7,198 matches
-
240 lei”. La polul opus se aflau sumele vehiculate în jurul căsniciilor contractate în lumea marilor negustori sau, putem, doar, presupune, a marii burghezii. Spre exemplu, în actul dotal întocmit de comerciantul ieșean Ancel Segal, la căsătoria fiicei sale Leya cu negustorul băcăuan Iancu Bachman, erau specificate următoarele valori (1903): „6.000 lei în numerar, trusou în valoare de 1.500 lei, haine în valoare de 1.000 lei, obiecte casnice în valoare de 2.000 lei și bijuterii în valoare de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului băcăuan au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau ale lui Gândac și Săuceanu” s-au demonetizat, iar „modelul” vestic a început să găsească în rândul elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spațiu a diferitelor etnii - cu zona centrală ocupată de evrei și armeni și cu românii poziționați la margine - urma același desen distinct și bine conturat al hărții ocupaționale - grupați aparte, românii erau preponderent bugetofagi, în timp ce evreii erau în număr covârșitor negustori, industriași, bancheri, în general, oameni de afaceri. În mod evident, explicația acestui dezechilibru ocupațional - identificabil și în mediile urbane din Basarabia, Bucovina, Transilvania - stă nu în interdicție politică sau discriminare, ci în psihologia și sociostilul grupului etnic românesc, caracterizat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acolo unde au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a abandona tradiția. Cel mai bun exemplu, în acest sens, ne este oferit de Dimitrie I. Bâcu - fiul lui Ion Bâcu, „un comerciant care a făcut fala negustorilor de coloniale din Bacău” în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea -, care, după decesul părintelui, „s-a retras din comerț absolut sărac, dar cu cinstea nepătată, și a reînceput cariera obținând o slujbă la finanțe”. Lipsa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care firul director nu mai este mărimea pietrei, ci forma ei și folosirea obiectelor metalice. Evoluție generală. Rapida dezvoltare a metalurgiei provoacă o explozie a vechilor comunități din neolitic cu o diversificare și o specializare mai mari ale indivizilor. Fierarul, negustorul și, în general, clasa meșteșugarilor ocupă un loc tot mai important în viața economică și socială. Diferențele de bogăție sînt mai nete și, cu ele, conflictele și tensiunile se multiplică, dînd războinicilor și șefilor un rol preponderent reflectat de marii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cucerirea romană. Această evoluție reunește transformările societății galice. Oppidum-ul devine sediul puterii și locul de reședință al nobilimii care își întărește autoritatea asupra pămînturilor pe care le controlează. Deschiderea Galiei către produsele mediteraneene, în particular vinul și ceramica, pe care negustorii italieni le procură galilor, necesită o producție mai importantă permițînd astfel eliberarea surplusurilor pentru schimburile comerciale. Tot în acest context se dezvoltă baterea monedei. Moneda a fost introdusă în secolul al III-lea î.I.C. în Galia prin intermediul Marsiliei, dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin limbă, obiceiuri, legi. Galii sînt separați de aquitani de rîul Garona, de belgieni de Marna și Sena. Cei mai curajoși dintre toți sînt belgii, pentru că sînt cei mai îndepărtați față de civilizația și cultura provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie inimile și, în fine, pentru că ei sînt cel mai aproape de germani, care locuiesc dincolo de Rin, cu care se războiesc continuu; acesta este de altfel motivul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca limite între regiuni, precum și reprezentarea eronată pe care anticii și-o făceau despre orientarea Galiei, după ei Pirineii întinzîndu-se pe o axă nord-sud. Pe de altă parte, mențiunile referitoare la belgi amintesc de penetrarea economică a lumii galice de către negustorii italieni și de presiunea lumii germanice asupra celților. În legătură cu aceasta, Cezar pune în opoziție noțiunile de civilizație, legată pentru el de lumea mediteraneană, și de curaj sălbatic, caracteristic lumii barbare din nord. DOCUMENT 2 Situl de la Bibracte, mai sus de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
răscoale izbucnesc și în rîndul salienilor și alobrogilor, dar Roma restabilește situația. Sosirea lui Caius Iulius Cezar urma să dea o nouă dimensiune cuceririi. Cezar și Galia pletoasă Crearea Galiei transalpine a întărit influențele economice ale Romei în Galia celtică. Negustori și produse italiene (ceramică, vin, ulei) pătrund în teritoriul celtic. Acest curent economic folosește de asemenea meșteșugarilor și comercianților galici. Dar situația politică este mai puțin strălucitoare. Divizată în cetăți rivale, Galia este confruntată cu un dublu pericol: amenințarea germanică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
amenințării străine și prototipul eroului național, Vercingetorix are o personalitate greu de desprins de această imagine legendară care îl înconjoară. Realitatea este în același timp mai complexă și mai puțin grandioasă... Revolta începe în iarna 53-52 î.I.C. prin masacrul negustorilor italieni la Cenabum (Orléans). La această știre, Vercingetorix, fiul nobilului arvern Celtill, reușește să se impună poporului său și să ia conducerea revoltei. Ce reprezintă el în Galia acestei epoci? Membru al unei familii aristocratice, regrupează în jurul lui elementele tradiționale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sociale, numeroase alte activități animă viața orașelor. Galoromanului îi place să fie reprezentat pe monumentul său funerar, în exercițiul meseriei sale: așa se face că dispunem de o bogată documentație iconografică. Se regăsesc în ea meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în Galia de est, etc.), acești olari fabrică ceramică *pecetluită
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adăugăm și alte exemple pentru a demonstra bogăția acestei fuziuni între cele două religii. Dar trebuie ținut cont și de influențele orientale. Cultele orientale și începuturile creștinismului. Deschiderea Galiei către lumea mediteraneană accelerează schimburile între această țară și Orient. Prin intermediul negustorilor care frecventează marile piețe comerciale precum Lyon sau al soldaților care au servit în Orient și acum vin în Galia, cultele orientale pătrund pe pămînt occidental urmînd axele rodaniană și renană. Dar acest fenomen este departe de a fi specific
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ținute în Franța meridională Charroux, Limoges, Le Puy, Narbonne la sfîrșitul secolului al X-lea, "pacea lui Dumnezeu" are în vedere mai întîi plasarea anumitor locuri locuri de azil și a anumitor categorii de persoane considerate slabe țărani, clerici, pelerini, negustori...la adăpost de atacurile celor puternici. Aceștia sînt invitați să se angajeze prin jurămînt că respectă pacea (document 2, p.129); dacă nu-și respectă jurămîntul, ei se expun riscului unor sancțiuni ecleziastice grave precum excomunicarea. Apare apoi, la începutul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creștină, așa cum se definește ea începînd cu reforma gregoriană: în consecință, în vremea aceea mișună ereticii. Erezia *catară sau a albigenzilor, venită dinspre Orient prin Italia de nord, se răspîndește în secolul al XII-lea în toată Franța de sud. Negustori, meșteșugari și burghezi; leproși, evrei și eretici: fiecare, în felul său, marchează limitele societății feudale. DOCUMENT 1 Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127 "În a șaptea din idele lui aprilie, într-o joi [joi, 7
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dacă ei refuză ca în termen de cincisprezece zile să-și repare greșeala comisă față de mine. Nu voi lua nici un bou, nici o vacă, nici un porc [...]. Nu voi pune mîna nici pe țăran, nici pe țărancă, nici pe portărei, nici pe negustori; nu le voi lua banii, nu-i voi obliga să se răscumpere [...] și nu-i voi biciui pentru a le lua proviziile. Nu voi pune mîna nici pe măgăriță, nici pe măgar, nici pe cal, nici pe iapă, nici pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
altuia sub pretext de razboi. Nu voi distruge morile și nu voi lua grînele care se găsesc acolo, exceptînd cazul cînd sînt în expediție militară (*ost) sau în cavalcadă sau dacă sînt pe propriul meu pămînt [...]. Nu voi ataca pe negustor, nici pe pelerin și nu le voi lua bunurile, în afară de situația în care fac ei vreo greșeală. Nu voi ucide vitele țăranului, decît pentru a-mi asigura proviziile pentru mine și pentru oamenii mei [...]. Nu voi ataca pe nobilele doamne
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori și de meșteșugari. Comuna însăși este rezultatul jurămîntului făcut între burghezi, mai întîi pentru a obține comuna, apoi pentru a o administra. Cea mai veche comună cunoscută pe teritoriul francez este cea, efemeră, de la Le Mans în 1070; dar marea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intelectuale în sînul universității, corporație de profesori și studenți care și-a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Le Roman de la rose. Folosirea latinei se restrînge din ce în ce mai mult în lumea clericilor, franceza devine atunci o limbă de cultură, a cărei folosire depășește din plin frontierele regatului: ea este vorbită atît de nobilii de la curtea Angliei cît și de negustorii italieni, precum venețianul Marco Polo, care, în 1298, o alege pentru a relata în Le Livre des merveilles, (Cartea minunilor) extraordinara sa călătorie în China. Ultimul domeniu, și nu cel mai puțin important, este cel al gîndirii. Universitatea din Paris
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
majoritatea țărilor europene și, începînd cu secolul al XVII-lea, cu coloniile sale americane (Canada, Antile) și cu țările din Oceanul Indian. Relațiile comerciale, interne sau externe, se lovesc de alte obstacole în afară de distanțe. Din multe puncte de vedere, metodele majorității negustorilor rămîn învechite: se practică încă pe scară largă, pentru a plăti cumpărăturile, transferul de monede incomode, chiar trocul; ținerea registrelor de comerț lasă de dorit. În același timp, cea mai pare parte a marilor negustori internaționali folosesc scrisoarea de *schimb
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puncte de vedere, metodele majorității negustorilor rămîn învechite: se practică încă pe scară largă, pentru a plăti cumpărăturile, transferul de monede incomode, chiar trocul; ținerea registrelor de comerț lasă de dorit. În același timp, cea mai pare parte a marilor negustori internaționali folosesc scrisoarea de *schimb și contabilitatea în dublă partidă și se grupează eventual în puternice companii de comerț. Crizele economice. În sfîrșit, economia veche datorează fragilitatea sa predominanței agriculturii. Criza de alimente, despre care am văzut că este de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]