10,921 matches
-
strângeam, îi spuneam povești. Azi îl vedeam echipat în uniformă de polițist, dirijând circulația prin pat; a doua zi, mi-l imaginam pe role, în trening, patinând voios pe gresia din baie; duminica, îl puneam să se îmbrace în lenjerie intimă și să danseze din fund pe muzică orientală. Uneori, poveștile se terminau prost și-atunci bietul Bismarck ajungea când pe mâna hitleriștilor (care-l strângeau cu menghina, ca să spună adevărul despre soldatul Ryan), când la circ, dansând stingher pe sârmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
toată povestea asta. Nu trebuia să mă ascund, nu mai era nevoie să joc teatru. Victime ușoare, studenții credeau tot ce le spun; atât de mult încât minciunile veneau firesc, de la sine, fără vreun efort deosebit: Arghezi ținuse un jurnal intim, Lovinescu îi datora bani lui Călinescu, Eliade îi scria piesele lui Sebastian. Le vorbeam de prozatorul ceh Emil Zatopek și-l comparam pe Creangă cu marele autor rus de basme, Lev Iașin. Inventam scriitori, modificam versuri, rescriam nuvele și romane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
După un an-doi de lingușeală, primeai răsplata: ți se oferea un post. Era încununarea unui cincinal de răbdare și umilință, momentul pe care orice lichea îl aștepta cu sufletul la gură. Fiecare categorie socială se lăuda cu capodopera ei, obiectul intim al muncii care îi însoțea viața și pe care îl șlefuia neobosit, inutil, cincinal după cincinal, în căutarea perfecțiunii: muncitorul cu rulmentul; țăranul cu tractorul pe câmp; inginerul cu casca tuflită pe cap. Capodopera profesorului rămânea minciuna. Nici degetul înmuiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aliniați la intrare, ca o familie fericită. Amicul Paul lucra liniștit la jurnal, cu degetele lui de cașcaval. Ba chiar îl trecea seara pe calculator, sub ochiul meu larg: o victimă imprudentă, studiată de torționarul ei zelos. Îi răscoleam paginile intime cu voluptatea calmă a bibliofilului, le parcurgeam cu grija unui cercetător deschizând la institut cartea preferată: atent, devotat, mereu în același loc. Fosta noastră prietenie mă motiva să privesc peste tot, să-i scotocesc exemplar sertarele cele mai ascunse ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Calea Victoriei sau la Șosea și încă se mai simțea căldura și mirosul fierului de călcat. Batistele aveau viața lor, legată de-a proprietarilor: câte istorii de povestit, câte monede ascunse, câte răni de revolver acoperite, câte budoaruri vizitate, câte scene intime trăite și ținute deoparte de ochii indiscreți. Nu puteau lipsi, nu-ți puteai imagina lumea fără ele. Până și comuniștii păstraseră obiceiul, le făceau la Braiconf și Tricodava, groase, încăpătoare, să te țină până la pensie. Le găseai pe raft la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a-nceput să lipsească de-acasă sub pretextul că participă la conferințele speciei, n-am avut nici curajul, nici inspirația să verific unde dispare serile iubita mea și nici cărei specii s-a hotărât să-i dezvăluie dosarul preocupărilor ei intime. „Începe să-mi placă... Tipu’ nu-i așa prost cum pare.“, a fremătat Mihnea. I-a trecut însă repede. „Da’ pe mine nu mă păcălește. Dă tare-n femei, da’ de fapt e-un mototol. E topit după aia, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau a-ți lungi lobii urechilor, în căutarea unor fire de păr imaginare. Țăcănitul freudian al foarfecilor, prosoapele fierbinți, sertarele cu spirt și mărunțiș purtau toate un aer intim, curat, de prăvălie cu aparate de tortură. Îți închipuiai brațele prinse de niște clame de fier, corpul ridicat din pedală cu tot cu scaun, până-n tavan, bărbia strânsă de-o mână fermă, mentolată. Frizerul se transforma treptat într-o femeie de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
oaspeți), celebra cutie cu nasturi (câteva sute, de toate formele și culorile, după cum am mai pomenit) și-un Neckermann ascuns cu grijă între saltea și somieră (prin episodul nemțesc am trecut cu toții, poposind îndelung în baie la paginile de lenjerie intimă). Singurele cuvinte care mișcau un clopoțel prin căsuțele cu amintiri erau Leon-Vodă, dar nu pentru că aș fi învățat istorie la școală. Auzeam câteodată numele pronunțat de taică-meu, și, în timp ce plutea din aerul rece al dormitorului spre mintea mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bătute la mașină, cu cerneală violet, iar comentariile se înșirau pe coloană, ca la școala generală: limbaj vulgar, neprincipial; folosește termeni necunoscuți: „depeșar“ (nu apare în DEX); de verificat! povesteste dușmănos, ostil la adresa societății din care face parte; relatează episoade intime, extraconjugale, de concubinaj; încurajează parazitismul social: „vieți de ratat“; stil complicat, pe alocuri obscur; talent limitat (de urmărit). Se vor identifica mijloace de stimulare a autorului, să furnizeze pe mai departe material. A se intensifica munca de urmărire informativă. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Tocmai am plecat. Asta-i chiar pentru tine. Semnătura: ss indescifrabil Mă păcălisem. Meditative și impersonale erau doar așteptările mele, citind documentele prin oglindă și crezând că ele respectă tiparul gândurilor și privirii noastre suprapuse. Din cauză că dosarul care închidea corespondența intimă a celuilalt purta numele meu pe copertă, mi se părea că ar fi trebuit să existe un fel de cooperare între noi (bazată pe încrederea în voyeurism și-n protocoalele violării minții), un co-autoriat despre modul în care să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dosarul tău?“ „Cum adică?“ „Adică de ce, într-un dosar personal de promovare pe post, tu ai un braț de scrisori care nici nu-ți aparțin, nici n-au legătură cu tine? Scrie-n fișa postului că trebuie să pui scrisorile intime ale altuia, ca material bibliografic?“ „Doar dacă ești romancier.“ „E-te canci!“ „Glumeam. Nu există așa ceva, ai dat și tu concurs.“ „Și-atunci, hai să mergem un pas mai departe și să ne-ntrebăm: de ce-a trebuit să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
informația utilă și o separă de cea irelevantă. Dacă vrei să fii cinic, poți să pui «viață», în loc de «informație»; nu se supără nimeni. Nici măcar nu mai avem nevoie de cookies. Știm cine și ce gândește, în fibra lui cea mai intimă. Când nu știm, aflăm pe alte căi.“ „Adică?“ „Nu toată lumea ține sau participă la blog-uri. Mai sunt și tâmpiți sau recalcitranți. Primii habar n-au să deschidă un calculator; ceilalți nu vor: se feresc de laptop-uri și rețea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piața neuronală. Blog-urile nu există, de fapt: sunt viețile electronice ale oamenilor, povestite la persoana întâi, prin care umblăm noi zilnic, ștergând și adăugând date, completând, eliminând sau adnotând. Jurnalele și confesiunile, caietele și agendele cu poezii, amănuntele cele mai intime, gândurile ascunse și protejate - toate ajung, mai devreme sau mai târziu, pe mâna noastră. Care nu ajung sau ajung incomplet sunt reconstruite de noi, ca o clădire pe care tocmai ai demolat-o și vrei s-o restaurezi. Milioane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională a metalimbajelor și a arsenalelor de instrumente critice sfârșesc prin a pune sub semnul întrebării însăși realitatea literaturii: „Disecată, demontată în resorturile sale cele mai intime - de exegeți, dar și de creatori - literatura evoluează vădit sub semnul unei alarmante crize de identitate” . Dacă literatura a fost mereu folosită (deși cu sensuri diferite) înseamnă că ea a jucat totuși un rol funcțional esențial, care, în contexte istorice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
al elevului. Povestea este de interes public, întrucât ridică problema deontologiei profesionale și a limitelor relațiilor profesor-elev. Chestiunea este însă a limitelor acestei intruziuni, întrucât Corina Vasile a fost supusă unui adevărat "linșaj mediatic", în care s-au prezentat aspecte intime ale relației cu elevul, în care a fost urmărită și filmată peste tot, culminând cu catalogări publice precum "profa de sex"157, "talpa iadului și văduva neagră"158, dar și cu instigări la violență împotriva profesoarei. De exemplu, în emisiunea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
naționalismului ca mișcare de masă. Ancorarea pe verticală a comunității prin stabilirea unei relații ferme cu trecutul istoricul (proces ce poate fi numit prescurtat "construirea memoriei colective") a avut un rol decisiv în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a statului-națiune românesc. Demersul de față se situează în prelungirea eforturilor inițiate de L. Boia (1997) și M.-L. Murgescu (1999), care prin lucrările lor au desfăcut primele noduri ale împletiturii mitoistorice în care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celorlalte provincii românești sunt evidente în Compendiu de istoria Transilvaniei apărută în 1864 sub semnătura lui Ioan V. Rusu. Departe de a fi integrată în istoria comună a poporului român în întregul său, Compendiul plasează istoria Transilvaniei într-o legătură intimă cu destinul regatului maghiar și ulterior cu cel al Imperiului Habsburgic. Schema de periodizare este deja clasica formulă vechi-mijloc-nou: a) evul vechi este datat istoric ca începând odată cu locuitorii cei mai vechi ai Daciei, fiind încheiat odată cu invazia hunilor din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ne sfătuiește să punem treimea adevărată: dreptate, solidaritate, naționalitate" (p. 45). O dreptate care să țină cont de structura inegală a organizării naturii și societății, corelată cu o solidaritate fondată pe disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem nimic" (Marin, 1977, p. 64, subl. în original) [1937]. Un individ ipotetic eviscerat din neamul său, scos din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se la țările intrate în deceniul al cincilea al secolului trecut sub cupola Uniunii Sovietice, Tismăneanu susține că "revoluția" marxist-leninistă a cunoscut următoarele moduri de manifestare: "Înregimentarea socială trebuia să fie totală. Nici un domeniu al vieții, oricât de privat sau intim, nu putea să se sustragă acestui impact. În toate țările satelit, birocrații ideologice, așa-zisele departamente Agitprop (termen rezumativ al sintagmei agitație și propagandă, n.m. D.Ș.) au fost create pentru a conduce campanii de spălare a creierelor, similare celor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și criminalii cu privire la delictul lor"65. Dar scriitorii nu numai că nu pot să le descrie altora această experiență. Nu reușesc să și-o explice complet nici macar lor înșiși, dată fiind, pe lângă imposibilitatea de a asista din exterior la desfășurarea intimă a acestui proces, si anevoința de a observa și de a înțelege suficient de bine propriile "mișcări" interne. Așa cum nu sunt capabili nici de a-i lămuri cuiva în mod satisfăcător ideile conținute în operele lor. Una dintre cele mai
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
amintește în Critică rațiunii pure166 subliniind consecințele lui în comunicarea interpersonala și în planul cunoașterii, si pe care lingviștii îl pun în legătură în primul rând cu procesele interne (cum face, de pildă, Mounin: "...limbajul articulat nu poate transmite trăirea intimă și completă a fiecăruia dintre indivizii care vorbesc o limbă"167). Oricum, limbajul comun practică metaforă, tropul "cel mai luminos, măi necesar și mai frecvent", după aprecierea lui Vico168, prin toate părțile lumii și dintotdeauna. Un contemporan al lui Kant
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]