8,564 matches
-
Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie de ființe supranaturale decid la naștere felul în care va decurge viața omului, așa cum sunt ursitoarele în folclorul românesc. Destinul individual a fost multă vreme corelat cu astrele, cu configurația orientării corpurilor cerești, a planetelor mai ales, în momentul începerii vieții cuiva. Astrologia babiloniană și egipteană este una dintre marile contribuții la istoria culturii a acestor civilizații, alături de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
însă o altă mare tradiție a portretisticii figurative care încearcă să surprindă „caracteristicile caracteriale” ale unei persoane pe baza virtualei asemănări a acestuia cu animalele. Se consideră că animalele au un specific tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat de folclor, fabule, mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, pentru dezvoltarea literaturii și valorificarea folclorului. S-au publicat poezii compuse sub influența liricii eminesciene, dar vădind, nu de puține ori, și înrâurirea versurilor lui Al. Macedonski, nuvele, schițe și câteva studii istorice. C. Berariu (și sub pseudonimul Corneliu Micu), I.G. Toma, Șt. Bodnărescu, C. Isopescu-Grecul
INCERCARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
referă la Jean Boutière (ca monografist al lui Creangă), Sextil Pușcariu (ca istoric literar), Calistrat Hogaș (din perspectiva receptării), Mihail Sadoveanu și Panait Istrati (ambii urmăriți în popasul lor la Iași) sau cuprind rezultatul unor preocupări de filolog (revista de folclor „Șezătoarea”, Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate de folclorul autohton. Traduceri: Povestiri din Hronografe, CPL, II, 241-265; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Catalogul manuscriptelor românești, întocmit de Ion Bianu, R. Caracaș și G.
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
oprit, Solomon împărat), Victor Papilian (Un acuzat zâmbi), Pavel Dan (Ursita), Ion Munteanu, iar Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația de la 1848, Iulian Jura, Cum ar trebui studiat Titu Maiorescu, N. Iorga, Ceva despre presa română după 1866, Șt. Bezdechi, Ovidiu și soția sa), eseuri filosofice (Lucian Blaga, Simboluri spațiale
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează Ion Ghinoiu, Victor Ernest Mașek, Narcisa Știucă, Elena Raicu. Revista mai conține un dicționar de termeni de etnografie și folclor, dezbateri, interviuri, calendare creștine, ilustrații. Alți colaboratori: Radu Bogdan, Anca Giurchescu, Vasile Vetișanu, Radu Stoian. M.W.
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
Taloș, Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu), cercetarea lui C. rămâne unul dintre reperele fundamentale ale domeniului. O continuare firească a studiului despre colindat este cel despre aspectul contrastant al colindatului, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei (1997), exegeză de folclor comparat care ocupă un loc distinct în cadrul operei lui C., prin noutatea și adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este masiv, însemnând de fapt descoperirea unui obicei necercetat până atunci (Creangă, în Amintiri din copilărie, îl semnalase
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G.
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999. I.D.
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Educației Socialiste (din 1971), instructor la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii (1990-1997), consultant artistic la Centrul Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii (1990-1997), consultant artistic la Centrul Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara Muntean, ale cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă și cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere, cugetare asupra vieții, satiră. Interesante considerații
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
cărei cântece le-a publicat George Muntean. Culegerea prilejuiește cunoașterea mai amănunțită a cântecului de lume, cu compoziția lui complexă și cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere, cugetare asupra vieții, satiră. Interesante considerații face C., în introducere, asupra stării folclorului din zona cercetată, în special asupra cântecului nuvelistic. Tot microzona Rădăuților o are în vedere și în studiul Balada în folclorul Moldovei de Nord (1984). Inițial, autorul examinează originea, vechimea și circulația acestei specii poetice, ca apoi, într-o formulare
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere, cugetare asupra vieții, satiră. Interesante considerații face C., în introducere, asupra stării folclorului din zona cercetată, în special asupra cântecului nuvelistic. Tot microzona Rădăuților o are în vedere și în studiul Balada în folclorul Moldovei de Nord (1984). Inițial, autorul examinează originea, vechimea și circulația acestei specii poetice, ca apoi, într-o formulare lapidară, să definească vechimea și principalele note particulare ale baladei familiale: „o seamă de motive și interdicții (incestul, adulterul etc.), elemente
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
echilibrul și, în ultimă instanță, însăși existența grupului.” Analiza repertoriului, supus unei lecturi moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar în ce privește tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
grupului.” Analiza repertoriului, supus unei lecturi moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar în ce privește tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar în ce privește tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]