9,535 matches
-
a limbii române și al unui apreciat dicționar româno-german; Moses Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi de literatura populară românească... Evreii au avut o pondere considerabilă În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Iașiului În favoarea Bucureștiului, care a absorbit cea mai mare parte din energii și din valori. În ce privește clasa politică, chiar dacă nu se poate vorbi de o discriminare, Muntenia a fost cu siguranță vioara Întâi (și a rămas așa și În perioada interbelică, spre insatisfacția ardelenilor, care se simțeau — și probabil se mai simt și astăzi — cam stingheri În prea balcanicul, după ei, București). Și economicește Moldova a rămas În urmă, atât față de Muntenia, cât și de Transilvania (din această cauză dezvoltându-se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de factură occidentală, a Început târziu, abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. Poezia și proza scurtă s-au afirmat mai repede; romanul Însă s-a maturizat abia după Primul Război Mondial, când a cunoscut brusc o mare Înflorire. Perioada interbelică este considerată de altfel epoca de aur a literelor românești. S-au ilustrat, printre romancieri, Liviu Rebreanu (1885-1944), cu viguroase fresce epice ale satului românesc, Mihail Sadoveanu (1880-1961), cu proza sa arhaizantă, la Întâlnirea dintre roman, mit și epopee, Camil
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acceptate și astăzi — se Îmbină cu o reconstituire de-a dreptul romanescă a mediului și biografiei scriitorilor. Și anii comunismului au dat mulți poeți și romancieri prețuiți de români (deși, În ansamblu, „cota“ lor este mai scăzută În comparație cu marii scriitori interbelici). După 1989, scriitorii par mai puțin inspirați; și cititorii s-au dispersat (În vremea comunismului, literatura era un refugiu; astăzi, viața Însăși ține loc de literatură!). Curios rămâne declinul romanului, deși nici un romancier nu a dispus vreodată de un asemenea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rurale, țărănci În costum popular... Teme apropiate apar și la Ion Andreescu (1850-1882), dar Într-un ton mai grav și mai interiorizat. Momentul 1900 este reprezentat de Ștefan Luchian (1868-1916), strălucitor colorist, inepuizabil pictor al florilor. Numele mari ale perioadei interbelice sunt Gheorghe Petrașcu (1872-1949), autor de peisaje și naturi moarte, inconfundabile prin materia lor densă și totodată strălucitoare; Theodor Pallady (1871-1956), cel mai parizian dintre artiștii români, opusul, s-ar zice, al lui Petrașcu, cu o linie netă, expresivă și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu Parisul locuitorii mahalalelor bucureștene — specie intermediară Între sat și oraș — sau acea mică burghezie, ale cărei raporturi foarte aproximative cu cultura modernă au făcut deliciul lui Caragiale? Mai mult chiar, la București se mai văd Încă, inclusiv În perioada interbelică, și țărani autentici, În portul lor specific, care vin aici să vândă și să cumpere, sau cu diverse alte treburi; și Încă mai circulă căruțe printre automobile și tramvaie! Pătura de sus era fără Îndoială de cultură franceză, ca și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
astăzi acesta a rămas idealul multora — și a ajuns să trăiască În mici apartamente de bloc. Au fost neglijate și spațiile verzi; parcurile au rămas Între limitele vechiului București. Ca Întindere, orașul s-a mărit de trei ori În comparație cu Bucureștiul interbelic, atingând o suprafață de 228 de kilometri pătrați: mai mic decât Londra, dar de două ori cât Parisul. În timp ce Parisul, ca și Londra, au Încurajat dezvoltarea În jurul lor a unui sistem de mici orașe-satelit, Bucureștiul s-a extins fără să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a prăbușit, la rându-i. Au supraviețuit doar elemente disparate: frânturi de folclor și de tradiție, nostalgii, repere culturale și istorice. România este astăzi o țară dezarticulată, alcătuită din segmente, care nu prea se Îmbină, de viață tradițională, de reminiscențe interbelice, de structuri și atitudini comuniste și de evoluții postcomuniste. Este un sistem care funcționează anevoie, În așteptarea — cam Îndelungată — a unui nou Început, susceptibil de a conduce spre o nouă sinteză. Românii se află Într-un moment crucial; recuperând ceea ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
C. Giurescu, România În al doilea război mondial, 1939-1945, București, 1999. 20. Datele care urmează sunt extrase din lucrarea deja citată, Enciclopedia României, vol. I, capitolul „Populația României“. 21. O excelentă analiză a diverselor curente ideologice și culturale din România interbelică, la Keith Hitchins, Rumania 1866-1947, pp. 292-334 (capitolul „The Great Debate“). Vezi și Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, Ithaca și Londra, 1995; ediție românească: Cultură și naționalism În România Mare, București, 1998. 22. Cea mai temeinică lucrare despre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Handoca, Mircea Eliade. Biobibliografie, București, 1997. Amintirile sale: Memorii, vol. I, Promisiunile echinocțiului 1907-1937, vol. II, Recoltele solstițiului 1937-1960, București, 1991, sunt importante atât În ce privește propria carieră — inclusiv autojustificările de ordin politic —, cât și atmosfera intelectuală din România În perioada interbelică; ele invită la o lectură paralelă cu Jurnalul lui Mihail Sebastian (cei doi au fost prieteni apropiați, În ciuda faptului că unul era evreu, iar celălalt s-a lăsat atras de mișcarea legionară). 8. Un instrument util, În ciuda unor deformări de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
peste putință să nu le faci hatârul dacă treci pe acolo. Au de toate sub umbrarele lor ponosite: gravuri medievale și contemporane, cărți rare, obiecte de artă, curiozități numismatice, cărți poștale, mărci și afișe de la începutul secolului sau din perioada interbelică, multe altele. Disponibilitatea lor este infinită. Îmi satisfac o veche dorință și-mi cumpăr o hartă a Europei de la 1637. Harta înfățișează un conglomerat de teritorii colorate pestriț, amintind vag conturul națiunilor de azi. În apele ce scaldă Europa dinspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din Tallin, cu arhitectura ei cubistă și înzestrarea supermodernă; Mati Sirkel, cu figura sa de leu albinos; Uniunea Scriitorilor și cele câteva redacții ale revistelor literare, unde am discutat despre cultură și politică; Parlamentul estonian, afișând fotografiile deputaților din Estonia interbelică, de dinaintea anexării sovietice - imagini pe care le comentează, pe un ton grav și părintesc, totodată, profesorii în fața copiilor învățați să țină la patria lor adevărată, nu la una fictivă, impostoare... Mi-e teamă că tonul acestor evocări va fi, inevitabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o vreme când nu se glumea cu acest „detaliu”, și, apoi, trebuia să-și ascundă arta, „prea originală”, prea radicală în stil, dar mai ales în temele și viziunea pe care le propunea, chiar și față de aproape întreaga poezie românească interbelică, „naturalistă”, descriptivă în multe cazuri și școli. 7 Ceea ce la Cezar putem numi „fractura psihică” ce l-a împiedicat să „dea”, să „împlinească” sută la sută ceea ce promitea în tinerețe, la Grigore putem numi „fractură alcoolică”. Iată unul dintre riscurile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a retras la facultate, unde a creat un cenaclu de depistare și formare a unor tinere talente ce până azi îi poartă o bună memorie. Dar, ca și alți fost ideologi fervenți ai stalinismului, instruiți și fini, degustători de literatură interbelică sau europeană - un Paul Georgescu, sau N. Tertulian! -, reacția lor contra lui Ceaușescu nu era una de înțelegere a monstruozității sistemului comunist național sau universal, ci un refuz al „comunismului naționalist” al șefului statului de atunci. Nici unul dintre ei nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
libertate a României, s-au situat oarecum în psihologia „postbelică”, cu aerul, poate și cu convingerea că „trebuie reluate lucrurile de la ’38 încoace”! Alții, credem noi mai numeroși, sunt convinși că „lucrurile merg înainte” și că, „oricât am avea nostalgia interbelică, nu pot fi ignorate cele patru-cinci decenii de sub comunism!”. Această „dublă psihologie” se leagă, cred eu, și de revenirea unor cuvinte ocultate sau calomniate sub dictatură, printre care și cel de „carieră”; îl folosim, îl gândim, acest cuvânt, această noțiune
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
american”, cum i-am zis, adică succes iute, aproape cu orice mijloace, țintind cele două mecanisme esențiale ale puterii: banul și politica?! Sau... revenim, dar fără a privi prea insistent înapoi, într-o vreme și spre o societate revolută (cea interbelică românească, nu lipsită nici ea de avataruri grave, corupția, printre altele, sau discrepanța între sat și oraș!...Ă, la valorile „prime” ale acestei noțiuni, din epoca ascendentă, „sănătoasă”, dinamică, a burgheziei, când în mediile mai ales mic-burgheze, coloana vertebrală a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
locuința noastră pentru a pleca la gară. Coborâm în curte, cu bagajele pentru a lua loc în birjă. Privesc, în semn de rămas bun, la curtea imensă, în care mi-am petrecut copilăria și tinerețea. Locuisem, în aproape întreaga perioadă interbelică, pe strada Tighinei nr. 2-4 (unii o mai numeau încă, Benderskaia). Aici era un complex de imobile, ce păreau impozante pentru acele timpuri. O clădire masivă cu un etaj. La parter era școala primară de băieți, cu 4 clase elementare
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
Nord, ocupată de dușman, gemeau și sufereau o impilare și o teroare de proporții, greu de imaginat și în acest timp mulți români din exil își disputau partidele, grupele, grupulețele, asociațiile, președințiile, șefiile etc. Unul din marile partide din România interbelică, avea vreo trei secretari generali, fiecare pretinzând că el este cel îndreptățit să dețină această funcție. Într-o singură țară din occident erau mai multe asociații ale foștilor deținuți politici. Și mai pot fi date multe alte exemple. Dizidențele au
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
1990 a luat amploare publicarea jurnalelor, însemnărilor, amintirilor și memoriilor unor personalități mai mari sau mai mici, actori pe scena istoriei sau simpli martori, din diverse domenii de activitate. În ceea ce privește personalitățile politice, mai ales cele care au activat în perioada interbelică, ele sau bucurat de atenția specialiștilor. Mai rare, cele din perioada anterioară anului 1914 prezintă un interes chiar mai mare. Dar istoriografia noastră suferă serios din lipsa unor surse memorialistice care să surprindă lumea rurală românească de la finele veacului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sale sau nașterea copiilor. Învățătorul Gheorghe Rădășanu s-a implicat în viața educațională a epocii sale, atât înainte de primul război mondial, când participă, în 1908 la înființarea primei "Case de sfat și cetire" dar și la congresele învățătorilor din perioada interbelică. Pagini importante sunt dedicate și examenelor de perfecționare susținute cu succes la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
își notează episoade din război deși ca rezervist a stat mai mult în spatele frontului, pe linia Bacău-Roman-Pașcani. Se pot analiza însă moralul soldaților, organizarea armatei și incompetența unor ofițeri cu care intră în contact. O serie de întâmplări din perioada interbelică sunt surprinse în memoriile lui Gheorghe Rădașanu. Între ele vizita lui Nicolae Iorga la Baia sau serbarea ziarului "Vestitorii satelor" de la Moinești și întâlnirea cu Simion Mehedinți. Interesant este și episodul povestit de Simion Mehedinți despre Iorga văzut ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri politice din țară și străinătate, medalioane ale unor personalități din istoria și cultura română, versuri, scurte informații publicitare despre alte reviste din mediul rural, curiozități, sfaturi pentru îmbunătățirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Sucevei funcționau 159 de școli primare rurale, 291 de cadre didactice din care 257 de învățători și 15.868 de elevi 34. Vechiul Regat contribuia cu 5.344 de școli și 8.851 de învățători la zestrea comună a României interbelice care ajungea la 7.915 școli românești și 12.118 de dascăli români 35 ajungând la finele epocii la 17. 385 de școli și 47.914 de dascăli 36. Încă din 1919, noul Ministru al Instrucțiunii Publice, liberalul Constantin Angelescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
universale"41. Politica sa în domeniul legislației educaționale trebuia să ia chipul unei ofensive culturale menită să realizeze programul de centralizare statală și unificare națională prin intermediul școlii 42. Mai mult prin reformele agrară și electorală cu care a debutat perioada interbelică românească, necesitatea creării unui țăran instruit și cultivat devenea o adevărată moștenire a haretismului. Cu toate acestea au existat contestatari ai structurii învățământului românesc. Vasile Pârvan spunea la 1919 că "fiii țăranului nostru, vioi și clari la minte, n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de perfecționare la școala din Baia, unde revizorul școlar Ioan Zota a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din satele Baia, Bogata, Sasca, Păișeni, Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătărești, Dumbrăvița.47 Din rapoartele de inspecții ale Inspectoratului școlar Baia aflăm că în decembrie 1929 că Rădășanu a primit calificativul bine, în timp ce ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]