7,863 matches
-
experiențele și învățăturile acumulate în timp de pe urma cărora cunoașterea dă sens vieții, stimulând noile generații cu sensibilități pentru frumos și adevăr. Într-un început de nou mileniu care nu promite decât psihoze, nevroze și monologuri cu multe locuri comune, o globalizare care diminuează sentimentul de apartenență la cultura națională, o necunoscută a ecuației greu de aflat când vine vorba de păstrarea identității în cadrul universalizării, încă o șansă există. Sub idealul cultural și estetic, reprezentanții de vârf ai Iașului nostru pot reclădi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rețeta holywood-iană, fenomenul Madona și muzica rap, Michael Jackson, filmele Rambo și Rocky, MTV și, bineînțeles, spectacolul Războiului din Golf. Este pusă sub lupă "era Reagen Bush" și analizate nemilos consecințele exportului triumfalist al Modului de viață american ("american life"). Globalizarea, dacă se produce, se desfășoară pe acest vector. Evident, interpretările lui Kellner coagulează o lectură critică, cu vizibile (și declarate, dealtminteri) intenții pedagogice. Rambo, de pildă, i se pare un text ideologic. El corespunde mentalității unui "președinte de la Hollywood", pus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urmă. În studiile ce urmează, voi insista asupra acestor noi discursuri aflate în opoziție. Deși vîltoarea anilor '60 s-a stins în mai-liniștitul deceniu al șaptelea, explozia teoriilor a continuat, iar conflictele teoretice s-au intensificat. A irupt o nouă globalizare a teoriilor, în care noile discursuri teoretice s-au diseminat rapid peste hotare și în spațiile culturilor naționale. Teoreticienii din lumea a treia și din Statele Unite și-au însușit discursuri europene și noile teorii critice rezultate au circulat la rîndul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale identității sociale și ale claselor care compun societatea sînt de o importanță fundamentală pentru viața socială, analiza culturală și subiectivitatea individuală. În anii optzeci, noile discursuri globale ofereau deja limbajul de comunicare între națiuni, dar răspîndeau totodată tendința de globalizare a febrei și a conflictelor teoretice. Acestea au continuat să prolifereze, astfel încît, de la Berkeley pînă la Bombay, de la Austin pînă la Londra, au apărut noi sinteze ale marxismului, feminismului, psihanalizei, post-structuralismului și postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identitatea este o chestiune ce ține de opțiunea și acțiunea individuală și că fiecare individ poate produce propria identitate, unică în fiecare caz. Oricum, chestiunea identității este mai presantă și mai contestată decît în orice altă perioadă. Ca reacție la globalizarea culturii, se fac eforturi puternice pentru păstrarea și întărirea identității naționale; ca reacție la identitățile naționale forțate din modernism (adesea produse ale imperialismului), indivizii și grupurile își construiesc identitățile în termenii religiei, grupului etnic, regiunii din care provin, opunîndu-se astfel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în masă. Proza cyberpunk este, în plus, o reacție la lăcomia unui capitalism lipsit de orice restricții, ca cel din perioada Reagan-Bush-Clinton. Forma de capitalism prezentată în romanele și filmele cyberpunk este în mare măsură un capitalism al fenomenului de globalizare în cultură și limbă (de exemplu, Blade Runner și Neuromancer), al unei culturi de masă omogenizate și al unei piețe de desfacere care cuprinde întreaga planetă, constituind acel "sat planetar" și al unei vieți cotidiene invadate de produse, forme culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postuniversitar și universitar este supus unor transformări majore. b)Pretutindeni în lume, sistemul educațional este confruntat, pe de o parte, cu impacul noilor tehnologii de cunoaștere și comunicare, cu ritmul rapid al schimbărilor, și, pe de altă parte, cu efectul globalizării societății, al creșteri interdependenței dintre națiuni și culture. c)Școala trebuie să joace un rol fundamental în consacrarea societății diferite de cea în care am trăit în ultimii 40-50 de ani. d)Eficacitatea cu care școala își îndeplinește misiunea, evoluția
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
intră în codul genetic, fie și sub forma experienței culturale. Scriitura sub zodia esteticului. Sunt teme care m-au condus finalmente la teoretizarea post-hipnotismului, această nouă direcție în poezia română contemporană, poate că una din cele mai adaptate la epoca globalizării. A.B.Tema interviului nostru este, așa cum ți-am spus, prietenia literară. Te-aș întreba mai întâi cum este să fii femeie-poet într-o lume a bărbaților-poeți? E bine, e și bizar. Chestie de gust. În fond, bărbații-poeți sunt un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se mai identifică doar cu o parte a unui război unic, ci, simultan, își recunoaște organic mai multe paradigme beligerante, chiar un război al tuturor contra tuturor, pe care se centrează de fapt identitatea de fond a omului din era globalizării. Vectorul acestei disociații umane permanente, petrecute pe mai multe niveluri de realitate, în simultaneitate, este informația. Ea este și cauza, și efectul distorsiunilor, inducând la nivelul conștiinței percepții și mecanisme de feed-back în majoritate contradictorii. Rezultatul e neașteptat, niciodată regăsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
percepții și mecanisme de feed-back în majoritate contradictorii. Rezultatul e neașteptat, niciodată regăsit în specia umană de până la noi. Această stare de competiție inter-identitară e dusă azi la extrem și e impusă cu ostentație prin mecanismele de comunicare intraspecifică: societatea globalizării își creează astfel iluzia menținerii unei stări de agregare, dar în realitate această iluzie a dezvoltat, pentru culturile actuale, o stare de zgomot ontologic, mnezic și decizional permanent, care pervertește în mod radical inclusiv mecanismele de receptare, de discernământ, nemaivorbind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul (cu toate derivațiile posibile, de la "pretext", "context", "intertextualism", la "text în text"), la "antropocentrismul nemărginit", retorica beat, psihismul etc." Rămâne de văzut ce va deveni, în materie de creativitate, globalizarea... Sigur e însă că personalitățile puternice nu se afiliază curentelor, ci le domină. Altfel spus, individualitățile accentuate nu vor să știe nici de plutoane, nici de batalioane! De întrevăzut e că, peste mai puțin de un veac, compartimentările pe decenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Care e ieșirea din acest paradox în care ne aflăm ? Noua organizare, pe care o așteptam după sfârșitul RĂzboiului Rece, a dus la o nouă dezorganizare a lumii în care trăim. Nu e un conflict între culturi ? Sau sunt consecințele globalizării ? A.M.P. : Am văzut zilele astea o întrebare foarte bună pusă de niște prieteni ai mei de la Carnegie, care, în primul rând, încearcă să răspundă la întrebarea dacă dezordinea de acum e mai mare decât în alte perioade similare pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de ani și mi-o imaginam destul de orwellian. Dacă vă aduceți aminte că, în romanul O mie nouă sute optzeci și patru, lumea este împărțită în Eurasia, Oceania și alte blocuri. Deci mi-o imaginam ca pe o lume în care globalizarea a dat înapoi și s-au creat anumite blocuri regionale. În interiorul aces‑ tor blocuri regionale - ele sunt economic liberale, în genul Uniunii Europene - există piețe comune, zone de integrare politică. De exemplu, noi ne separăm și ne facem regiunea noastră
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
China se separă și își face regiunea ei, pentru că la un moment dat relația dintre noi și China - noi pe regulile noastre și ei pe regulile lor - nu mai este sustenabilă. Cam Ăsta este scenariul, reacția la acest val de globalizare, o regionalizare, cu violență între regiuni. Din păcate, ce s-a întâmplat în ultima vreme pare să susțină acest model. Practic, noi, europenii și americanii, susținem, în continuare, că primul model - cel în care suntem toți împreună - poate să continue
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la cale o piață energetică cu China, Brazilia și Turcia. V.A. : Probabil, constituirea acestei piețe va dura foarte mult și va fi foarte costisitoare. A.M.P. : Esențialul este că vedem diferite puteri globale, țări care au profitat enorm din globalizare, că nu dau dovadă de niciun fel de simpatie față de Occident și gândesc doar în termeni pragmatici. Ele vor să se dezvolte, vor să prindă din urmă modelul, au crescut foarte mult în ulti‑ mii ani și se aliază contra
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare benefică și pentru presa română. Când granițile geografice își pierd din originea ancestrală, tratarea alături de publicitatea din regat și a celei din provinciile desprinse vremelnic din trupul firesc poate deveni necesitate de nimeni pusă sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gerare a economiei și administrației. Ea a fost „maculată” de fostul dictator și apoi, după revoluție, folosită de unii politicieni lacomi sau inabili. Ea va reveni Însă cu putere, o presimt, sub presiunile care vor decurge din ceea ce se numește „globalizare”. În țările vestului Europei, Franța, de pildă, dar și Italia, ea, această temă se face simțită deja de vreo două decenii prin reapariția unor „ambiții și orgolii” regionale. Iată luptele Francezilor care locuiesc În pensinsula Bretania pentru a reactualiza limba
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iute și eficient, de a se instala În prerogativele lumii civilizate actuale, o lume ce pare mai puțin interesată de valorile trecutului și mai mult de „eficiență” și așa-zisa „comunicare” - „comunicare” care În termeni rentabili și macro-organizatorici se numește „globalizare” - sau că alții, tineri sau mai puțin tineri, „le-au uitat” sau li se par inactuale! Și, doi - pentru că aceasta este strategia mea și În operele mele de ficțiune, În romane, unde această modalitate de a „resuscita banalul” pentru a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se vede „Încă o dată” la bunul plac al unor „rechini capitaliști”, care, de astă dată, ei, cel puțin, au Învățat câte ceva din istoria unui secol, și acum ei se aliază În uriașe corporații, suprastatale, și ne propun ceea ce se numește „globalizare”? Iar legitimitatea industriașului din secolele al XIX-lea și XX de a crea produse ieftine și locuri de muncă se surpă cu repeziciune În anii noștri: capitalistul, În bună măsură, Își dublează sau triplează capitalul nu prin investiții și difuzare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sale de origine. Se discută despre starea poeziei în țările respective: traduceri, tiraje, tematică, ediții, impactul la public, direcții estetice. Toate aceste elemente trebuie corectate în funcție de specificul condițiilor politico-sociale, spun eu. Moldova, de pildă, este o rezervație atemporală. În epoca globalizării, a Internetului etc., noi trebuie să ne rezolvăm probleme ce datează de acum 100 de ani și mai bine, care țin de istorie, limbă, de identitatea românească etc. Dar tot răul spre bine. În plină postmodernitate, basarabenii ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a reținut mai nimic din amendamentele pe care le-am formulat noi - VASILE GÂRNEȚ, Andrei Bodiu, Richard Wagner și cu mine. A rămas practic intact, cu aceleași accente antiglobaliste și antiliberale înfofolite într-un limbaj fals-egalitarist. Procesul unificării europene, opus globalizării - o frază antiamericană, strecurată de greci și sârbi. Intervin în dezbatere pentru a ne exprima dezacordul de principiu: We are not agree the idea about the „americanisation” versus european literature. It's a false dilemma. We stil waiting americans in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulțumesc mult pentru acest interviu. Sper să mai avem și alte ocazii să vorbim despre viață și literatură. Interviu de VASILE GÂRNEȚ 6 iulie, hotelul Rossia (Moscova) Nicolae Prelipceanu: „Am sesizat în Literatur Express diferite atitudini față de Europa unită, față de globalizare, care înseamnă pentru noi - cei din Est - colacul de salvare, iar pentru ei - cei din Vest - nu mai mult decât un moft.“ - Nicolae Prelipceanu, ce diferențe - ideologice și estetice - ai sesizat la scriitorii prezenți în Literatur Express? Crezi că există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai fost cele două turnesoluri: apelul contra războiului din Cecenia și așa-zisa declarație finală a călătoriei. Pe primul, se pare că nu l-au semnat vreo 40 de scriitori din tren, la al doilea, cu nefericitul său mesaj „împotriva globalizării”, n-am aderat noi, dar, să vezi surpriză, l-am regăsit neschimbat în final, cuprinzându-ne pe toți, chiar dacă nu nominal, ci în formula vagă, dar în fond precisă, „scriitorii din Expresul Literaturii 2000”, adică toți, chiar și cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dimensiune. Dar, cum nouă ne e imposibil să facem pasul înapoi, așa le-o fi fiind și lor să-l facă pe cel înainte. De aici, pot afirma că am sesizat în Literatur Express diferite atitudini față de Europa unită, față de globalizare, care înseamnă pentru noi - cei din Est - colacul de salvare, iar pentru ei - cei din Vest - nu mai mult decât un moft. - Cum ai găsit țările din fostul spațiu sovietic prin care a trecut Trenul Literaturii - țările baltice, pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]