6,993 matches
-
eroic. Și Israel a avut eroii săi care au înfăptuit vitejii fără egal. Această epopee s-a arătat a fi mai necesară atunci când Israel a devenit o mică provincie a marilor imperii, precum Imperiul Asirian, Babilonian, Persan, Elenist sau Roman. Mizeria aparentă a prezentului nu trebuia să facă uitat că la origine nu era așa: Israel era invincibil și nimeni nu a reușit să oprească armata condusă de Iosue. Dacă acum Dumnezeu pare să-l neglijeze pe poporul său, nu a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ale discursului despre limită (istorică, hermeneutică și exegetică), paginile acestea alcătuiesc o carte fără bibliografie (nici un nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte inventată din gândurile, pasiunile și lecturile uitate ale autorului; și uneori chiar din mizeria vieților noastre și a istoriei petrecute în această parte a lumii. Acest discurs despre limită năzuiește de asemenea să fie o construcție și, în acest sens, el este o carte de filozofie aproape în înțelesul tradițional al cuvântului. De aceea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se refereau la România independentă cu numele de "România Liberă", dar viața nu era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute exemple dincolo de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fenomen urban, neimplicînd de loc mediul sătesc. Atunci cînd statul modern pseudooccidental a fost grefat pe baze orientale, țăranii au fost cei buni de plată. Pe la 1900, impozitele erau mai mult decît de două ori mai mari: Constantin Dobrogeanu-Gherea numea mizeria lor Neoiobăgie. Sergentul care făcea recrutări își făcea apariția în pragul colibelor țăranilor și le lua copiii în noua armată. Dincolo de toate acestea se aflau intangibilele interese străine ascunse. Producția de petrol a început pe la sfîrșitul secolului. Ea se afla
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
granița austriacă și la ceva mai mult de cea rusească. Iorga se referea adesea la aceste granițe folosind cuvintele "nenorocitele, sfîșiatele și însîngeratele noastre granițe"38. Tînărul Iorga deținea probe ale problemelor cumplite care împăvărau societatea din satele din jurul Botoșanilor. Mizeria și brutalitatea țăranilor și abuzurile moșierilor au avut un impact profund asupra conștiinței sale. Ca și frumusețea pe cale de dispariție a relațiilor tradițional-patriarhale un vis pe care va încerca să-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializării occidentale. Ca și grupările rusești similare, nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însîngerat al națiunii"9. Dar situația din așa-numita "Românie liberă" lăsa mult de dorit. Populația "României libere" era alcătuită într-o proporție de mult mai mult de 86 % din țărani. E greu să găsim cuvinte care să poată descrie mizeria vieții lor10, dar Congresul Partidului Socialist Român ne poate oferi o oarecare idee în acest sens. La acest al cincilea Congres (în primăvara lui 1898), Dobrogeanu-Gherea considera drept insuportabilă mizeria țăranilor. "țăranii sînt atît de disperați încît sînt gata să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țărani. E greu să găsim cuvinte care să poată descrie mizeria vieții lor10, dar Congresul Partidului Socialist Român ne poate oferi o oarecare idee în acest sens. La acest al cincilea Congres (în primăvara lui 1898), Dobrogeanu-Gherea considera drept insuportabilă mizeria țăranilor. "țăranii sînt atît de disperați încît sînt gata să-l urmeze pe orice nebun". A explicat însă că Partidul Socialist va însemna ceva (în România) numai dacă îi punea pe țărani pe același plan cu muncitorii. I-a avertizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Gomora 14. Într-adevăr, elita încerca să facă din București un Paris al Orientului; puteai fi martor la orice manifestare a corupției, întrucît elita încălca orice lege morală scrisă și nescrisă. Cum arăta economia? În afară de moșiile întinse și de mizeria țărănimii, interesele străine furnizau guvernului împrumuturi de care acesta avea nevoie urgentă 15. Pe plan intern, capitalul României era reprezentat de banca lui Maurice și Aristide Blank; dar instituția lor bancară semăna mai mult cu tarabele cămătarilor unui despotism oriental
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România avea nevoie de o burghezie în stil occidental, dar constituia încă o societate cu două clase. S-a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populației evreiești (numai o parte, pentru că majoritatea covîrșitoare a evreilor trăiau în mizerie). Evreii aceștia care îndeplineau funcția de burghezie aparțineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercianți și misiți în domeniul arendării pămîntului. Din nefericire, românii nu erau interesați decît de posturile administrative și birocratice, de slujbele din armată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu pregătirea cursurilor sale universitare sau a unei noi cărți și cînd nu avea Iorga în pregătire o carte nouă?-, urmărind dezbaterile doar cu o jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
măritat" cu care spera că se căsătorise la Versailles. Dar care era reacția oamenilor la această democrație? Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Marea majoritate nu a înțeles niciodată ce înseamnă democrația și cu atît mai puțin implicațiile industrializării forțate. Înțelegeau că nu ajunseseră la capătul mizeriei, că nu era vorba despre nici o epocă de aur și că "sistemul" implica în continuare aceeași mizerie. În primii ani de după război, cea mai mare parte a opiniei publice exprimate nu prea credea în democrație. Iorga credea și el în democrație. Le-a scris românilor din America că era de datoria tuturor românilor de acolo "care mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenților au devenit unul dintre motivele principale ale radicalizării lor. Iorga a condamnat radicalismul studențesc (pe care îl eticheta drept "anarhie"), dar își amintea cîte suferințe îndurase ca student bursier. Descria acum în culori vii condițiile din dormitoarele studențești, lascivitatea, mizeria și calitatea hranei sub orice critică 104. Disproporția dintre studenții români și evrei (chiar și în liceele mai bune) era frapantă. Iată statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul Căpitan al Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
neobosită și împotriva condițiilor sanitare tot mai proaste de la București și din toată România. Nici măcar afecțiunea sa față de sămănătorism nu-l putea opri. Oricine a trăit în partea aceasta a lumii îl poate înțelege. Pentru cel care locuiește permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, întorcîndu-se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritantă. Iorga menționa că mareșalul Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dîndu-și teatral demisia din postul de rector al Universității București. Chestiunea a fost imediat transferată competenței tribunalului 29. Iorga își amintea cu cuvintele următoare de Crăciunul petrecut în plină criză al anului 1930: "Străzile erau acoperite cu zăpadă, noroi și mizerie. Oamenii păreau împovărați, triști și săraci și nu mai aveau încredere în viitor"30. Semne rele pentru viitorul său premierat. Cu toate că cea de a 60-a aniversare a lui Iorga era în iunie, sărbătorirea acesteia a început încă din martie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
S-au deschis noi bulevarde și au fost înălțate clădiri cu multe etaje, aproape un fel de pui de zgîrîienori. Bucureștiul s-a transformat într-o capitală tipică pentru Lumea a Treia, o prăpastie despărțindu-l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adevărata putere era deținută de rege și de a "doua camarilă", identificată de obicei cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul evreu Max Aușnit și alții. Iorga se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și că orice membru al cabinetului era obligat să aibă cel puțin trei generații de strămoși români. Această stipulare era clar îndreptată împotriva familiei Zelinschi. Atît în privința formei. Cît privește principiile fundamentale, ea rămînea în cea mai mare parte neschimbată. Mizeria țărănimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a trecut de la postsimbolism la teamă religioasă mistică, apoi la un curent cosmic, eșuînd într-o poezie umoristică absurdă, care se menținea totuși într-o permanentă fuziune dintre tradițional și modern. Arghezi apela la un realism îndrăzneț, detaliind promiscuitatea și mizeria cîtorva aspecte ale vieții românești de la periferia societății acelei vremi. El a introdus în literatura română estetica urîtului (inter alia), l-a șocat pe Iorga descriind două pisici făcînd dragoste într-un copac). Înțelegem ostilitatea resimțită de Iorga, dat fiind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor), legionarilor le-a fost ușor să se dea la fund. Horia Sima și alți cîțiva au plecat în Spania (unde Franco și-a adus aminte de Moța și de Marin și le-a acordat azil și o pensie de mizerie). Alții au emigrat în Franța, în America de Sud sau, ca liderul studenților legionari, viitorul "Valerian" Trifa, episcop al Bisericii Ortodoxe Române din America, în Statele Unite. Acesta a fost ulterior expulzat din Statele Unite din cauza trecutului său. Dar Boeru a rămas în Germania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru Uniunea Sovietică și pentru sistemul comunist termenul de "Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își amintea "cum a trăit toată mizeria umană posibilă" în copilărie și în adolescență. Își amintea de o conversație cu Ion Brătianu: "Așa că l-am întrebat: Știți ce înseamnă sărăcia și suferința oamenilor?" "Știu prea bine", a răspuns Brătianu". "Lăsați-mi măcar acest avantaj", a spus Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
groaza În inimile celor care nu iubesc această Iugoslavie”. Venitul iugoslav pe cap de locuitor În momentul despărțirii de Stalin era cel mai mic din Europa, cu excepția Albaniei; patru ani de ocupație și război civil aruncaseră o țară scăpătată În mizerie. Moștenirea amară a războiului era complicată și mai mult de compoziția etnică a ultimului stat cu adevărat multinațional din Europa: conform recensământului din 1946, populația de 15,7 milioane de locuitori a Iugoslaviei cuprindea 6,5 milioane de sârbi, 3
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
izbitoare. Distanțele se reduceau și viteza de comunicare creștea (datorită calculatoarelor și media electronice), iar informațiile despre viața altora erau imediat accesibile pe scară largă. Contrastul strident dintre bogăție și sărăcie, prosperitate și nesiguranța zilei de mâine, bunăstarea privată și mizeria publică a alimentat un scepticism tot mai accentuat În Europa față de mult trâmbițatele virtuți ale piețelor libere și globalizării fără opreliști - aceasta chiar În timp ce mulți europeni erau ei Înșiși beneficiarii indirecți ai schimbărilor pe care le criticau. În trecut, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de pitoresc”, iar G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent din 1941, îl plasa în secțiunea Momentul 1932, menționându-l, după Mircea Damian și Stoian Gh. Tudor, la „umorul proletar”: „evocă umoristic, pe urmele lui Bacalbașa, mizeriile vieții de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]