8,706 matches
-
Americanii, domnule, americanii! În pușcărie a rămas filoamerican. Și după, când a ieșit, grațiat de Ghorghiu-Dej. Până când a murit, nu mult după aceea. A murit filoamerican, iar eu am să mor, e sigur, antiamerican. Conflict între generații? Nu, pentru că nenumărați inși din generația mea au devenit filoamericani, după ce ani întregi s-au indignat împotriva imperialiștilor și lacheilor imperialiști. Indignarea lor de atunci s-a transformat acum în supunere lingușitoare. Au devenit ei înșiși lacheii americanilor. Adică au rămas pur și simplu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
întregi s-au indignat împotriva imperialiștilor și lacheilor imperialiști. Indignarea lor de atunci s-a transformat acum în supunere lingușitoare. Au devenit ei înșiși lacheii americanilor. Adică au rămas pur și simplu lachei, doar că și-au schimbat stăpânul. Nenumărați inși din generația mea, în frunte cu președintele Iliescu, pentru care am avut, la un moment dat, un elan de simpatie, tocmai pentru că părea că nu și-a pierdut toate ideile de stânga. Pastenague îmi reproșează că judec prea abstract și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare, Al căreia lemn uscat Rădăcina și-a uitat. Ca un foc fără cărbune, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor indicatori defalcați în funcție de specificul lor pe unități administrative teritoriale (comună, oraș, municipiu, județ) și pe unități teritoriale non - administrative (regiune de dezvoltare). Specificul indicatorilor este dat de domeniul la care se referă așa cum se prezintă în Anuarul Statistic [INS, 2006]: o indicatori din domeniul geografic, meteorologic și al mediului înconjurător; o indicatori care se referă la populație; o indicatori care descriu piața forței de muncă; o indicatori privind veniturile, cheltuielile și consumul populației; o indicatori care se referă la
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
densitatea drumurilor publice sau linii de cale ferată pe 100 km 2 teritoriu. „Drumurile publice reprezintă obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerințelor economiei naționale, ale populației și de apărare a țării.” [Anuarul statistic al României, INS, 2006, p.650] Turism În România, grație potențialului natural și cultural existent, activitatea de turism poate acorda regiunilor naționale o șansă economică spre dezvoltare. O evaluare statistică a activității turistice, a capacității turistice și a utilizării acesteia, prezente în regiunile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și Putori, Era acolo ca la Mascaradă, Totul Grandoare, totul Paradă. Aici se-afla un Amfiteatru, Acolo se găsea micul Tîrg de Fîn****, Cu Diavoli Actori foarte pricepuți, Care făr' a se-înnegri interpretau pe Othello. Și cu adevărat un Ins cu coarne uriaș Mi-a zis c'avea speranță că mă voi strădui Să-învăț un Rol, și să m'alătur la Beție, Căci îndeletnicirea de acolo era doar plăcerea". "Acestfel după ce un loc în Iad văzut-am, Trezitu-m-am
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fapte și smerite îngenunchieri întru cinstirea sacrificiului lor, cu gândul la Dumnezeu. Să nu amânăm rugăciunea. Numai astfel vom merita și noi sacrificiul celor căzuți și ne vom putea numi legionari. Altfel, nu mai ești tu cel dorit. Dacă viața insului nu-i așezată pe baze puternice credința, nădejdea, dragostea atunci vom avea și o societate debilă, pândită de surprize neplăcute, catastrofale, poate și iremediabile, precum crimele politice, jefuiri de bogății din avutul național, și multe altele. Să nu deznădăjduim, căci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să câștigi liniștea prin fapte mărețe, folositoare aproapelui și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să ne întoarcem fața spre Dumnezeu și vom fi ceea ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înfometat, ne-au țintuit pe Cruce, am sângerat în luptele din munți și în adâncul pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară obscură, care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
de mii de cărți câte avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu că m-a învrednicit de Sfântul Botez și de călugărie, mult mai mult decât putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-i îngădui să-mi zdruncine
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
țigări marijuana (2000) și 96-00 (2002), T. propune un personaj unic. Deși vârstele și preocupările diferă de la caz la caz, trăsăturile esențiale ale acestuia rămân neschimbate. De cele mai multe ori el este naratorul unor istorii absurde, se prezintă cititorului ca un ins ridicol, perfect conștient de ciudățeniile lui, pe care le pune însă pe seama unui destin tragic. Este semidoctul prin excelență, care nu își acceptă condiția și, drept urmare, încearcă să iasă din desele situații nefavorabile făcând apel la bruma de cultură și
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
propriul spațiu geografic. Versurile concepute în închisoare, cuprinse în Anii nimănui (1992), reluate și în Cântece de galeră (1996), au, cum spune autorul, „semnificație individuală și documentară”. Ele dau seamă de fragilitatea omului confruntat cu un destin potrivnic; supus recluziunii, insul se simte strivit de puterea vremelnică și invocă în ajutor divinitatea (Halucinantă). Unele poezii sunt evocări ale vieții de lagăr (O nouă zi, Sunt numărul 890, Hai, temnicer), altele - reflecții asupra trecerii implacabile a timpului (Labuntur anni, Contabilitate, Nautae, Oriunde
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
vorbele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri!... Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache: (clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
probabil, m-au ciripit, și așa am fost trimis la Aiud... Numai acolo nu mai fusesem... Era al 13-lea loc de detenție. La Aiud era toamna lui ’63, Începuseră deja să se facă eliberări... Am stat În celulă șapte inși, făceam baie În fiecare săptămână... și din primăvară am ieșit din nou la muncă, pe un șantier de construcții. Ați luat parte și la reeducarea din Aiud? Da, sigur c-am luat parte... Sigur c-am luat... Am fost Împreună cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lumină slabă sus În celulă. Paturile erau de ciment. Cât de mare era celula? Știu eu... Cam jumătate din camera asta... (se referă la Încăperea În care se realizează interviul, de aproximativ 3×3 m - n.n.) Și eram vreo cinci inși... Știu că a fost foarte greu acolo. Greu pentru că ne dădea voie la toaletă doar din patru În patru ore. Și vă dați seama că nu poți să fixezi corpul după un anumit program... Era foarte-foarte greu... cu ieșitul la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În două minute să te dezbraci... ne băga sub niște dușuri și, În bătaie de joc, dădea drumul, când la apă rece, când la apă fierbinte. Și În aia consta baia. „Gata! Îmbrăcarea!” Și se făceau serii de câte cinci inși pentru această baie. Dom’le, intru și eu Într-o serie, cu un student de la filozofie sau de la litere, din București, Gheorghe Vătășoiu 2. Și zic ăștia: „Așteptați aicea să vină lotul celălalt”. Pe Vătășoiu ăsta l-am văzut că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu se mai Întâmple... (zâmbește - n.n.) În timpul ăsta, cât am stat acolo, un alt student de la Iași, unul Alexandru Bogdanovici, Îi spunea Sașa, a Încercat să facă și el o reeducare... El a fost Împreună cu Țurcanu și cu mai mulți inși la Închisoarea de la Suceava. Ei veneau de la Suceava. Și el a Încercat să facă o reabilitare acolo, pașnică: să se citească cărți, să se facă educație, nu știu ce... Ăsta, Țurcanu: „Ce, mă, așa vrei tu să faci?”. Și l-au bătut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
porci. Eram aici, la mina asta de marmură, și erau mai mulți tineri de vârsta mea, erau și niște aviatori, și a venit noaptea, și nu știu la ce oră s-au sculat: „Măi, uite, ne dă drumul, și câțiva inși putem să plecăm”. Și era unu’ Angelescu, exact de vârsta mea, student la Conservator la București, unu’ Marin și nu mai știu cum, un băiat Înalt tot așa, fost boxer. „Hai, mă, Brezene, hai și tu!” „Nu pot să-l
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu ăia care n-au trecut prin reabilitare... Trebuia să fim izolați, Însă mi-aduc aminte că, În celula În care am stat și În care ne-am dus după asta, nimeni nu vorbea nimic. Eram vreo șapte sau opt inși, care tăceam toți din gură. Nimeni nu scotea o vorbă. Și În iunie ’50 s-a format un lot de vreo două sute și ceva de studenți și ne-a dus la Canal. Acolo, Întâi am fost la colonia de muncă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atunci? V-au mai verificat? După un an de zile, În ’55, s-a eliberat și taică-miu. A venit și el tot acolo, la mătușa asta a mea. Stăteam Într-o sală, Într-un antreu și o cameră trei inși. Într-o mizerie! Eu am plecat pe șantier, În sfârșit... am lucrat pe șantier... Între timp, mătușa a murit și am rămas eu cu taică-miu. Și În ’56, proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil, că erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo, mai făceau un lot. Și lotul trebuia să fie cât mai numeros. Al nostru n-a fost numeros... Adică a fost numeros lotul „Politehnica”, dar ei l-au Împărțit pe felii, și noi am fost Facultatea de Electromecanică, zece inși, că așa am apărut la proces. Ulterior, această Împărțire a fost dată peste cap de realități, că Facultatea de Electromecanică n-a avut numai zece inși, că a avut o sută și ceva, da’ pe parcurs au fost Înghițiți În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ei l-au Împărțit pe felii, și noi am fost Facultatea de Electromecanică, zece inși, că așa am apărut la proces. Ulterior, această Împărțire a fost dată peste cap de realități, că Facultatea de Electromecanică n-a avut numai zece inși, că a avut o sută și ceva, da’ pe parcurs au fost Înghițiți În alte loturi... Povestiți puțin despre perioada petrecută la Jilava Înainte de proces. A fost o perioadă grea, În care totul era supus bunului plac... Deși existau reguli
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mașină și m-a dus la Securitate, unde m-a ținut până seara... Și m-a dus la sediul brațelor de muncă, care era În zona portului, unde Înainte erau multe magazii de cereale. Și-au venit seara vreo cinci-șase inși, printre care și colonelul Dezideriu Iacob, politrucul-șef de la Aiud... Nu sunt sigur dacă Îl chema chiar așa, Dezideriu, dar așa am descoperit eu ulterior că Îl chema... Și m-au luat la Întrebări, că de ce nu vreau să le
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]