și Brazilia (30 cm). Majoritatea speciilor de tarantule trăiesc în medie 2-5 ani până ajung la maturitate. Masculii după maturizare trăiesc un an, fără a avea loc năpârlirea. Femelele sunt mai longevive, pot atinge și vârsta de 30 de ani "(Brachypelma emilia)". Numele provine de la cuvintele grecești: θήρα (thèra) - "animal sălbatic, fiară" și φός (phos) - "lumina". Denumirea de „tarantula” provine de la numele orașului italian Taranto. Inițial a fost folosit
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
tuburile lui Malpighi, puternic ramificate. Unele specii de tarantula manifestă un dimorfism pronunațat. Masculii tind să fie mai mici (în special mărimea opistosomei). Masculii maturi pot avea cârlige tibiale pe picioarele din față, care sunt folosite pentru a restrânge colții femelei în timpul acopulației. Ei se maturizează mai devreme decât femelele. Când se întâlnesc, atât femela cât și masculul execută un ritual, cu scopul de a afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
manifestă un dimorfism pronunațat. Masculii tind să fie mai mici (în special mărimea opistosomei). Masculii maturi pot avea cârlige tibiale pe picioarele din față, care sunt folosite pentru a restrânge colții femelei în timpul acopulației. Ei se maturizează mai devreme decât femelele. Când se întâlnesc, atât femela cât și masculul execută un ritual, cu scopul de a afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
tind să fie mai mici (în special mărimea opistosomei). Masculii maturi pot avea cârlige tibiale pe picioarele din față, care sunt folosite pentru a restrânge colții femelei în timpul acopulației. Ei se maturizează mai devreme decât femelele. Când se întâlnesc, atât femela cât și masculul execută un ritual, cu scopul de a afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
în timpul acopulației. Ei se maturizează mai devreme decât femelele. Când se întâlnesc, atât femela cât și masculul execută un ritual, cu scopul de a afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele depun în jur 50 - 2000 ouă, în funcție de specie, într-un cocon de mătase . Coconul este păzit timp de 6 - 7 săptămâni. În acest timp, femela va rămâne
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
femela cât și masculul execută un ritual, cu scopul de a afla dacă aparțin uneia și aceleiași specii. Acuplația este aceeași ca și la majoritatea păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele depun în jur 50 - 2000 ouă, în funcție de specie, într-un cocon de mătase . Coconul este păzit timp de 6 - 7 săptămâni. În acest timp, femela va rămâne în apropiere de sacul cu ouă și devine mai agresivă. Dopă eclozare juvenilii
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
păianjenilor. Deși femelele pot avea un comportament agresiv, după împerechere, masculii rareori devine o masă. Femelele depun în jur 50 - 2000 ouă, în funcție de specie, într-un cocon de mătase . Coconul este păzit timp de 6 - 7 săptămâni. În acest timp, femela va rămâne în apropiere de sacul cu ouă și devine mai agresivă. Dopă eclozare juvenilii rămân în cuib pentru o perioadă de timp. Theraphosidae sunt prădători care-și pândesc prada din ambuscada. Ei se hrănesc cu muște, gândaci, fluturi, șopârle
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula opistosomei este slab chitinizată). Tarantulele tinere năpârlesc mai des, pe când la adulți peroada dintr enăpârliri este mai mare. Femelele adulte năpârlesc aproximativ odată pe an. Semnele apropierii năpârlirii sunt: culoarea păianjenul devine mai închisă, abținerea de la hrană. Datorită năpârlirii, păianjenii își restabilesc numărul de perișori pierduți și regenerează membrele desecate. Chiar dacă au o reputație înfricoșătoare, tarantulele au și ele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
este o familie de păianjeni din subordinul Mygalomorphae. Se deosebesc prin chelicerele masive. Masculii au o colorație vie, femele sunt de culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
în interiorul tubului până când cineva nu va atinge pânza. Simțind vibrațiile pânzei, el se repezește spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
spre victimă și o aduce în vizuină. În cază de pericol se retrage sau atacă inamicul cu chelicerele puternice. Dimorfismul sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
sexual este evidențiat în dimensiunle corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunele adulților, iar peste patru ani
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
corpului. Femelele genului "Atypus" au o lungime de 7 - 21 mm, iar masculii 12 mm; femelele gen. "Calommata" au 23 - 30 mm, masculii aproximativ 7 mm. Toamna, în perioada împerecherii, masculii părăsesc vizuinele în căutarea femelei. După acuplație, masculul și femele trăiesc împreună câteva luni, până la moarte mascului. Apoi, femela se hrănește cu trupul mascului. Femela depune coconul cu ouă în vizuină. Peste un an de la eclozare, juvenilii ajung la dimensiunele adulților, iar peste patru ani devin maturi sexual. Familia cuprinde
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]