7,943 matches
-
prizonierii aliați aveau o rată a mortalității de 2% - 4% , decese care erau atribuite în general mortalității din cauze naturale, rata mortalității în lagărele japoneze de prizonieri era de 20% - 35%. Aceste decese erau datorate tratamentelor fizice proaste, malnutriției, muncii forțată și lipsei de medicamente, în mod special a celor împotriva malariei. În timpul războiului din Vietnam, americanii capturați de nord-vietnamezi erau bătuți și torturați în mod obișnuit, violându-li-se statutul lor de prizonieri de război. Prin contrast, facilitățile folosite pentru
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]
-
raioane, după model sovietic. Astfel, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) au fost create următoarele unități administrative: Înainte și după al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a deportat un număr foarte mare de persoane din Basarabia și Bucovina la muncă forțată, unde mulți dintre ei au murit sau au fost executați. Deportate erau persoanele care fuseseră declarate inamici ai clasei muncitoare de politica stalinistă. Erau incluse persoane care fuseseră polițiști, soldați, clerici, proprietari de terenuri (atât nobili cât și țărani împroprietăriți
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
obținute din cultivarea trestiei de zahăr, Guadelupa a început să se orienteze spre alte domenii, în 1923 aceasta exportând primele banane. Între 1940 și 1943 insula a fost sub controlul Guvernului de la Vichy care a instaurat un regim de muncă forțată. În 1946 aceasta a devenit un departament de peste mări în care au fost incorporate ulterior și alte insule. Guadelupa este în același timp o regiune și un departament de peste mări francez. Prefectura este situată la Basse-Terre și împreună cu Martinica, situată
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
multe exemple. Mai relatăm că țăranii Teodor Zolog, Gligor Potor, și mulți alții, în urma maltratărilor securisto-comuniste au decedat. În toamna anului 1949 tot satul a fost arestat, oamenii fiind bătuți și maltratați, pentru că s-au opus planului comunist de colectivizare forțată a agriculturii. De aceste atrocități nici femeile n-au fost scutite. Nopțile circulau călare pe cai prin sat milițieni străini, dar și câțiva cucerzeni, îmbrăcați în haine de miliție, pentru camuflaj. Finalul "glorios" a fost realizat înființarea g.a.c. , cu
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
de sânge cerută pănăzenilor, o parte din cei înrolați nemaiîntorcându-se de pe front (10 morți și 10 dispăruți), iar alții cunoscând rigorile și chinurile lagărelor de prizonieri. După 1945 satul va traversa o perioadă de mari frământări legate de colectivizarea forțată și de îndoctrinarea comunistă, dar se va produce și un proces de urbanizare legat de procesul de industrializare a țării, mulți locuitori din Pănade lucrând în Blaj la IAMU sau CPL. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
și paranoic. După revolta muncitorilor din Brașov (14-15 noiembrie 1987), a făcut declarații critice la politica conducerii de partid și de stat, transmise de postul BBC și agenția de presă UPI. A fost anchetat și i s-a impus domiciliu forțat. Totuși, la intervenția ambasadei americane, și cu ajutorul șefului Securității la acea vreme, Iulian Vlad, i s-a permis să plece pentru șase luni în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu funcționari ai Departamentului de Stat, Biroul pentru Europa de Est, și cu
Silviu Brucan () [Corola-website/Science/300260_a_301589]
-
perioadă a fost construită o școală nouă, a fost instalată o moară electrică pentru mălai și a fost ridicată o biserică ortodoxă, iar muncitorii și elevii făceau naveta, cu autobuzul, în special la Teiuș și Aiud. Ca urmare a colectivizării forțate a satului și a industrializării țării, în Pețelca s-a declanșat un proces de scădere continuă a numărului de locuitori. La procesul de depopulare a așezării au contribuit și acele persoane care s-au stabilit definitiv în așezările mari cu
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
recolte obținute țărănimea, prin rechiziții, a fost nevoită să dea pentru front, alimente, mai ales începând cu anul 1916. Jalea și mizeria domnea pretutindeni la sate, fapt ce obligă pe țărani să manifeste opoziție, prin sustragerea de la rechiziții, de la muncile forțate. Dezertarea de pe front devine un fenomen. Alții trec peste munții și se înrolează în armata română. Următorii localnici au murit în timpul războiului, în perioada 1914-1918: Afrim Niculae 25 ani, Avram Simion 35 ani, Baldea Petru 24 ani, Buburuț Nicolae 24
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
li s-a interzis să participe la serviciile religioase. Învățământul public a fost separat de biserică, iar din programa școlară a fost scoasă religia. Perioada 1929 - 1939 reprezintă un deceniu tumultos în istoria rusă - o perioadă de industrializare masivă (industrializare forțată) și de lupte politice, în timpul cărora Iosif Vissarionovici Stalin a reușit să obțină controlul total asupra societății sovietice, exercitând o putere practic nelimitată, cum nici măcar de țari nu avuseseră. După moartea lui Lenin, Stalin s-a luptat să câștige controlul
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
zi, șase zile pe săptămână, într-un efort susținut pentru construirea unei structuri economice total noi. Ca parte a acestui plan, statul a preluat controlul agriculturii prin intermediul fermelor de stat (sovhozuri) și a celor colective (colhozuri) în cadrul procesului de colectivizare forțată. Printr-un decret din februarie 1930, aproape un milion de "culaci" au fost alungați de pe pământurile lor. Mulți țărani s-au opus măsurilor luate de stat în agricultură, deseori lăsând pământutl în paragină, ascunzând recoltele sau ucigându-și animalele pentru
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
română au participat la genocidul evreilor din regiunea Odessa. În timpul ocupației, în regiunea Leningrad, apropae un sfert din populația sovietică a pierit. Teritoriile ocupate de germani au suferit de pe urma atrocităților armatei, deportării unor cetățeni pentru a fi folosiți la muncă forțată, dar și datorită tacticii „pământului pârjolit” a Armatei Roșii aflate în retragere. Un număr neprecizat de cetăăteni sovietici au murit datorită foametei și absenței celei mai elementare asistențe medicale. Se apreciază că 3,5 milioane de prizonieri din cei 5
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
din Anglia, Howe a debarcat la Halifax în Noua Scoție și a ocupat State Island. Washington, convins că Howe a plecat spre New York, a lăsat cinci regimente în Boston sub comanda lui Artemius Ward și s-a îndreptat în marș forțat să apere orașul. Vasele britanice aduceau întăriri și materiale în cursul primăverii. În august, Howe comanda 32 000 de soldați din care 9000 erau mercenari germani. Amiralul lord Richard Howe, fratele mai mare al generalului, a sosit din Anglia cu
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale (fost Dumbrava Roșie din Vale) a fost desființat și comasat cu satul Săvinești. În timpul regimului comunist, comuna a fost industrializată forțat, aici construindu-se un combinat de fire și fibre sintetice; odată cu intrarea în criză a economiei planificate comuniste, combinatul a început să întâmpine dificultăți; după trecerea la economia de piață în România, fabrica a avut și mai mult de suferit
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
recenzați 545 de locuitori, sași, români, unguri și țigani. În 1930, au fost recenzați 628 de locuitori, din care 328 sași și 239 români. La sfârșitul lunii ianuarie 1945, mulți locuitori sași au fost deportați în Uniunea Sovietică la muncă forțată Într-o notă întocmită de primărie în 9 noiembrie 1946, situația sașilor din Moardăș era următoarea: 262 la casele lor, 44 la muncă forțată în URSS, 45 plecați în Germania. După Revoluția din 1989, aproape toți sașii rămași în Moardăș
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
constituie și cazarea la localnici. Tradiția locală spune că în vremuri străvechi zona era ocupată de o mânăstire și chilii cu măicuțe/călugărițe; de aici s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de „soi", prăjituri, plăcinte și țuică) - ospățul recoltei. În lunile iulie-august se lucra mult la culesul fânului, nutrețul pentru vite în timpul iernii. Satul Livadia în trecut avea caracter predominant de creștere a vitelor, ocupație care a dispărut complet după colectivizarea forțată, din anii comunismului și urcatul vitelor la deal sau la munte. Urmau muncile de toamnă: strângerea prunelor și făcutul țuicii, momente de asemenea de bucurie. Culesul porumbului la începutul toamnei, cu „deoșatul" lui în curte, se face și în prezent
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în timp de anul 1989, se uită tot mai mult relele acelor vremuri, atmosfera de teamă, suspiciunea reciprocă, grija de a nu vorbi „ce nu trebuie". Sigur că teroarea din anii 1947-1960 a dispărut, iar colectivizarea din anul 1961, făcută forțat, împotriva voinței părinților și bunicilor generațiilor actuale, este cauza acestor transformări profunde. Simțul de proprietate („din sânge") însă s-a păstrat, dovadă graba și rapiditatea preluării terenurilor agricole după legea din 1991, preluări haotice, cu foarte multe abuzuri și nereguli
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Boiștea-Răzeși, Boiștea Călin, Ciuperci, Corbu, Flocești, Heltiu și Miclăușoaia. În 1931, comuna Bogdana se regăsește cu denumirea de "Borzești". În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au început după 1952 evoluția forțată a comunei vecine Onești către statutul de oraș. Comuna Jevreni a fost desființată, câteva sate ale ei (inclusiv cel de reședință) trecând la comuna Borzești, denumită acum "Ștefan cel Mare" (ca și satul ei de reședință, fost Valea Seacă). În
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
proces, fermentația are loc într-un turn în care sunt introduse și așchii de lemn sau cărbune vegetal. Alimentul conținând alcool este vărsat puțin câte puțin prin gura turnului; pe la baza turnului este introdus aer proaspăt prin convecție naturală sau forțată. Ameliorarea aportului de aer prin acest proces reduce timpul de producere a oțetului de la câteva luni la câteva săptămâni. Astăzi, oțetul este produs în cea mai mare parte în rezervoare în care sunt scufundate culturile bacteriene, metodă care a fost
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
în detașamente de muncă forțată pentru români. În aceste condiții, la încurajările sculptorului Bèny Ferenczy, fiul pictorului Károly Ferenczy, va da admitere la Academia de belle-arte din Budapesta (1942-1944). Și de aici, în timpul verii este dus din nou la muncă forțată. La 8 august 1944 se căsătorește cu pianista Elisabeta Kádár, fiica pictorului băimărean Géza Kádár în casa căruia tânărul Vida și-a petrecut mult timp în compania muzicii de pian și a discuțiilor pe teme istorice și artistice. Kádár era
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
cu patru luni mai înainte de termen. Tot canalul a fost construit într-o perioadă de numai 20 de luni, între 1931 și 1933, aproape întregime prin muncă nemecanizată. De fapt, canalul a fost primul proiect important construit prin folosirea muncii forțate a prizonierilor din Gulag. BBLAG - Directoratul Belomorkanal a asigurat asigurat forța de muncă de aproximativ 150.000 de deținuți. Propaganda oficială a descris acest proiect ca o dovadă a eficienței Gulagului. Condițiile de muncă la BBK erau cumplite, fiind concepute
Canalul Marea Albă-Marea Baltică () [Corola-website/Science/300760_a_302089]
-
activitatea grupului ca fiind de natură criminală. Tipul de rezistența opusă de acest grup a fost, la început, unul de propagandă. Bodiu organiza "adunări cu țăranii", în casele unora dintre participanți, unde le vorbea despre pericolul sovietizării și al colectivizării forțate. Aceste acțiuni au fost considerate de autorități ca "banditism terorist". O altă metodă, considerată de autorități drept "teroristă", era intimidarea cadrelor de conducere prin intermediul unor scrisori, în care Filimon Bodiu, folosind expresii care, după părea lui, trebuiau să sune autoritar
Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300834_a_302163]
-
oportunitate de a vorbi în sfaturile lumii”. El credea că succesul Ligii în reducerea armamentelor ar fi cea mai mare probă a credibilității ei. El a fost semnatar al din 25 septembrie 1926, prin care se încerca interzicerea utilizării muncii forțate. El a susținut o rezolvare a problemei și a promovat aderarea Germaniei la Ligă, care a fost acordată în septembrie 1926 după pregătiri intensive întreprinse de Nansen. La 17 ianuarie 1919, Nansen s-a căsătorit cu Sigrun Munthe, o veche
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
luat înapoi bisericile și moșiile bisericești de la uniți. Lucrurile însă au continuat să se agraveze, astfel că în 1761 aproape toate schiturile și mânăstirile pomenite mai sus au căzut victime artileriei militar-confesionale austriece, ca urmare a campaniei armate de alipire forțată a românilor ortodocși la Roma catolică. Învățătorul făgărășan "Andrei Șovăiloviciu" scrie în 1791: Acesta a fost fondul tragic al sec. al XVIII-lea transilvan, când Biserica românească de aici s-a dezbinat, apărând pe lângă vechea Biserică Ortodoxă, păstrătoare a rânduielilor
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
1900, în Sânpetru trăiau 2.173 de locuitori, dintre care 1.183 sași, 942 români și 47 unguri. După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, 224 de sași au fost deportați în Uniunea Sovietică în cadrul trimiterii la muncă forțată. Dintre aceștia, 55 au murit acolo, restul s-a întors acasă ori a emigrat direct în Germania. În perioada imediat următoare (anii '50-'60) autoritățile comuniste au adus în Sânpetru țărani din diverse zone ale țării. După emigrarea, în 1958
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]