7,044 matches
-
chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia. AsistenŃa medicală a fumătorului în vederea renunŃării la fumat constă în diagnosticarea corectă a consumului cronic de tutun și a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine abstinenŃa completă după prima tentativă de renunŃare la fumat. Majoritatea continuă să fumeze pentru mulŃi ani, parcurgând, în mod tipic, un ciclu cu perioade de remisiune și recădere. Abordările moderne în tratamentul tabagismului trebuie să reflecte cronicitatea dependenŃei de tutun (38). Modelul unei afecŃiuni cronice recunoaște natura evoluŃiei pe termen lung, precum și caracterul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
consiliere sau tratament comportamental. -Pentru pacienŃii care nu doresc să renunŃe în acest moment, oferiŃi intervenŃii motivaŃionale menite să determine încercări viitoare de renunŃare la fumat. -Pentru pacienŃii care au renunŃat la fumat recent și care păstrează tendinŃe de a fuma, aplicaŃi metode de prevenŃie a recidivelor. “Arange ” Programează -ToŃi subiecŃii la care s-au aplicat măsurile precedente, trebuie să beneficieze de urmărire. 89 4.4. Evaluarea fumătorilor înaintea iniŃierii terapiei de renunŃare la fumat Prima etapă a intervenŃiei terapeutice pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
numărul de ani de fumat; “marii fumători“au un consum de peste 20 pachete-an și ridică probleme privind tratamentul); d. DependenŃa de nicotină definită prin minim 3 dintre cele 7 criterii OMS, prezente în ultimele 12 luni (dorinŃă puternică de a fuma, dificultate în a controla cantitativ fumatul, simptome de sevraj la reducerea sau întreruperea consumului, continuarea consumului în ciuda instalării consecinŃelor nocive, prioritate asupra altor activităŃi, toleranŃă crescută, simptome fizice de sevraj tabagic). Evaluarea severităŃii dependenŃei de nicotină este o etapă importantă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Aceasta poate să apară în zile sau săptămâni de la începerea fumatului, chiar dacă nu are la început un caracter regulat, ci doar ocazional (338). AddicŃia determină simptome reprezentate prin creșterea iritabilităŃii, neliniște, dificultăŃi de concentrare, depresie, foame, dorinŃa imperioasă de a fuma, la încercarea sistării fumatului. Acestea sunt datorate modificărilor fiziopatologice apărute la nivel cerebral, însoŃite de o creștere a eliberării de catecolamine de la nivelul suprarenalei (339, 340). Teama de creștere în greutate apare în special la femei, care trăiesc o adevărată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
corporale superioară bărbaŃilor, la întreruperea fumatului, în medie cu 3,8 kg, faŃă de 2,8 kg. Depresia este o tulburare cu o prevalenŃă de patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau nu această afecŃiune în antecedente. Când apare depresia în timpul renunŃării la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii care întrerup fumatul și îl reiau după o perioadă mai mare de 6 săptămâni, recăderea nu este determinată de simptomele datorate sevrajului, ci de dorinŃa de a fuma indusă de evenimente interne și externe. Evaluând importanŃa unor astfel de evenimente pot fi identificaŃi factorii inductori ai recidivei în tratamentul pentru renunŃarea la fumat. Câteva întrebări simple pot fi utile în realizarea acestei evaluări (346): a. Eliberarea emoŃională. Pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sens? 94 c. Răsplata simŃurilor. MulŃi fumători simt o plăcere în a Ńine o Ńigară între degete sau în a o “pufăi”. Cum vi se pare acest lucru? d. Imaginea. MulŃi fumători se identifică cu un model al oamenilor care fumează o anumită marcă de Ńigări. Ce fel de oameni sunt cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o Ńigară între degete sau în a o “pufăi”. Cum vi se pare acest lucru? d. Imaginea. MulŃi fumători se identifică cu un model al oamenilor care fumează o anumită marcă de Ńigări. Ce fel de oameni sunt cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din punct de vedere al personalizării strategiei terapeutice non farmacologice și farmacologice în vederea renunŃării
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tratamantului, cu posibilitatea administrării la nevoie. O administrare combinată pare să fie varianta cea mai favorabilă pentru controlul de fond al simptomatologiei și totodată pentru situaŃiile în care este nevoie de un răspuns imediat pentru controlul nevoii acute de a fuma (346). Expunerea pentru perioade îndelungate la nicotină, determinată de fumat, este asociată cu desensibilizarea unor subtipuri ale receptorilor nicotinici colinergici cerebrali. Desensibilizarea are efecte de scădere a eliberării de noradrenalină la stimularea endogenă prin acetilcolină. Terapia de substituŃie nicotinică, folosind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crește nivelul dopaminei extracelulare în nucleul accumbens și îmbunătăŃește activitatea dopaminergică în aria tegmentală ventrală, prin inhibarea recaptării. Aceste efecte ale medicamentului sunt responsabile de eliminarea dependeŃei de nicotină (352). Administrarea bupropionului trebuie începută în perioada în care pacientul încă fumează și se fixează o dată Ńintă pentru oprirea fumatului, la două săptămâni de la iniŃierea terapiei. Prin această strategie se permite medicamentului să atingă un nivel seric stabil și în același timp, să înceapă să își exercite efectele. Doza iniŃială este de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în sistemul mezolimbic. Vareniclina stimulează eliberarea de dopamină la un nivel mai redus, dar de durată mai lungă, comparativ cu cea obŃinută prin inhalarea de nicotină (354). Medicamentul produce o satisfacŃie mai redusă decât nicotina și diminuează dorinŃa de a fuma la pacientul care este deja abstinent (355). Mai multe studii randomizate referitoare la eficacitatea vareniclinei în renunŃarea la fumat au demonstrat o dublare a ratei de succes a abstinenŃei tabagice în cazul folosirii a 1 mg zilnic de vareniclină și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scaderea efectelor comportamentale ale nicotinei. Mecamilamina produce blocada nicotinică ce determină suprimarea abilităŃii subiecŃilor umani sau animalelor de laborator de a discrimina între administrarea de nicotină și placebo. Pretratamentul cu mecamilamina, asociat cu consilierea de specialitate, reduce dorinŃa de a fuma, fiind demonstrată eficienŃa renunŃării la fumat la 50% dintre subiecŃi, în două săptămâni de la începerea tratamentului. Prin blocada nicotinică, mecamilamina precipită simptomele tipice sevrajului acut al tutunului, motiv pentru care, pentru eficienŃa terapeutică trebuie administrată înaintea renunŃării la fumat (357
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la intervenŃiile farmacologice. 1. Însușirea unor tehnici practice de rezolvare a situaŃiilor incitante la fumat (346) Terapia de aversiune implică asocierea fumatului cu imagini sau experienŃe neplăcute, care produc dezgust sau teamă. Terapia de saturaŃie implică creșterea numărului de Ńigări fumate până la atingerea aversiunii. Fumatul rapid reprezintă inhalarea fumului de Ńigară cu frecvenŃă crescută, la fiecare 6 secunde, până când aceasta produce o stare de rău fumătorului. Controlul stimulilor are la bază premiza că fumatul este declanșat de o largă varietate de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
declanșator. Diminuarea aportului de nicotină constă în fumatul unor Ńigări cu un conŃinut din ce în ce mai redus de nicotină, până la eliminarea completă. Aplicarea tehnicilor de relaxare are ca scop eliminarea tensiunii, stresului, anxietăŃii, elemente dovedite a sta la baza nevoii de a fuma. Fumatul controlat pleacă de la premiza că reducerea fumatului este asociată cu o scădere a riscurilor pentru sănătate. Fumatul controlat își propune să scadă riscurile, la persoanele care nu vor să renunŃe în totalitate la fumat, prin reducerea consumului de tutun
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
psihologic și comportamental, cu încurajarea pacientului de a opri definitiv fumatul Anticiparea situaŃiilor dificile apărute în timpul tratamentului și alegerea unor strategii acceptate de către pacient, personalizate, va oferi acestuia soluŃii pentru problemele legate de dificultatea de a rezista tentaŃiei de a fuma (335). Consiliere practică și suport în rezolvarea problemelor Exemple Recunoașterea situaŃiilor periculoase - identificare evenimente, stări interioare sau activităŃi care cresc riscul de recidivă la fumat. -stări afective negative, stress; -proximitatea altor fumători; -alcoolul; -apariŃia imboldului; -disponibilitatea Ńigărilor. Dezvoltarea abilităŃilor de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
situaŃiilor periculoase. -învăŃarea anticipării și evitării tentaŃiilor; -învăŃarea strategiilor cognitive pentru reducerea stărilor negative; -realizarea de schimbări ale stilului de viaŃă care reduc stresul și cresc calitatea vieŃii; -învăŃarea de activităŃi cognitive și comportamentale în scopul combaterii imboldului de a fuma (distragerea atenŃiei, eliminarea rutinei). Oferirea de informaŃii elementare despre fumat și realizarea cu succes a renunŃării la fumat. -faptul că o singură Ńigară fumată crește probabilitatea recidivei. -explicarea problemelor cauzate de sevrajul la tutun (apariŃia unui vârf al simptomatologiei în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
că o singură Ńigară fumată crește probabilitatea recidivei. -explicarea problemelor cauzate de sevrajul la tutun (apariŃia unui vârf al simptomatologiei în medie, la 1-2 săptămâni de la sistarea fumatului, care uneori poate persista și luni, perioadă caracterizată prin imboldul de a fuma). -explicarea naturii addictive a fumatului. Strategii de implementare Încurajarea pacientului pentru renunŃarea la fumat. -InformaŃi pacientul cu privire la existenŃa terapiei farmacologice a dependeŃei nicotinice. -InformaŃi asupra faptului că, peste jumătate dintre fumători renunŃă la un moment dat la fumat, forŃaŃi fiind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
termen scurt și lung. Rezultatele pe termen scurt sunt evidente, dovezile demonstrând menŃinerea efectelor benefice la 50 de minute după exerciŃiul fizic. Activitatea fizică determină reducerea simptomelor sevrajului la tutun (depresie, iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute la 24 37% din frecvenŃa cardiacă maximă) reduc nevoia de a fuma până la 50 de minute. Efectele sunt similare atât pentru perioadele scurte sau mai lungi de abstinenŃă la fumat, cât
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute la 24 37% din frecvenŃa cardiacă maximă) reduc nevoia de a fuma până la 50 de minute. Efectele sunt similare atât pentru perioadele scurte sau mai lungi de abstinenŃă la fumat, cât și pentru niveluri moderate sau înalte ale simptomelor sevrajului nicotinic. Este dovedit faptul că efectele favorabile imediate ale exerciŃiului fizic sunt
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și la ce oră? Cât mânca? Aproximativ, carne, legume etc.? Îi plăcea să mănânce? Digera bine și repede? Dormea după masă? Avea dese indigeste? Vărsa câteodată? Era constipat? Avea adesea diaree? Urina mult? Se scula de multe ori să urineze? Fuma? Și de când? Câți bani pe zi? Priza tabac și de când? Câți bani pe zi? Regulile le avea bine? La ce epocă a avut ultimele reguli? Lua de obicei medicamente (morfină, cocaină, eter, cloror, bromură etc.). Somnul La ce oră se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile cavoului și încep să fure de toate, ascunzîndu-le în niște saci, sub pelerină; F1 îl ține de vorbă pe Octav) Vai, om viu, n-ai o țigară? Octav: Da fantomele fumează?! F1: Da, om viu... viciu din timpul vieții... Eu m-am lăsat... să nu fac vreun cancer, Doamne ferește... Octav: Și-atunci pentru ce vrei țigară?! F1: Pentru colegele mele... Octav: Poate vreți și-o sticluță de whisky...! F1: Oooo...!, om
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
știu... (îi ia de braț și îi conduce spre ieșire) Mergeți la casa voastră... și împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul: ...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și împăcați-vă cu gîndul că sînt... marele vostru eșec... un regretabil faliment... (cei doi se lasă conduși... pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul: ...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]