7,015 matches
-
adeseori la ședințele parlamentului îndeosebi atunci când membrii guvernului erau interpelați. Asistând la o astfel de ședință în luna martie a anului 1908, în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
adeseori la ședințele parlamentului îndeosebi atunci când membrii guvernului erau interpelați. Asistând la o astfel de ședință în luna martie a anului 1908, în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, el a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. Prima lucrare reprezintă un țăran aflat în încurcătură neștiind
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Satmari, Camil Ressu precum și sculptorilor Frederic Storck, Oscar Spaethe și la mulți alții. Autoportretele pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut sunt de fapt niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura este cea a unui cocoș mândru nevoie mare. Dacă este găină, este neapărat o găină mare cu o coadă pleoștită. Ea poartă sub o aripă aproape întotdeauna un dosar și atitudinea este una supărată și are ghearele în nămol ("Hii, mi-am pierdut creionul"). Pentru prima oară porecla de Găină apare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un costum cu cravată sau papion, coadă înfoiată și stufoasă și aliura este cea a unui cocoș mândru nevoie mare. Dacă este găină, este neapărat o găină mare cu o coadă pleoștită. Ea poartă sub o aripă aproape întotdeauna un dosar și atitudinea este una supărată și are ghearele în nămol ("Hii, mi-am pierdut creionul"). Pentru prima oară porecla de Găină apare, după spusele lui Paul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
este găină, este neapărat o găină mare cu o coadă pleoștită. Ea poartă sub o aripă aproape întotdeauna un dosar și atitudinea este una supărată și are ghearele în nămol ("Hii, mi-am pierdut creionul"). Pentru prima oară porecla de Găină apare, după spusele lui Paul Rezeanu, în anul 1898, anul apariției albumului de caricaturi "Contimporani". După opinia lui Rezeanu, Nicolae Petrescu și-ar fi însușit porecla prin anul 1904. Artistul Nicolae Petrescu a semnat o mulțime de lucrări cu numele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
apare, după spusele lui Paul Rezeanu, în anul 1898, anul apariției albumului de caricaturi "Contimporani". După opinia lui Rezeanu, Nicolae Petrescu și-ar fi însușit porecla prin anul 1904. Artistul Nicolae Petrescu a semnat o mulțime de lucrări cu numele Găină și încet, încet, și-a transformat porecla într-un renume. Astfel, el și-a făcut autoportrete în care apare în postura de cocoș sau găină. Părerile criticilor (Adrian Maniu, Alexandru Obedenaru, etc.) concură la ideea că supranumele de Găină ar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
porecla prin anul 1904. Artistul Nicolae Petrescu a semnat o mulțime de lucrări cu numele Găină și încet, încet, și-a transformat porecla într-un renume. Astfel, el și-a făcut autoportrete în care apare în postura de cocoș sau găină. Părerile criticilor (Adrian Maniu, Alexandru Obedenaru, etc.) concură la ideea că supranumele de Găină ar fi provenit din faptul că Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată. Ea era purtată înclinat, pe o parte, ca o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
numele Găină și încet, încet, și-a transformat porecla într-un renume. Astfel, el și-a făcut autoportrete în care apare în postura de cocoș sau găină. Părerile criticilor (Adrian Maniu, Alexandru Obedenaru, etc.) concură la ideea că supranumele de Găină ar fi provenit din faptul că Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată. Ea era purtată înclinat, pe o parte, ca o creastă de găină. Alți critici (Petru Comarnescu, Marieta Jianu, nepoatele caricaturistului Julieta Moldovanu) au
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Adrian Maniu, Alexandru Obedenaru, etc.) concură la ideea că supranumele de Găină ar fi provenit din faptul că Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată. Ea era purtată înclinat, pe o parte, ca o creastă de găină. Alți critici (Petru Comarnescu, Marieta Jianu, nepoatele caricaturistului Julieta Moldovanu) au fost de părere că numele de Găină ar fi venit din obișnuința lui Nicolae Petrescu de a purta pantofi sau ghete cu ghetre de o curățenie impecabilă, fapt care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată. Ea era purtată înclinat, pe o parte, ca o creastă de găină. Alți critici (Petru Comarnescu, Marieta Jianu, nepoatele caricaturistului Julieta Moldovanu) au fost de părere că numele de Găină ar fi venit din obișnuința lui Nicolae Petrescu de a purta pantofi sau ghete cu ghetre de o curățenie impecabilă, fapt care i-ar fi dus cu gândul pe contemporani la ghiarele găinii care sunt întotdeauna curate. Nicolae Petrescu-Găină a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
au fost de părere că numele de Găină ar fi venit din obișnuința lui Nicolae Petrescu de a purta pantofi sau ghete cu ghetre de o curățenie impecabilă, fapt care i-ar fi dus cu gândul pe contemporani la ghiarele găinii care sunt întotdeauna curate. Nicolae Petrescu-Găină a fost sensibil la aproape toate evenimentele publice ale timpului său și s-a inspirat în tot ce a făcut în opera sa din acestea. Astfel, a reprezentat trupele armatei române în caricaturile "Cum
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
caricaturile "Cum am plecat" în Al Doilea Război Balcanic în vara anului 1913 și "Cum ne-am întors" din campania din Bulgaria. În perioada de neutralitate a României care s-a desfășurat între anii 1914 - 1916 a satirizat militarismul german, Găină fiind de fapt un filofrancez și patriot convins. Personajele înfățișate au fost împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și împăratul Frantz Iosif al Austro-Ungariei. Caricaturile cu această tematică sunt: "„Cei doi cumetri se felicită de Anul Nou (1015) în fața
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
similară, ba mai mult, sculptorilor și pictorilor le-a pus la dispoziție un atelier cu cele necesare activității artistice și le achiziționa lucrările. Pe de altă parte, Alexandru Bogdan-Pitești avea și o fire contradictorie, când era sublim, când era ridicol. Găină nu putea să se bazeze prea mult pe el, când relația de prietenie era excelentă, Bogdan-Pitești își dădea în petec. Se certau, se înjurau își spuneau vrute și nevrute. A doua zi se comportau ca și când nu s-a întâmplat nimic. Celebră este
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
să se bazeze prea mult pe el, când relația de prietenie era excelentă, Bogdan-Pitești își dădea în petec. Se certau, se înjurau își spuneau vrute și nevrute. A doua zi se comportau ca și când nu s-a întâmplat nimic. Celebră este întâmplarea când Găină locuia într-o cameră la parter și dormea cu fereastra deschisă. Într-o noapte i-au fost furate toate hainele și banii. Disperat, Găină l-a chemat în ajutor pe Bogdan, care s-a plimbat timp de două ore pe sub
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
vrute și nevrute. A doua zi se comportau ca și când nu s-a întâmplat nimic. Celebră este întâmplarea când Găină locuia într-o cameră la parter și dormea cu fereastra deschisă. Într-o noapte i-au fost furate toate hainele și banii. Disperat, Găină l-a chemat în ajutor pe Bogdan, care s-a plimbat timp de două ore pe sub fereastra camerei, necăjindu-l pe Găină în fel și chip. În final, Bogdan a trimis să-i cumpere haine noi lui Găină, dar a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
parter și dormea cu fereastra deschisă. Într-o noapte i-au fost furate toate hainele și banii. Disperat, Găină l-a chemat în ajutor pe Bogdan, care s-a plimbat timp de două ore pe sub fereastra camerei, necăjindu-l pe Găină în fel și chip. În final, Bogdan a trimis să-i cumpere haine noi lui Găină, dar a avut grijă să-i comande o măsură foarte mare. Petrescu a primit hainele și a rămas buimac. Replica lui Bogdan a fost
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
banii. Disperat, Găină l-a chemat în ajutor pe Bogdan, care s-a plimbat timp de două ore pe sub fereastra camerei, necăjindu-l pe Găină în fel și chip. În final, Bogdan a trimis să-i cumpere haine noi lui Găină, dar a avut grijă să-i comande o măsură foarte mare. Petrescu a primit hainele și a rămas buimac. Replica lui Bogdan a fost: - "De Găină, sunt de pomană". Nicolae Petrescu a visat toată viața să ajungă la Paris, drept
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fel și chip. În final, Bogdan a trimis să-i cumpere haine noi lui Găină, dar a avut grijă să-i comande o măsură foarte mare. Petrescu a primit hainele și a rămas buimac. Replica lui Bogdan a fost: - "De Găină, sunt de pomană". Nicolae Petrescu a visat toată viața să ajungă la Paris, drept pentru care a învățat toate detaliile necesare descurcării într-un mare oraș cum era capitala Franței. Cu mare greutate a reușit că strângă banii pentru deplasare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
totul era aranjat. Înainte să plece la Paris a trecut pe la Bogdan-Pitești să-l salute înainte de plecare. Gazdă amabilă cum era, Bogdan l-a invitat la o partidă de table... pe bani. Au jucat table până a doua zi când Găină pierduse tot. Povestitorii întâmplării, Krikor Zambaccian și alții, au menționat că Găină ar fi înghițit zarurile de oftică cu replica: - „"Și culmea ghinionului, domnule, când le-a eliminat au căzut 2-1 !!!"”. Găină nu i-a purtat ranchiună prietenului său, Bogdan-Pitești
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
să-l salute înainte de plecare. Gazdă amabilă cum era, Bogdan l-a invitat la o partidă de table... pe bani. Au jucat table până a doua zi când Găină pierduse tot. Povestitorii întâmplării, Krikor Zambaccian și alții, au menționat că Găină ar fi înghițit zarurile de oftică cu replica: - „"Și culmea ghinionului, domnule, când le-a eliminat au căzut 2-1 !!!"”. Găină nu i-a purtat ranchiună prietenului său, Bogdan-Pitești, dar când venea vorba de el exclama cu năduf: „"Excrocul"”. Peste ani
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Au jucat table până a doua zi când Găină pierduse tot. Povestitorii întâmplării, Krikor Zambaccian și alții, au menționat că Găină ar fi înghițit zarurile de oftică cu replica: - „"Și culmea ghinionului, domnule, când le-a eliminat au căzut 2-1 !!!"”. Găină nu i-a purtat ranchiună prietenului său, Bogdan-Pitești, dar când venea vorba de el exclama cu năduf: „"Excrocul"”. Peste ani de zile, Găină i-a plătit-o lui Bogdan-Pitești. Se spune că în anul 1922 când prietenul său Bogdan a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
înghițit zarurile de oftică cu replica: - „"Și culmea ghinionului, domnule, când le-a eliminat au căzut 2-1 !!!"”. Găină nu i-a purtat ranchiună prietenului său, Bogdan-Pitești, dar când venea vorba de el exclama cu năduf: „"Excrocul"”. Peste ani de zile, Găină i-a plătit-o lui Bogdan-Pitești. Se spune că în anul 1922 când prietenul său Bogdan a decedat în urma unui atac de cord, soția acestuia, Mica, s-a scandalizat din cauza dispariției din casa sa a unei mari sume de bani
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în anul 1922 când prietenul său Bogdan a decedat în urma unui atac de cord, soția acestuia, Mica, s-a scandalizat din cauza dispariției din casa sa a unei mari sume de bani. A chemat poliția care a percheziționat toate persoanele prezente. Găină, fiind percheziționat, a reclamat indignat: - „"Mai bine ai căuta mortul!"” Banii au fost găsiți în costumul cu care Mica l-a îmbrăcat pe Bogdan-Pitești. Mica a recunoscut că ea îi pusese în costum, dar uitase. Nicolae Petrescu-Găină i-a trimis
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mortul!"” Banii au fost găsiți în costumul cu care Mica l-a îmbrăcat pe Bogdan-Pitești. Mica a recunoscut că ea îi pusese în costum, dar uitase. Nicolae Petrescu-Găină i-a trimis o scrisoare ministrului lucrărilor publice Vasile Morțun în care Găină apare îmbrăcat sumar și spânzurat de creanga unui copac în fața Ateneului Român. Textul scrisorii sună cam așa: Rezultatul care a decurs din trimiterea epistolei, a fost că Vasile Morțun „"filotin și sensibil cum nu prea erau jobenele oficiale, i-a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]