7,663 matches
-
de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat de indivizi pentru proprietate atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de indivizi pentru proprietate atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bazează pe ceea ce natura umană are înscris în esența sa biologică. Alți filosofi antici: Epicur, Zenon, Socrate și școlile lor, se ocupă mai puțin de societate și mai mult de individ. În loc de a lupta împotriva viciilor propun soluții pentru combaterea instinctelor, fără rezultat însă datorită necunoașterii însemnătății acestora în viața individului. Ceea ce a însemnat un adevărat progres în gândirea filosofică, în opinia lui Paulescu, a fost filosofia creștină medievală pentru că „îmbină ceea ce este adevărat, bun și frumos la Aristotel cu sublimele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
umane J.J. Rousseau pleacă, în dezvoltarea utopiilor sale, de la niște enormități care contrazic în totalitate ceea ce natura a sădit în fiecare ființă viețuitoare. Iată câteva mostre care demonstrează cu prisosință acest lucru. Omul ar fi singura ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe toate. Refuză astfel pentru om ceea ce este caracteristic și esențial vieții ca și caracter distinctiv și anume fenomenologia vitală, atât de bine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
enormități care contrazic în totalitate ceea ce natura a sădit în fiecare ființă viețuitoare. Iată câteva mostre care demonstrează cu prisosință acest lucru. Omul ar fi singura ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe toate. Refuză astfel pentru om ceea ce este caracteristic și esențial vieții ca și caracter distinctiv și anume fenomenologia vitală, atât de bine codificată în natură. La început - spune Rousseau - oamenii nu aveau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu aveau locuințe și nici bunuri, nu constituiau familii, masculii și femelele se întâlneau la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În stare primitivă (mai spune Rousseau) omul era total lipsit de instinctul de proprietate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În stare primitivă (mai spune Rousseau) omul era total lipsit de instinctul de proprietate și dominație, astfel el nu cunoștea nici vanitatea, nici stima, nici disprețul. Inegalitatea între oameni ar fi cauza tuturor relelor, ea nu a existat dar a apărut odată cu constituirea societății. Prin urmare, în opinia lui, societatea a deteriorat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoștințe în domeniul biologiei erau la nivelul ignoranței. Eroarea biologică constă în faptul că ignoră natura socială a omului, nu cunoaște natura instinctuală ca esență a vieții și a comportamentului uman și nu recunoaște cauzele dezordinilor sociale determinate de devierea instinctelor de la destinația lor naturală. În plus propune remedii de-a dreptul absurde, împotriva naturii cum ar fi suprimarea proprietății și a ierarhiei sociale. În esență ambele scrieri nu sunt altceva decât o reluare a ideilor lui Platon și o încercare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conflict și despotism. August Comte în “Politica pozitivă” vorbește despre Iubirea Universală care ar fi un soi de simpatie ce-i apropie pe oameni, realizând umanitatea sau Marea Ființă și care rezidă în societate. Nici unul din acești filosofi nu cunosc instinctele sociale ale omului și prin urmare nu prescriu nici - un remediu împotriva conflictelor pe care devierea acestora le creează. Gândirea filosofică premergătoare revoluției franceze ca și experiența socială a acesteia a dat naștere câtorva sisteme politico- economice ce aveau să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
La trei dintre ele (liberalismul, socialismul și anarhismul) Paulescu se oprește și, considerândule semnificative, încearcă o analiză critică în funcție de desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea ca fiind absolută și fundamentală pentru individ, suprimând în acest fel instinctul de dominație și subordonare care stă la baza organizării familiei și societății. Consideră că statul nu are nici un drept să se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea ca fiind absolută și fundamentală pentru individ, suprimând în acest fel instinctul de dominație și subordonare care stă la baza organizării familiei și societății. Consideră că statul nu are nici un drept să se interfereze în afacerile private, reducându-i prerogativele la acelea de judecător și jandarm. În familie urmărește reducerea autorității tatălui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în afacerile private, reducându-i prerogativele la acelea de judecător și jandarm. În familie urmărește reducerea autorității tatălui, luându-i dreptul de educație și de orientare a copilului în interesul familiei. Prin urmare în loc să tempereze excesele ce rezultă din alterarea instinctului de dominație și subordonare, această doctrină urmărește dezmembrarea formelor de organizare socială care au la bază acest instinct: statul și familia. Proclamă proprietatea ca fiind individuală, absolută și inviolabilă, contrar instinctului natural conform căruia caracterul proprietății este familial. În felul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
luându-i dreptul de educație și de orientare a copilului în interesul familiei. Prin urmare în loc să tempereze excesele ce rezultă din alterarea instinctului de dominație și subordonare, această doctrină urmărește dezmembrarea formelor de organizare socială care au la bază acest instinct: statul și familia. Proclamă proprietatea ca fiind individuală, absolută și inviolabilă, contrar instinctului natural conform căruia caracterul proprietății este familial. În felul acesta, nepermițând statului să intervină în afacerile private, neprotejând mâna de lucru și aplicând principiul “maximum de efort
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Prin urmare în loc să tempereze excesele ce rezultă din alterarea instinctului de dominație și subordonare, această doctrină urmărește dezmembrarea formelor de organizare socială care au la bază acest instinct: statul și familia. Proclamă proprietatea ca fiind individuală, absolută și inviolabilă, contrar instinctului natural conform căruia caracterul proprietății este familial. În felul acesta, nepermițând statului să intervină în afacerile private, neprotejând mâna de lucru și aplicând principiul “maximum de efort cu minimum de cheltuieli” încurajează viciul proprietății lăsând masa poporului la mâna speculanților
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că liberalismul, care-și are sorgintea în revoluția franceză, a preluat din lozinca acesteia doar sloganul libertate, pe care l-a interpretat în interesul său, prin absolutizarea proprietății și subminarea organizării sociale sub toate aspectele, și mai ales prin agresarea instinctului de dominație și subordonare, atât de necesar pentru armonizarea relațiilor în familie și societate. Dacă la început doctrina liberală, aplicând principiile de mai sus, a cuprins din ce în ce mai multe țări, polarizând societatea fiecăreia în două extreme, a celor avuți și a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a realizat altceva decât un furt colosal și la scară națională. Corifeul ideilor socialiste a fost Karl Marx, cel care a și dezvoltat gândirea socialistă, răspândind-o apoi prin înființarea internaționalei socialiste. Această ideologie violentează unul din cele mai puternice instincte sociale și anume instinctul de proprietate căruia, nerecunoscându-i-se importanța pentru om și în general pentru orice ființă viețuitoare, este etichetat ca rău social, sursă a inegalității și conflictelor sociale, prin urmare proprietatea trebuie desființată. În locul proprietății individuale și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un furt colosal și la scară națională. Corifeul ideilor socialiste a fost Karl Marx, cel care a și dezvoltat gândirea socialistă, răspândind-o apoi prin înființarea internaționalei socialiste. Această ideologie violentează unul din cele mai puternice instincte sociale și anume instinctul de proprietate căruia, nerecunoscându-i-se importanța pentru om și în general pentru orice ființă viețuitoare, este etichetat ca rău social, sursă a inegalității și conflictelor sociale, prin urmare proprietatea trebuie desființată. În locul proprietății individuale și familiale instituie proprietatea colectivă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
proletariatului care în gândirea lui simplă credea că va deveni proprietar, a creat o mișcare socială abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul de familie prin suprimarea proprietății (eludând caracterul ei familial), prin desființarea dreptului de moștenire, prin emanciparea femeii (care devine egală cu bărbatul) și prin preluarea de către stat a educației copiilor ce devine comună și nu mai este o obligație familială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu ar avea nici o motivație. Nu ar exista dreptul de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor „inepții ce întrec
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor „inepții ce întrec pe cele din contractul social ai lui Rousseau" cum
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu are mijloace de a pătrunde partea imaterială a lumii, în special a lumii viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
final neargumentate și deci imposibil de susținut. Doctrina socialistă și îndeosebi ideologia comunistă înfierează (cu mânie proletară) existența lui Dumnezeu ca religie, indiferent de formă. Ori, spune Paulescu, „a-l nega pe Dumnezeu înseamnă a nega finalitatea, înseamnă a nega instinctele naturale și patimile, înseamnă a te prăbuși cu bună știință în prăpastia erori i”. Sfârșitul comunismului în Europa, prin urmare a eșafodului conceptual și ideologic pe care s-a clădit acesta, a demonstrat din plin că socialismul era prin structură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând ca mijloace distrugerea cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând ca mijloace distrugerea cu orice preț și asasinatul. Promovează prin urmare ura a tot ceea ce este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]