8,306 matches
-
Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
timid, obiectă: “Totuși, poate cândva am putea fi și noi de folos. Cel puțin să alungăm cu cozile noastre muștele din grajd”. Îngerul le spuse: “Voi sunteți aceia de care am nevoie”. Conversație la iesle Un băiețel era nespus de mândru că bunicul său știe să sculpteze. Era fascinant când vedea cum, puțin câte puțin, dintr-o bucată de lemn luau naștere figuri apropae vii. Băiețelul era așa cuprins de lumea acestor figuri sculptate, încât gândurile sale se amestecau cu această
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
brațe, rostindu-i un descântec din folclorul nostru minunat (ia această carte cu tine, cititorule): Bun găsit, frate (numele copacului), În pământ te-ai împlântat, În lumină te-ai scăldat, Vânturile te-au înfruntat Până când te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar în adâncul făpturii o măreață tărie sufletească, necesară înfruntării cu stoicism
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ecranizat și adaptat scenic, au devenit elementele ce însoțeau permanent problema populației maghiare din diaspora transilvană. Pe lângă imaginea Transilvaniei, în opinia publică mai largă din Ungaria, un loc aparte îl ocupă Țara Secuilor. Renumele secuimii, cu rădăcini etnice îndelung controversate, mândră de privilegiile sale, obținute încă din Evul Mediu și garantate de statutul său de paznic al frontierelor, distingându-se din punct de vedere lingvistic și geografic, a fost dezvoltat și de imensa operă a lui Orbán Balázs, intitulată Descrierea Țării
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lucru răsfoind documente prăfuite, cele mai multe datând de la începutul secolului al XX lea. Am căutat oameni în vârstă care să-mi vorbească despre comuna mea, despre tradiții, despre obiceiuri. Am simțit că este foarte important să-mi cunosc rădăcinile. Am fost mândră totdeauna de oamenii locurilor, de măreția ținuturilor. De fiecare dată când mă întorc acasă îmi tresaltă inima de bucurie, când urc drumul șerpuit și ajung pe culmea dealului Vf. Crucii, de unde se așterne ca-ntr-o poveste Valea Proviței. Valea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
7 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Un sighilion patriarhal, pp. 158-159: "Ierimia, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Constantinopolului Noua Romă și Patriarh Ecumenic. Fiindcă din nou Biserica Vechii Rome, înșelându-se de mândra deșertăciune a astronomilor săi, cu nechibzuință a schimbat preafrumoasele așezăminte despre Sfintele Paști, stabilite și hotărâte de cei 318 Sfinți Părinți ai Sfântului Întâi Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare sfințenie se respectă de toți creștinii din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
figurează în Eclesiast, " Dinții fiarelor și scorpiile, șerpii și sabia răzbunătoare sînt ca să piardă pe necredincioși" (Sir. 39, 36), "vai vouă, bărbați nelegiuiți, ...de veți muri, spre osîndă va veți osebi" (Sir. 41, 1l-l2). Din Isaia este extrasă profeția adresată mîndrelor fiice ale Sionului: "Și atunci în loc de parfum va fi miros de putrefacție" (Isa. 3, 24), iar din Ieremia, cuvîntul Domnului: "voi face cuvintele Mele un foc în gura ta, și poporul acesta lemne, și focul le va mistui" (Ier. 5
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dă "peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici pe cel mai mîndru muritor. E o adevărată recreație să stai în tipografia Bucovina. Muncitorii muncesc veseli. Profesorul îi cunoaște pe toți pe nume. Pe unii i-a cununat. Celor mai mulți le-a botezat copiii, cărora le-a creat carnete de depunere. Știe situația familială
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este o împlinire sacră. El înnobilează, astfel, conjugalitatea și face din ea figura dominantă a vieții afective. Mitul poeziei lui nu este Don Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți în doi" (E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este aici copleșit de simțul datoriei morale. Și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ar trebui controlată cumva, pentru că să plângi în live e un pic cam mult. A.N.: Care e cea mai frumoasă amintire pe care o ai dintr-o transmisiune în direct? Una de care să zici că ai fost foarte mândră. C.A.: În general sunt mândră de transmisiunile în care n-am emoții. Se întâmplă, n-am reușit niciodată să înțeleg de ce. Cred că reușesc să-mi controlez mai bine respirația înainte de a intra în live. Am observat că dacă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
plângi în live e un pic cam mult. A.N.: Care e cea mai frumoasă amintire pe care o ai dintr-o transmisiune în direct? Una de care să zici că ai fost foarte mândră. C.A.: În general sunt mândră de transmisiunile în care n-am emoții. Se întâmplă, n-am reușit niciodată să înțeleg de ce. Cred că reușesc să-mi controlez mai bine respirația înainte de a intra în live. Am observat că dacă, spre exemplu, îmi desfac cureaua de la
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
respir din stomac ca să mă detensionez... sau îmi las mușchii foarte relaxați. Pentru că emoțiile vin și din mușchii ăștia care se contractă și care îți țin stomacul foarte strâns. Dacă îți dai drumul să respiri, e bine. Am mai fost mândră... am făcut niște live-uri din condiții meteo horror. La temperaturi foarte joase. Era atât de frig că îmi clăn țăneau dinții în timp ce vorbeam și au fost niște live-uri pe care am reușit să le duc până la capăt. Îmi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
că am două lucruri importante de făcut: să mă gândesc la ce voi face a doua zi și să mă relaxez ca să prind puteri să o iau de la capăt. A.N.: Care sunt materialele, transmisiunile de care ești cel mai mândru? C.Z.: Fără îndoială că evenimentele internaționale sunt cele care te satisfac cel mai mult. Sunt cele care rămân și de care îți amintești. E greu să te mai satisfacă profesional o conferință de presă de la comandamentul de iarnă. Dar
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
buzunarele Jefuitorilor de neam ! Mai departe, în numele acelorași ,,idealuri” , Iliescu și-a bătut joc de omul nevoiaș de la țară care și-a pus speranța în el și l-a votat. Plin de sine ,,marele om politic” rînjea la televizor mîndru de isprava sa de ,,mare politician” , satisfăcut ca un derbedeu ordinar care fură bomboana din mîna unui copil și se mai și fălește cu asta. Nu știa Iliescu ce se întîmplă în țară ? Știa foarte bine ! Era în totalitatea facultăților
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
din acest oraș, oameni care au făcut averi din petrol. în acest film mi-a atras atenția un amănunt interesant. Printre bogătașii de toate mărimile și de toate soiurile, care-și etalau cu inconștiență ,,mărgeluțele colorate “ de care erau foarte mîndri, s-a vorbit la un moment dat de niște oameni mai deosebiți. Erau oameni la fel de bogați, dar care trăiau la un standard decent în comparație cu ce își puteau permite. Motivul era foarte interesant. Acei oameni lucrau în petrol de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
lăsat. Tot fudulă umbla, tot cu nasul pe sus, tinerică și cu ochii verzi la lume. I-a spus și taica popa la biserică, s-o lase mai domol. Dar ea, nu! Zicea că atâta cât o rabdă sufletul, tot mândră vrea să trăiască. Și că n-are de dat socoteală nimănui"1. Se vede cu claritate că femeia nu se încadrează în normă. Norma nu admite excepția. Eșecul mașinăriei disciplinare ce cuprinde inclusiv practicile religioase constituie dovada unei ipoteze cu privire la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
confuză sau labilă. Lucrarea History of English Prosody (Istoria prozodiei engleze} a lui Saintsbury, care în domeniul ei încă n-a fost depășită sau egalată, e clădită pe baze teoretice vagi, complet nedefinite. In ciudatul lui empirism, Saintsbury este chiar mândru de refuzul lui de a defini sau măcar de a explica termenii pe care-i folosește. El vorbește, de exemplu, de silabe lungi și scurte, dar nu reușește să se hotărască dacă acești termeni se referă la deosebiri de durată
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Luca Stroici, părintele filologiei latino-române [1864 (publicat prima dată în 1862)] (vezi Coseriu, 1994c, pp. 55-56). Cam atât (din ceea ce am putut descoperi) cu privire la prezența lui Hașdeu în opera științifică a lui Coșeriu... Fără îndoială, lingvistul de origine română era mândru că se născuse într-o regiune a României Mari din care provenea și Hașdeu: Nu este, cred, un fapt întâmplător că tocmai în Moldova s-au nascut Eminescu și Creangă, si Sadoveanu, si Iorga, si George Enescu, si Ciprian Porumbescu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
timp, Înfruntarea cu răul din noi În Taina Spovedaniei presupune și mult curaj: curajul de a ne vedea așa cum suntem În realitate și nu așa cum am dori să ne vedem. Taina Pocăinței este, astfel, o depășire a sinelui egoist și mândru pentru a ne Încredința lui Dumnezeu cu răutățile, păcatele, neputințele noastre, pentru a fi vindecați. În acest proces de vindecare sufletească, intervine și preotul duhovnic, care a fost Întotdeauna considerat de Părinții Bisericii un doctor care oferă, prin Îndemnurile sale
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
jucăm, să,,vorbim”despre soare, despre flori, despre cerul senin și să,,auzim” împreună ciripitul păsărelelor, susurul izvoarelor, glasul duios al mamei. Oare vom reuși vreodată? Și totuși ne jucăm, comunicăm, învățăm așa cum doar copiii surzi știu să o facă, mândri, voioși, încrezători...... Căci și noi existăm....”. Vă invităm să surprindeți tristețea unui zâmbet, căci ne dorim să nu mai existe surdo-muți, ci doar surzi care vor vorbi... I. CARACTERISTICI GENERALE ALE DEZVOLTĂRII PSIHOFIZICE A COPIILOR DEFICIENȚI DE AUZ DE VÂRSTĂ
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
trei), Botoșani (doi), Huși (doi), Ploiești (doi), restul fiind originari sau trăitori în Caracal, Craiova, Dorohoi, Galați, Neamț, Ocna, Ozolești și Tecuci. Patru dintre cei 47 de români, anume Grigore Ioan Petroni (1863), Vasile Lazu (1874), Constantin Sordony (1874), Theodor Mândru (1881), erau și titulari ai unui doctorat în științe politice și administrative. Dintre cei 1066 de doctori în drept, în afara celor 47 de români, măi figurau în listele oficiale publicate de Léon Vanderkindere, 37 de persoane originare din Olanda (opt
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Petroni, Grigore Ioan (București). 3 1874 Lazu, Vasile (Iași); Sordony, Constantin (București). 2 1875 Boldescu, Ullyse Ilie (Botoșani); Bogdan, Gheorghe Em. (Iași). 2 1880 Simu, Anastase (Brăila). 1 1881 Athanasiu, Victor (București); Uhrynowski, Eugen (Dersca). 2 1882 Cuza, Alexandru (Iași); Mândru, Theodor (Dorohoi); Pariano (Pârâianu) Cuca Eugen (Târgu Jiu). 3 1883 Mărgăritescu, Ștefan (București); Rodocalat, Mihail (Galați); Ștefănescu, Constantin (București); Tabăra, Alexandru (Dorohoi); Vulpe, Emil (Bârlad). 5 1884 Cârlova, Gheorghe (București); Zarifopol, Dimitrie (Iași). 2 După cum se poate observa, majoritatea proveneau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad, Botoșani, Brăila, Dersca, Furculești, Galați, Goștile, Huși, Ploiești și Târgu Jiu. Patru dintre cei 26 de români erau (sau deveneau ulterior) și titulari ai unui doctorat în drept (le reamintim numele: Grigore Ioan Petroni, Vasile Lazu, Constantin Sordony, Theodor Mândru). Situația semnalată în subcapitolul anterior corespundea strict datelor consemnate de Constantin C. Angelescu, numai că, în anuarul editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles, am gasit sugestii suplimentare. Așa cum deja am precizat mai sus, este
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
adesea opinii ce corespundeau cu viziunile ministrului liberal: "numai puțin-cunoscătorii, ușuraticii sau superficialii vor putea lămuri ca un simplu capriciu ministerial faptul că numărul elevilor școlilor secundare a crescut în România", acest fenomen reprezentând, de fapt, "una dintre cele mai mândre și mai îmbucurătoare manifestări ale spiritului poporului nostru după războiu"64. Fără îndoială, creșterea numărului populației și deschiderea accesului sătenilor la școlile secundare impunea crearea de noi astfel de edificii. Ceea ce a dăunat însă a fost lipsa unui grad mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Constantin Morariu și frații Leca și Victor Morariu sau pe folcloristul colaborator la Sămănătorul, S. T. Kirileanu. Ion Dragoslav, poetul care "a spart gheața" provinciei literare, este receptat cu entuziasm de Iorga, contrar aprecierilor criticilor moderniști. "Bunul, modestul" Dragoslav sau "mândrul și naivul Dragoslav, prezintat foarte serios ca un nou Creangă"23 indică însă criterii de analiză ce trimit mai mult la persoana autorului și prea puțin la creație, sugerând subiectivitatea criticului transpus în protector al scriitorilor ale căror lucrări corespund
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]