8,671 matches
-
Întregi, până au venit ceilalți și atunci ne-au luat să facem baie. Asta iarăși a fost o minciună: ne-au dus la 200-300 de metri la altă baracă și gata. A fost un lucru mare că ne-am mai odihnit puțin - acolo viața a fost un pic mai liniștită. După aceea ne-au dus la Dachau. Germania era deja Încercuită. Am mers cu trenul până acolo, Însă șeful a primit o scrisoare și trenul a trebuit să se Întoarcă. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acela viața nu mai avea o valoare prea mare. Că nu știai unde mergi, istovit, Înfometat, slăbit - eram pur și simplu oase prinse laolaltă de dermată, că aia ne ținea laolaltă. Am stat a doua noapte, câteva ore ne-am odihnit și am pornit mai departe. Raymond nu mai putea și atunci pur și simplu Îl duceam pe sus: Îi spuneam numai din când În când să pună piciorul jos, că nu puteam nici noi. Așa am ajuns până la gara din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de o parte și bărbații În altă parte. - Și de atunci nu v-ați mai văzut? - De atunci nu ne-am mai Întâlnit, așa ne-a fost soarta, decât acasă, În iulie 1945. Eu am avut totdeauna față de maică-mea, odihnească-se În pace... Dacă ar trăi la ora actuală ar avea mulți ani, că s-a născut În 1906 - deci ar fi avut 97 de ani; dar la 81 de ani a decedat. Eram foarte legați unul de altul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
situație, niște medici de acolo, Împreună cu autoritățile americane, m-au transferat Într-un fel de sanatoriu, nu departe de Buchenwald. Am stat acolo câteva săptămâni, medicamente nu prea erau, Însă era sanatoriu, hrană bună, condiții de locuit bune, m-am odihnit, cât de cât m-am refăcut. La un moment dat s-a anunțat că toată zona va intra sub ocupație sovietică. Atunci am fost Întrebați dacă ne retragem cu americanii În altă parte sau vrem să rămânem acolo. Acum nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-a Bravul soldat Švejk, pe care nimeni nu l-a studiat În profunzime, așa cum am făcut cu toți prietenii mei, mai ales la facultate, Îmi spuneau Švejk. Erau doi prieteni mai apropiați - unul dintre ei a murit, Dumnezeu să Îl odihnească. Cel puțin o dată pe an făceam seminar din Švejk. Trebuia știut pe dinafară. DAVIDOVICI: Despre comportamentul ierarhilor din comuna noastră... Erau trei Biserici: catolică, ortodoxă și reformată. Reformată - pentru unguri, ortodoxă - pentru români, iar catolicii erau amestecați: și români, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de pâine cu noi, Își Împărțea ultima bucățică din țigară să o fumăm noi. Nu trebuie să te iei niciodată după aparențe. Aparențele Înșală. Ăsta era un om de o cumsecădenie rară. O fi murit de atunci. Dumnezeu să-l odihnească În pace oriunde o fi. Era atunci un băiat de vreo 30 de ani, au mai trecut 60, puțin probabil să mai trăiască. Cel din Afrikakorps era cel mai odios criminal. La un moment dat am crezut că am scăpat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un alt marfar - În orice caz, mai erau și alte vagoane. Iar ăia care ne păzeau stăteau În cămăruțele alea pentru frânat de la capătul vagonului. Nu era prea bine pentru ei. Era și nasol, nu aveai nici cum să te odihnești acolo. Ți-am mai spus, Leipzig are o gară enormă care În mare parte era deja bombardată... Am auzit vorbind, de data asta doi feroviari nemți, amândoi bătrâni, care spuneau: „Ai auzit, au debarcat americanii”. Nu numai americanii au debarcat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
față, al Wehrmacht-ului. În lagăr, În funcția de conducător venea nu cu führer, ci... bătrânul..., cel mai bătrân. El era bătrânul lagărului. Ăsta era șeful. De data asta era un om foarte distins, l-am cunoscut, Dumnezeu să-l odihnească, a murit foarte repede - fusese colonel În timpul războiului, În armata austro-ungară, era un om foarte la locul lui... După care venea Schreiber-ul, scribul. Ăsta se ocupa de toată contabilitatea lagărului. - Era Lagerschreiberul? - Lagerschreiber-ul. El era deținutul. Ăsta era un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Cât dura transportul? - O oră, o oră și jumătate, deci trei ore pe zi. Munca dura 12 ore, la care se mai adăuga, să zicem, trei ore drumul, fac 15 ore. Te mai lăsau o jumătate de oră să te odihnești Înainte de plecare... Nu. Înainte de plecare nu. Când veneai Înapoi. Asta Înseamnă 16 ore. Deci, practic, mai rămâneau 8 ore pentru mâncare, closet, dormit, pentru toate celelalte. - Cum decurgea o zi normală În lagăr? - Păi, aici era foarte simplu. Sau veneai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ajută să sintetizați minunile pe care le știați și de care însă din lipsă de timp făceați abstracție. Iată pentru noi o ultimă închipuire ce se plămădește pe cine știe ce ecrane spațiale a lumilor noastre. Pe insula magică, pe Avalon se odihnește Arthur, cel rănit de fiul său Mordred și pe care-l ucisese laolaltă cu toată floarea cavaleriei sale. Semnul existenței proorocite de Merlin sabia Escalibur alunecase în fundul lacului Doz Mary Pool unde, după legendă, o va căuta la sfârșitul vremilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
el nu mai trăiesc toate amintirile de-odată. Și însăși durerea se poate trezi și-atunci în ea nu mai trăiesc toate amintirile de-odată"690. Ceea ce este extraordinar este faptul că poetul fuge către somn, nu pentru a se odihni ci pentru a se refugia. Oare ce e somnul?, se întreabă Hașdeu 691 și răspunde că aproape jumătate din viața noastră o petrecem într-un așa zis repaos care nu există nicăieri în natură și la fel ca toate dobitoacele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
criteriile de diferență dintre ei pentru a aprecia care era cel mai bun. Primul spunea că practicase meditația timp de cincisprezece ani, celălalt că fusese milos încă de când lăsase casa părintească. La amiază se opriră sub un măr ca să se odihnească. Crengile pomului atingeau pământul. Maestrul le arătă pomul, plin de fructe și faptul că ramurile sale se îndoaie până să atingă pământul. Adevăratul înțelept este acela care este smerit, le-a spus. Doar proștii cred întotdeauna că sunt mai buni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ating Ca mâinile harfistei Coardele sfinte. Fără soartă ca pruncul În somn răsuflă zeii; Blând ocrotit În mugur molcom Etern înflorește Spiritul lor, Și ochii lor fericiți Lucesc în domoală Lumină eternă. Nouă însă ni-i dat Să nu ne-odihnim nicăieri. Trudiții oameni Se usucă și cad Orbește, din clipă În clipă, asemeni Cu apa din stâncă În stâncă zvârlită La întâmplare, mereu și mereu 1120. Sunt numeroase afiliații între limba poetică și religie, nu numai la nivel teoretic, ci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să privim acest cer Și codrii cu brazii și munții cu slavă, Căci noi, numai noi îndrăznim să simțim A morții și-a vieții bucurie grozav 1200. Precum trecu profetul la marginea imperiilor, acolo unde este limbul, acolo poetul se odihnește. El nu se știe cu păcate, infernul nu-l dorește, iar raiul nu cunoaște de ce ar fi necesară judecarea lui sau trecerea prin purgatoriu. El a comis doar poesii, poeme pe care nu le-a scris ci doar transmis din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
le-a scris ci doar transmis din ordinul Lui. Al cui? Orfeu, Enea, Cristos au cunoscut pe rând acea frontieră a cunoașterii. Unii spun că doar cei ce-au murit fără a fi botezați întru Cristos au timp să se odihnească aici. Isus însuși, în pragul festivităților pascale, ar fi cerut eliberarea din limb a marilor gânditori ai antichității, a lui Adam și patriarhilor biblici, determinând marea bucurie a invingerii influențelor infernului. Se știe că motivul coborârii în infern e parte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
316 Maria-Luiza Ungureanu, profesoară, germanist, publicist din București, folclorist. 317 Sorin Gorovei, profesor de matematică din Fălticeni, fiul folcloristului Artur Gorovei. 261 sub îngrijirea Dv.318 Ați înfăptuit un remarcabil act de cultură, dând la iveală aceste scrisori care „se odihneau” de ani de zile în dosarele de la Biblioteca Academiei. După cum cred că știți, Secția de literatură își va deschide în curând porțile, odată cu inaugurarea sezonului turistic. S-au adunat aici multe lucruri interesante, fiind puși la loc de frunte și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dv. trebuie să aveți satisfacția că ați avut norocul să trăiți într-un mediu cultural ce v-a favorizat editarea și nu în dușmăniile în care am fost eu sortit ca să trăiesc la Tătăruși. Așa că acum dv. trebuie să vă odihniți ca să vă refaceți sănătatea și să mai citiți ceva ușor și distractiv. Aveam pregătite pentru dv. mai multe cărți, între care și Boccacio, 2 vol., ed. 1963 și Aron Cotruș, „Versuri” ed. 1985 a lui Ion Dodu Balan (care cred
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca niciodată. Prin Iași e cald, au înflorit pomii, dar e aglomerație prea mare. Nu știu când voi mai veni pe la Fălticeni, dar sper cât mai curând, pentru a-mi aranja „un loc” lângă cei dragi mie și care se odihnesc la Oprișeni (cimitirul din jurul bisericii, n. E.D.). Vreau ca toate drumurile mele și odihna de veci s-o găsesc în apropierea părinților mei. Te îmbrățișează cu drag, Relu570 569 Date biografice și fotografii privindu-l pe Aurel Diaconescu din Buciumeni-Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
face, dă la toți, în dreapta și în stânga, bani împrumutați, folosiți pentru consum și, implicit, pentru obținerea voturilor, ca să nu se zică că nu păstrăm și noi ceva de la Roma antică. Vă mai amintiți de sceneta lui Bibanu (Dumnezeu să-l odihnească) cu „Milogul S.A.” privatizat pe o societate de cerșit ? Dom’le, acela era unul singur, da’vezi că, între timp, a devenit o societate națională, un trust de dimensiuni continentale, iar Domnu’Mielu care făcea primul milion de dolari, când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nimeni nu mai crede că între Boc PD-L și Vadim PRM, n-ar fi nimic, nicio înțelegere, nicio „alianță”, chiar dacă președintele Băsescu se dă de ceasul morții că el n-a știut nimic, iar atitudinea lui în fața mormântului care odihnește pe Craiul munților, ar fi, vrea să credem, un afront adus lui Vadim și nu marelui erou național Avram Iancu. Pentru cei mai mulți, sprijinul acordat de PD-L lui Vadim, să rămână în scaunul de vicepreședinte al Senatului, a fost o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Așa s-a dus un profesor din Câmpulung al cărui tată, învățător în Ardealul cedat fără luptă, a fost pus să tragă la plug de ungurii din sat, deși le făcuse numai bine. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! S-a dus în 2006 Gavril Voșloban care a trăit 66 de ani în Vama, alungat când avea 23 de ani, împreună cu alți 200 de români, din Bicazul Ardealului, de către bandele de unguri care l-au omorât pe primarul român
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
e ceaușism să faci curățenie, să nu bei în școală, să-ți faci plan de lecție etc. Nu, nimic din toate astea; femeia mai avea obraz să roșească. Și atunci de ce stătea nepăsătoare? Vezi, scăpase de ceaușism, trebuia să se odihnească, fusese în lenea ancestrală și găsise prilejul să se răzbune prin statul de drept. Revenind la orânduirea socială care le-ar plăcea românilor, vom spune că, în momentul de față, e mai ușor să zică ce și de ce nu le-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
plat. În următorul capitol vă voi spune cum de a ajuns astfel. DOI Cele zece forțe care au făcut Pământul plat Biblia ne spune că Dumnezeu a făcut pământul În șase zile, iar În cea de-a șaptea s-a odihnit. Aplatizarea lumii a durat ceva mai mult. Pământul a fost aplatizat de convergența a zece evenimente politice, inovații și companii majore. Nici unul dintre noi nu s-a mai odihnit de atunci sau poate nu se va mai odihni niciodată. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În șase zile, iar În cea de-a șaptea s-a odihnit. Aplatizarea lumii a durat ceva mai mult. Pământul a fost aplatizat de convergența a zece evenimente politice, inovații și companii majore. Nici unul dintre noi nu s-a mai odihnit de atunci sau poate nu se va mai odihni niciodată. Capitolul de față descrie forțele care au făcut ca pământul să devină plat și multitudinea de noi forme și instrumente de colaborare pe care le-a creat această aplatizare. FACTORUL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
s-a odihnit. Aplatizarea lumii a durat ceva mai mult. Pământul a fost aplatizat de convergența a zece evenimente politice, inovații și companii majore. Nici unul dintre noi nu s-a mai odihnit de atunci sau poate nu se va mai odihni niciodată. Capitolul de față descrie forțele care au făcut ca pământul să devină plat și multitudinea de noi forme și instrumente de colaborare pe care le-a creat această aplatizare. FACTORUL DE APLATIZARE NR. 1 09.11.1989 Noua eră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]