12,265 matches
-
problemele referitoare la Serbia și la Principate doar cu Poarta, ea s-a alăturat aliaților ei în rezolvarea situației din Grecia pe baza unei înțelegeri reciproce. Să menționăm că în aceste faze finale nu a participat la negocieri nici un reprezentant grec. Puterile își dădeau seama că dificultatea esențială în privința Greciei era asigurarea unui guvern stabil. Capodistrias încercase să instituie un regim puternic, dar britanicii, care îl considerau partizan al intereselor Rusiei, nu avuseseră încredere în el. După asasinarea lui, țara a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Grecia în februarie 1833, luîndu-și numele de Othon, corespondentul grecesc al lui Otto. I s-au încredințat un împrumut și ceea ce constituiau de fapt granițele extinse ale regatului său. După trasarea finală a frontierei pe linia Arta-Volos, noul stat grec avea o populație de numai 800.000 de locuitori, un sfert din grecii care trăiau pe atunci în Imperiul Otoman. În ciuda faptului că fusese în sfîrșit fondată o Grecie independentă, acest fapt nu însemna nici pe departe o împlinire pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
însemna nici pe departe o împlinire pe măsura visurilor naționaliștilor greci. Un stat balcanic mic și împovărat de sărăcie, el avea puține asemănări cu reînviatul Imperiu Bizantin care constituia nu numai idealul fanarioților, ci și acela al majorității liderilor politici greci. În plus, independența acestuia era strict limitată. Pe viitor, cele trei mari puteri fondatoare aveau să profite din plin de drepturile lor de state protectoare. Pe lîngă aceasta, administrația bavareză introdusă avea inițial o slabă participare a grecilor. Un stat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Fiecare zonă avea și un guvern care putea negocia cu puterile sau adopta un front comun în relațiile cu Poarta. Existau administrații centrale atît în Serbia cît și în Grecia, unde funcționaseră înainte autorități comunale izolate. În Principate, nu agenții greci ai Porții guvernau țara, ci domnitorii autohtoni. Mișcările au avut și o serie de alte asemănări. Toate au recurs la metode teroriste care au dat rezultate. Am văzut cum masacrarea musulmanilor s-a numărat printre primele acțiuni ale insurgenților creștini
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
guvern bazat pe respectul față de lege. Asemeni altor politicieni ai epocii, idealul lui era un stat puternic centralizat, cu puterea principală în mîinile executivului. După hotărîrea celor trei puteri, Franța, Rusia și Marea Britanie, de a prelua întreaga răspundere în privința guvernului grec. Noul rege, Othon, a sosit în prima sa capitală, Nauplion, în februarie 1833; guvernul și-a mutat sediul la Atena abia în 1835. Din cauză că era încă minor, regele era ajutat de trei regenți. Regele Ludwig I, care voia să-i
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plus, notabilii din Pelopones fuseseră multă vreme obișnuiți să aibă controlul asupra propriilor lor afaceri locale. Multe greutăți aveau să fie cauzate de faptul că bavarezii, ca și Capodistrias, au încercat, avînd cele mai bune intenții, să introducă în regatul grec modele de viață și guvernare elaborate în alte părți ale Europei. Grecii erau obișnuiți cu sistemul otoman atît ca spirit fundamental, cît și ca aspect exterior. Un exemplu privind diferențele care puteau apărea la un nivel nu prea serios este
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obișnuiți cu sistemul otoman atît ca spirit fundamental, cît și ca aspect exterior. Un exemplu privind diferențele care puteau apărea la un nivel nu prea serios este dat de Maurer. La sosirea lui Othon în Grecia, o parte a oficialilor greci nu au vrut să-și scoată pălăriile. Ei susțineau că nu erau obișnuiți să-și scoată pălăriile în fața sultanului. Chestiunea de a-și scoate sau nu pălăriile a fost analizată oficial, reprezentanților greci de față dîndu-li-se în cele din urmă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Othon în Grecia, o parte a oficialilor greci nu au vrut să-și scoată pălăriile. Ei susțineau că nu erau obișnuiți să-și scoată pălăriile în fața sultanului. Chestiunea de a-și scoate sau nu pălăriile a fost analizată oficial, reprezentanților greci de față dîndu-li-se în cele din urmă alternativa de a se prezenta după tipicul oriental, adică să se arunce la podea și să-i sărute regelui picioarele, în care caz își puteau păstra pălăriile pe cap, sau conform obiceiului european
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
elaborat un cod de legi bazat pe cutuma grecească, ca și pe modelele bizantin și occidental. Problema relațiilor bisericii ortodoxe a Greciei independente cu Patriarhia era desigur o chestiune de mare importanță. În timpul revoluției, patriarhul îi excomunicase pe capii religioși greci, care constituiseră bineînțeles un sprijin major pentru mișcare. Era de asemenea limpede că statul independent avea nevoie de un cler bisericesc care să nu fie nici măcar indirect sub controlul Porții. Maurer era un protestant liberal care făcuse studii de drept
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fiind germani sau elvețieni, trebuiau să primească salarii destul de ridicate și constituiau o mare povară pentru bugetul țării. Întrucît armata regulată era alcătuită în cea mai mare parte din soldați străini, problema a ce urma să se întîmple cu veteranii greci a devenit serioasă. Mii de luptători de acest fel rămăseseră din timpul perioadei revoluționare, mulți dintre ei fără altă posibilitate de angajare. Chiar dacă guvernul ar fi dorit, n-ar fi fost posibil ca aceștia să fie integrați cu ușurință într-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
timp un element cauzator de tulburări. Trupele străine provocau de asemenea dificultăți. Bineînțeles că populația era nemulțumită de ele. Deși o parte dintre soldații acestor trupe au stat tot timpul în Grecia și au devenit în cele din urmă cetățeni greci, majoritatea părăsiseră țara pe la sfîrșitul deceniului patru al secolului. Ulterior, compoziția armatei a devenit complet grecească, dar, așa cum se temuseră autoritățile, ea nu constituia un sprijin loial și de nădejde pentru monarhie. Practic, activitățile politice ale militarilor erau atunci și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe el acolo unde era posibil era mare. Regimul bavarez din Grecia era teoretic în favoarea micilor proprietari de pămînt. La urma urmei, Bavaria era un ținut de fermieri prosperi. În 1833 s-a estimat că doar o șesime din țăranii greci posedau pămînt; ceilalți îl cultivau pe cel al moșierilor sau al domeniilor statului. Pentru dreptul de folosire a pămîntului statului, agricultorul plătea o taxă de 25 % din produse, față de 10 % cît li se impunea țăranilor care posedau propriul lor lot
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pămînt, dar nu i se permitea nici să și-l păstreze pe cel pe care îl lucra. El putea doar să participe la licitațiile pentru cumpărarea unui lot din pămînturile aflate în proprietatea statului, care nu prea aveau solicitanți. Țăranii greci nu erau organizați ca o clasă și nu aveau nici un sentiment general de nemulțumire sau solidaritate. În afara de aceasta, la vremea aceea se înregistra o presiune neglijabilă din partea populației referitor la chestiunea pămîntului. Mai erau și alte mijloace de a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
joace ca regină un rol proeminent în viața națională. Cu toate că Othon era un monarh absolut, el nu era autoritar nici ca atitudine, nici ca maniere, avînd și o serie de grave probleme personale. O divergență majoră între rege și poporul grec era credința catolică a monarhului. Ortodoxia era o problemă serioasă, fiind parte integrantă a vieții grecilor și, desigur, și a mișcării naționale. Othon nu era doar catolic, ci și un membru devotat și credincios al bisericii sale. În momentul numirii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Capodistrias, apoi Kolokotronis și Andreas Metaxas. Partidul cel mai influent era însă cel Britanic, condus de Mavrocordat. Dată fiind supremația navală în Marea Mediterană, Marea Britanie se afla permanent în cea mai bună postură de a-și impune punctul de vedere guvernului grec. Principalul obstacol în calea popularității acestui grup era dorința britanicilor de a susține Imperiul Otoman, politică ce excludea sprijinirea intențiilor grecilor privind expansiunea teritorială. Partidul Rus a beneficiat de cea mai puternică poziție în timpul regimului Capodistrias, cel Britanic a deținut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rege. Dat fiind că singura soluție era abdicarea, Othon a fost de acord cu destituirea consilierilor lui bavarezi rămași în funcție și cu adoptarea unei constituții. În noiembrie a fost convocată o adunare, alcătuită nu numai din delegați din regatul grec, ci și din reprezentanți din Macedonia, Epir și Tesalia. Rolurile principale din cadrul deliberărilor au fost deținute de Mavrocordat și Kolettis. Partidul Rus a fost nevoit să stea în expectativă, deoarece Nicolae I nu i-a permis să ia parte la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și Kolettis. Partidul Rus a fost nevoit să stea în expectativă, deoarece Nicolae I nu i-a permis să ia parte la elaborarea unei constituții a cărei acceptare de către rege îi fusese impusă acestuia printr-o revoltă a armatei. Guvernul grec beneficia însă de o permanentă consultanță din partea consulatelor britanic și francez, care îi reprezentau pe protectorii favorabili instituirii unui regim constituțional, dar doreau ca acesta să aibă o orientare conservatoare. Aceștia voiau să fie evitată orice situație care ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au ajuns să susțină amîndoi tipul de expansiune națională care se bucura de un sprijin entuziast. Regenții bavarezi filoeleni vedeau în Grecia modernă o Atenă reînviată; civilizația clasică păgînă fusese idealul lor. Kolettis și cea mai mare parte a naționaliștilor greci aveau în schimb să-și bazeze programele pe tradiția bizantină și pe credința ortodoxă. Marea Idee, a cărei influență în secolul al optsprezecelea am discutat-o deja, a devenit și ea parte integrantă a obiectivului urmărit de ei. Ei aveau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un mare entuziasm relativ la posibilitatea de achiziționare a unor noi teritorii. Mai multe trupe neregulate restrînse au operat efectiv în ținuturile grecești aflate sub control otoman, dar ele au fost învinse ușor de autoritățile locale. Ca să se asigure că guvernul grec va rămîne pasiv, aliații occidentali au trimis o flotilă în portul Pireu, care a rămas acolo din 1854 pînă în 1857. Cei doi protectori i-au impus totodată regelui un ministeriat condus de Mavrocordat. Eșecul de a profita de situație
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
printr-un astfel de act posibila lor succesiune la tronul Bavariei. O asemenea situație ar fi fost periculoasă chiar și pentru un monarh foarte popular. Pe lîngă aceasta, Othon era nevoit să țină piept criticilor unei noi generații de tineri greci, care nu numai că erau mai bine educați decît predecesorii lor, dar și mai la curent cu ideologia politică europeană a vremii. Tinerii erau puternic influențați de ideile liberale și naționale de la mijlocul secolului și de revoluțiile de la 1848. Ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-a căsătorit cu marea ducesă Olga, conferindu-i deci dinastiei sale o legătură valoroasă cu familia imperială a Rusiei. Deoarece Ghiorghios era favoritul britanicilor, Marea Britanie a fost de acord să cedeze Insulele Ioniene; acestea au devenit parte integrantă a regatului grec, cu toate că erau neutre. Noul rege trebuia să domnească pe baza unei constituții bazate pe cea belgiană din 1831, al cărei scop era limitarea strictă a puterii regale. Articolul XXI al acesteia afirma următoarele: Toată puterea provine din sînul națiunii și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o măsură sprijinită de opinia publică generală, secularizînd proprietățile monastice, inclusiv a pămînturilor mînăstirilor închinate. Aceste instituții jucaseră un rol important în viața Principatelor în trecut. Ele se aflau sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol și erau administrate de oficiali ecleziastici greci, acaparînd peste secole mari bogății din donații pioase și ajungînd pînă prin secolul al nouăsprezecelea să dețină 11 % din suprafața arabilă a provinciilor. Profiturile realizate din aceste posesiuni erau "închinate" anumitor Locuri Sfinte, cum erau mînăstirile de la Muntele Athos. Acestea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în discuții. Obstacolul principal în calea unui acord era dificultatea împărțirii teritoriului otoman. Nici un guvern nu era împiedicat de vreo idee legată de "autodeterminare". Ele erau puțin preocupate de posibilele revendicări ale bulgarilor și deloc de cele ale albanezilor. Guvernul grec dorea să anexe toată Macedonia și a propus împărțirea teritoriilor locuite de bulgari, Serbiei urmînd să i se atribuie partea de la nord de Munții Balcani, iar Greciei cea de la sud. Serbia era interesată de regiunile macedonene, de zona Kosovo, de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vacant. Tratatul semnat în acest moment stabilea cooperarea în privința organizării unei revolte împotriva Imperiului Otoman. Scopul era formarea unei singure națiuni sîrbe sub conducerea domnitorului Mihail Obrenović. Discuțiile cu Grecia au fost reluate, dar au apărut curînd probleme serioase. Guvernul grec, profund implicat în Creta, dorea ca sîrbii să-și ia obligația pornirii unui război cu Poarta pentru a atrage forțele ei din insulă. Liderii sîrbi au profitat în schimb de dificultățile prin care treceau otomanii ca să obțină evacuarea în cele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obligația pornirii unui război cu Poarta pentru a atrage forțele ei din insulă. Liderii sîrbi au profitat în schimb de dificultățile prin care treceau otomanii ca să obțină evacuarea în cele din urmă a fortărețelor de pe teritoriul lor. Reprezentanții sîrbi și greci au semnat totuși în august 1867, la Vöslau, un oraș din apropierea Vienei, un acord prin care cele două state se obligau să se ajute unul pe celălalt dacă unul dintre ele ar fi fost atacat de Imperiul Otoman. Chestiunea împărțirii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]