7,575 matches
-
din toată seara care ne-a preocupat atâta, repetând tot timpul? Pentru mine, un anume curaj de a mă arunca în „dinții mării și ai vântului”, de a nu mă lăsa niciodată influențată de nimeni, ci ghidată de bunul meu instinct, de sinele înalt care vrea numai ce e drept și bine. De a repeta, exersa mereu, căci toată viața e numai repetiție, până la gala finală - Sfârșitul. A început să bată un vânt rece, polar. A nins, se simte în aer
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În față stăteau șoferul și secretara de la județ, iar între noi, în spate, instructorul cel slab. Mirosea greu a țigări și își schimba culoarea feței de fiecare dată când, în saltul mașinii prin gropi, se apropia mai mult de mine. Instinctul de femeie mi-a șoptit imediat că deja era mult prea interesat de persoana mea. Casele au început să se zărească. Era o zi de sfârșit de vară secetoasă, iar norii de praf făceau dificilă observarea tuturor detaliilor. La vederea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
spun bătrânii. Plictisitoarea observație, atât de stereotipă încât devine agasantă (dar bătrânii devin de nesuportat tocmai pentru că au dreptate), exprimă un adevăr absolut; până și apele, și furtunile, și pădurile s-au schimbat într-o jumătate de secol; credeam că instinctele nu se supun acestor legi ale evoluției, dar este suficient să trăiești un număr oarecare de ani pentru a vedea că și dragostea, și instinctul sexual, sunt supuse schimbării; poate doar adevărurile abstracte, aș putea spune "anorganice", sunt imuabile; altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
apele, și furtunile, și pădurile s-au schimbat într-o jumătate de secol; credeam că instinctele nu se supun acestor legi ale evoluției, dar este suficient să trăiești un număr oarecare de ani pentru a vedea că și dragostea, și instinctul sexual, sunt supuse schimbării; poate doar adevărurile abstracte, aș putea spune "anorganice", sunt imuabile; altfel, totul evoluează. Vremea când sublocotenenții se împușcau din dragoste a trecut. Aproape că nu mai putem crede că au existat astfel de patimi; astăzi, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ei se vede cerul albastru; nu știu ce i-a răspuns cealaltă, dar "atunci" am simțit deodată că anul acesta a venit vara, vacanța. Atunci, nu în canicula zilelor anterioare. Vacanța apare spontan, ca un fapt sufletesc inevitabil, ca dezghiocare a unui instinct care își face loc atunci când i-a venit timpul. Este o mică minune. Un ins aflat în vacanță se află, de fapt, într-o stare de transă. Este probabil ca o astfel de persoană să poată fi chiar detectată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se părea un basm. Abia de curând am căutat Taverna. Erau alte personaje, ceasul însă era fixat la ora potrivită, calendarul la anul 2006. Casanova nu mai era acolo. * Ba, totuși, era; l-am găsit în biserica satului, unde nu știu ce instinct m-a îndrumat. Nemuritorul murise, era pus în coșciug, sosisem, din întâmplare, la înmormântarea lui. Era absolut singur; nimeni, doar un preot plictisit. Ca și nemurirea, și moartea este singură. În drum spre casă, am oprit în fața mării. Nici o corabie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și cu mofturile care pretind nu știu ce excese de politețe pentru bătrâni. Ați văzut ce efecte a avut prea bunul tratament aplicat cazului de referință Dic?... S-a apucat să trăiască în neștire, ba, și mai rău, a căzut pradă unor instincte rușinoase care, la urma urmei, cam tot acolo duc, dacă luăm în considerare elementul de bază, adică tot demografia. Nu-s bune nici aceste politețuri, trebuie să recunoaștem... Ce se întâmplă, la urma urmei, dacă bunul simț popular tratează ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ba chiar de cele mai multe ori aproape imposibil - o cauză dreaptă poate câștiga de partea sa majoritatea cetățenilor, exemplele din Germania și din Italia, ca și mai târziu exemplul Mișcării Legionare de la noi, dovedesc că totuși, atunci când un neam simte cu instinctul ce nu dă greș că și-a găsit conducătorul, reacționează în cele din urmă împotriva tuturor combinațiilor electorale, încercând să și impună voința chiar cu sacrificiul multor vieți. Fenomenul acesta, într-o formă mai atenuată, s a mai petrecut în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mizeria mahalalelor bucureștene și de-a lungul Transnistriei n-am constatat primitivitatea unora dintre satele din țara noastră. Un regim care reușise (chiar prin mijloace drastice) să suprime cu desăvârșire bolile venerice și să desființeze aproape cu totul hoția (împotriva instinctelor dezvoltate la maximum, precum se arată acum...), merită o cercetare mai atentă. Aceste considerații ar putea fi desigur dezvoltate fără greutate pe zeci de pagini, dar mă mulțumesc să le notez în această formă rezumativă, pentru a putea trece la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lăbărța figura dictatorului. Dacă am cunoscut ura și pornirile criminale, aceasta se datorează în exclusivitate mizerabilului personaj pe care ne pare rău că nu l-am ucis cu mâna noastră mult mai devreme. Nu l-am ucis în fapt fiindcă instinctul de conservare a fost mai puternic decât demnitatea și stima de sine. Îl sfâșiam simbolic în discuții informale, îi scoteam ochii în poze, cum ucideau simbolic oamenii începuturilor animalele de pradă, desenându-le cu săgeți în ele pe pereții peșterilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care lucrăm și studiem în domeniul Științelor Politice (în genere al Științelor Sociale) știm că, spre deosebire de mulți oameni care aparțin altor domenii, noi nu ne putem practica profesia decât în regimuri democratice. Ar trebui să ținem partea democrației măcar din instinct de conservare profesională. Altfel profesia noastră dispare, iar noi suntem amenințați, fie să nu mai putem profesa, fie să devenim in corpore slugi ale unui regim dictatorial sau totalitar. Prin urmare, apărarea drepturilor individuale, a statului de drept, a coexistenței
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în regimul totalitar. Ideologiile care proclamă superioritatea morală a suferinței și sacrificiului și vinovăția plăcerii și bucuriei au fost și sunt răspândite „pluralist”. Nu ar trebui să ne mirăm că, pe această cale, unii oameni ajung până la negarea totală a instinctului de conservare și vor să moară „apocaliptic”, exact împreună cu cei care se fac „vinovați” de faptul că au toate motivele să le fie dragă viața. Din păcate, la toate acestea comunitatea internațională democratică a închis ochii, periodic și contextual. Fiecare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
poet și eseist de talent, afirmat în preajma Jurnalului literar și a lui George Călinescu, era mai ales un extraordinar vorbitor, un „băutor” care făcea din exercițiul inteligenței desfășurat în fața câtorva emuli care-i sorbeau vorba, scopul suprem al existenței. Cu instinctul foarte precis al lucrurilor care-l «interesează» și al oamenilor superiori în tovărășia cărora orele pierdute sunt ore câștigate, Labiș l-a descoperit pe G. Mărgărit și, o vreme, a știut că nu mai trebuie să se despartă de el
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în fața iureșului de negații sentențioase emise de G. Mărgărit, nu va avea niciodată prilejul să se împărtășească din binefacerile unui veritabil climat de exigență și de cultură poetică. Batjocura lui G. Mărgărit avea virtuți tonifiante, purificatoare, dar trebuia un mare instinct ca să înțelegi asta, să nu te dai bătut, să știi să suporți. Din cuvintele neplăcute la adresa interlocutorului, scandate într-un fel inimitabil, cu ajutorul unei voci metalice, ambiția celui vrednic să asculte și să suporte ieșea, în chip paradoxal, consolidată. Propozițiile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în fiecare băiat existau comori imense, chiar dacă erau ascunse ori mascate de incrustații grosolane, obiceiuri rele, lipsă de educație, frustrări afective, stare de abandon. A experimentat că, atingând corzile inimii, chiar și cei așa-ziși duri se emoționau. Știa din instinct când era timpul să tacă ori să aștepte și când, dimpotrivă, trebuia să intervină. Avea maximum de respect pentru persoană și pentru cele mai mici secrete ale lor. Dar a fost dur, inflexibil, cu pungașii și corupătorii. Băieții, spunea, trebuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
debutul se produce în copilărie sau junețe; tardivă, atunci când debutează la maturitate) și forma cronică secundară (cea mai frecventă, ea fiind stadiul final al ipohondriei, maniei și îndeosebi al melancoliei). În Psychopathia Sexualis, with especial reference to the antipathic sexual instinct, a medico-forensic study (1886), când e vorba de formele patologice ale vieții sexuale se face o distincție între paranoia persecutoria și paranoia religiosa, cea din urmă delirantă (IV: 494-497) - aceasta, ca și celelalte forme de paranoia, apărând pe fondul deficitar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
plan atrage imediat privirea și este mai proeminentă decât figura lui Narcis - ținând în mână un ou (un simbol dalian favorit, legat de imaginile prenatale, de dualitatea unui exterior tare și a unui interior moale), care aici ar putea fi instinctul vieții. Totuși, la o privire mai atentă observăm o mulțime de furnici minuscule năpădindu-l din toate părțile. Furnicile, față de care Dalí nutrea o atavică aversiune, sunt insectele "paranoico-critice" prin excelență. Repulsia față de ele s-a născut dintr-o experiență
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ea, care preceda intruziunea celui de-al treilea factor (reprezentat de tată sau oricine altcineva, care intervine între copil și mamă). Dorința lui Narcis este năzuința de a regresa la acea stare. Ea ar mai putea fi legată și de instinctul morții, în care Freud vede dorința de întoarcere la starea de stasis. Am putea deci interpreta imaginea lui Narcis nu numai ca o aspirație de unire cu propria imagine, dar și ca o dorință a morții care ar putea duce
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Chicago Book Co. Kraepelin E (1920) Maniac-Depressive Insanity and Paranoia. From the English-German Edition of the "Text-book of Psychiatry". Robertson GM, ed. Barclay MR, trans. Edinburgh: E & S Livingstone. Krafft-EbingR (f.a.) Psychopathia Sexualis, with especial reference to the antipathic sexual instinct. A medico-forensic study. Redman FJ, trans. New York: Rebman. Kretschmer E (1925) Physique and Character: An Investigation of the Nature of Constitution and of the Theory of Temperament. Sprott WJH, trans. London: K. Paul, Trench, Trubner & Co. Lacan J (1966) Écrits
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sunt aruncat prin încremenirea sufletească la nivelul demersului revoltei implică aceeași înstrăinare de sine prezentă în cazul navigatorului ce și-a pierdut busola. Aici eu devin un orfan de mine, o stranietate individuală rezultată prin amputarea busolei interioare, prin secționarea instinctului de orientare spirituală. Sunt un dezorientat adică o individualitate care nu deține datele oferite de un instrument lăuntric ce mi-ar determina corect poziționarea sufletească în viață, așezarea propriului spirit în lume, și, particular, în cadrele situației labirintice. Blocajul în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de unii Divina noastră Comedie. Meșterul Manole (povestea zidarului de mănăstire care își zidește soția ca să oprească surparea clădirii) e mitul estetic, indicând concepția noastră despre creație, care e rod al suferinței. În sfârșit, Zburătorul e mitul erotic, personificarea invaziei instinctului puberal. Poezia română, prin Eminescu îndeosebi, a arătat înclinări de a socoti iubirea ca o forță implacabilă, fără vreo participare a conștiinței. Pe lângă aceste patru mituri încearcă să se ridice și altele îmbrățișînd mai cu seamă domeniul religiosului. Capitolul II
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsite de percepțiunea istorică. Dimpotrivă, ele aparțin tipului clasic și această intenție cere circumstanțe ușurătoare. Modelul lui Asachi e romanul cavaleresc, acela întrupat în Ariosto mai ales, adică istoria aventuroasă cu fabulos aranjat în gust clasic, cu lipsa totală de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai păduri mari și întinse pajiști, castele și grădini pierdute în imense singurătăți, în ciuda cărora, fară nici o respectare a legilor timpului, eroii se întîlnesc să se bată. Europa și Asia sunt aduse antropologic la același tip ideal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
progresul cultural, de emoția dimensională și ingenuu lirică a lui Dinicu Golescu. "La toate bisericile se află joc de clopote, adecă mai multe măiestrit așezate, cât, trăgîndu-se, fac o armonie așa de jalnică, pare că-ți sfâșie inima..." Totuși, un instinct formal, o intuiție a fenomenalității estetice există embrionar: "Închipuie-ți la Roma o piață imensă, rotundă, de ambe părți încercuită de portice gigantice, suportate de patru sute de coloane maiestoase și supramuntate cu două sute de statui colosale"; "Pe Tamisa proprie ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aplicat cu statornicie acest rousseauianism schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea, întoarcerea la instincte; decât conștiința mai bun instinctul, decât instinctul mai bună moartea, care însă e inutilă, căci viața e veșnică și prototipii se întrupează la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]