8,290 matches
-
se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și că se simte ca un ostaș, că doar cel ce iubește este ostaș. Ovidiu o descrie cu exaltare pe Corina, îi admiră toate detaliile corpului iar, când este furios din cauza infidelității, îi evidențiază și îi accentuează defectele. Este iritat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i dăduse și ceva avere, i-a dat-o gratis unui vânzător de plăcinte, Wu Da, în casa căruia a intrat ca soție. În această postură, Lotus de Aur a fost cunoscută de marele mandarin Ximen. S-au iubit cu patimă un timp, în secret, i-a grăbit moartea soțului ei și, după 100 de zile de la moartea suspectă a acestuia, a trecut ca a cincea soție a marelui mandarin. I s-au amenajat noii venite trei încăperi, i s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
autorul l-a cunoscut în portul Le Havre unde douăsprezece femei, legate câte șase, printre care și iubita lui, Manon Lescaut, au fost adunate de autorități pentru a fi expediate, drept pedeapsă, în America. Autorul este înduioșat de iubirea ca patimă năprasnică a tânărului care nu putea vorbi cu iubita lui și nu avea bani să se îmbarce pentru a fi alături de ea. Ajutat, tânărul a plecat în America și a fost reîntâlnit de autor la întoarcere. Romanul este istorisirea poveștii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conferință publică pe care o ținea, a revăzut-o pe Manon care l-a copleșit cu mângâieri și promisiuni de fidelitate iar el era hotărât să-i jertfească toate episcopatele lumii creștine. Se simțea eliberat de suferința despărțirii de ea. Patima îi învăluise pe amândoi. Manon era robită de plăceri și el, des Grieux, era robit de Manon. Fratele ei, care era un împătimit jucător de cărți, l-a atras și pe cavaler în anturajul său. Acesta a acceptat, chinuit fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
izvoarelor din care beau porumbeii... Pentru tine am mers zi și noapte prin nisipurile populate de năluci și de vampiri... Eu te iubesc în duh și adevăr, întru Domnul Dumnezeu și pentru vecii vecilor...Ceea ce simt pentru tine se cheamă patimă adevărată și dumnezeiască dragoste... Eu îți făgăduiesc mai mult decât beții și visuri cât o scurtă noapte. Îți făgăduiesc sfinte agape și nunți cerești. Fericirea pe care ți-o aduc nu se va sfârși niciodată, ea este neauzită; cuvintele n-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apăruse Sonia / Sofia care-l va înțelege dincolo de limite, îl va însoți în Siberia și-i va veghea drumul Golgotei pentru căință, pentru eliberarea de păcatul crimei. Sonia Marmeladova este fiica din prima căsătorie a unui mic funcționar căzut în patima alcoolului. Zestrea ei culturală era redusă; citise câteva romane iar tatăl său o învățase puțină istorie și geografie. Avea paisprezece ani când tatăl s-a recăsătorit cu Katerina Ivanovna, o văduvă bolnavă de tuberculoză, cu trei copii care, din cauză că nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mizerie, pereții erau scorojiți, paturile, murdare, cearceafurile, zdrențuite. Femeile, mereu obosite, dezamăgite, aveau chipurile pline de zgârieturi sau învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul Bunei Vestiri, atunci existența lor era marcată de felinarele roși. Ordinea era stabilită de patroane, ajutate de chelărese econoame, era vegheată de portari și de polițiști. Cine sunt clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
evreică oacheșă și urâțică iar amantul ei îi reproșa inerția de a rămâne în bordel. Vera este cea mai tăcută. Niura trăia încă drama părăsirii de către un student. Zoia păstrează figura specifică unei prostituate. Pașa a venit în bordel pentru patima desfrânării, avea cei mai mulți clienți și li se dăruia cu o frenezie de invidiat. Jenia fusese vândută de părinți unui doctor care a batjocorit-o și apoi a alungat-o. Are patima cititului, este ahtiată după lecturi romantice, citește tot ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
specifică unei prostituate. Pașa a venit în bordel pentru patima desfrânării, avea cei mai mulți clienți și li se dăruia cu o frenezie de invidiat. Jenia fusese vândută de părinți unui doctor care a batjocorit-o și apoi a alungat-o. Are patima cititului, este ahtiată după lecturi romantice, citește tot ce-i cade în mână, se remarcă în discuții cu clienții studenți și cu cei (puțini) care aveau preocupări intelectuale. Din relația cu studenții, nu știa cu care, s-a îmbolnăvit de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de viață. Pentru a-și păstra prospețimea și a fi seducătoare, Fiammeta își rezerva ziua de joi numai pentru programe de frumusețe, atunci nu primea oaspeți. Se consulta întotdeauna cu confidentul ei, cu piticul Bucino, devotat preocupării de a sluji patimile bărbaților. El ținea evidența clienților, îi selecta, negocia prețurile, le planifica intrarea în saloanele Fiammetei. Totodată, dăruit curtezanei, îi întreținea buna dispoziție, era și martorul dezamăgirilor, o consola, îi veghea somnul, o alina când era bolnavă. Fiammeta este o curtezană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tăcută! Un dor, rănit de toate, Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e furată. Sunt ei nebuni, sau noi normali! Am înțeles acumăpiesa a fost jucată Dar nu suntem noi actorii principali! SUFICIENT Am strâns durerea într-o singură lacrimă Și plânsul în stropii de rouă, Am urât și am iubit cu patimă În nopți prea lungi cu lună nouă. Am strâns totul într-un singur ceas Pe care l-am pierdut din mers Și nu știu plânsu mi pe unde a rămas, Cu două cuvinte, blesteme am șters! Nu vreau! Atât mai
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Băjinaru Marin e singurul bolnav de psitacoză din România. Norocul lui... Vrăjile lui Pazvante din Tecuci Cu "năzbâtia" prin Europa În această perioadă, când unii "băieți deștepți" defrișează păduri și parcuri pentru a-și clădi vile, au dat în clocot patimi târzii pentru apărarea Bordeiului din București. Întâmplător, am descoperit recent într-un târg din sudul Moldovei cea mai frumoasă grădină publică din România: Parcul lui Pazvante din Tecuci. Am rătăcit pe aleile lui, îmbătat de aromele teilor și trandafirilor, ocărât
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se supărau, domne! Nu rămâneam eu câștigătorul. Unul pierdea, altul câștiga, dar de fapt câștiga al meu. Nu eram lacom. Spuneam că nu mai am bani și tot ei dădeau ca să putem continua. Ce să fac, le ziceam, asta-i patima mea, de care nu pot scăpa! Ce câștig în zece zile, pierd într-o zi. Și mă compătimeau tot ei pe mine, dar de fapt banii erau ai mei și împărțeam." S-a întors la Tecuci, a construit o cascadă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu acestea, ameste-cîndu-și existența cu cea a lucrurilor, rămîn impasibile, fiindcă nu se interesează de ceea ce se întîmplă în afara cercului cel mai apropiat și dincolo de orizontul imediat. Grupul își dă așadar seama că o parte din el rămîne indi-ferentă160 la patimile, speranțele și panica lui: iar această pasivitate a oamenilor întărește impresia dată de imobilitatea lucrurilor. Dar la fel se întîmplă și cu tulburările care afectează un grup mai limitat, fundamentat pe legături de sînge, de prietenie, de dragoste, suferințe, rupturi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sfînt) pe teatrul istoric al evangheliilor. Astfel s-a constituit ritualul drumului crucii, ca și cum, prin reproducerea, la mare distanță de Ierusalim, a chinuitului drum și a opririlor, pelerinii intrau într-o stare care le permitea să trăiască scenele succesive ale patimilor. De fiecare dată se urmărește același scop. Societatea religioasă vrea să se convingă pe sine că nu s-a schimbat deloc 188, în timp ce totul în jur se transformă. Ea nu reușește decît cu condiția de a regăsi locurile sau de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sa de document despre o "istorie nefericită". În cazul lui Steinhardt "pharmakon-ul scrierii" a fost un "leac", aceasta deoarece, așa cum am susținut mai înainte și cum se va vedea și pe parcursul capitolului viitor, Steinhardt înainte de a scrie se eliberase "de patimi", devenise "nou", "ies vindecat" afirmă el, își câștigă libertatea de a uita răutățile, de a deveni "fericit". Nicăieri pe parcursul Jurnalului nu descoperi un spirit vindicativ. Descoperi însă lupta înverșunată împotriva unui sistem totalitar, a unei istorii nedrepte, nefericite. Întotdeauna în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
evidentă de libertate din perspectiva lui Steinhardt, atunci putem considera că libertatea e cea care i-a dat puterea acestuia de a uita răutățile, de a ieși fericit din temniță. E libertatea asumată, în primul rând ca o eliberare de patimi. Steinhardt devine astfel cu adevărat un om liber. În volumul Întrebări despre Dumnezeu, Frossard răspunde unei întrebări ce se încheie așa: "unde este libertatea noastră?". Din răspunsul oferit de eseistul francez se desprind două aspecte importante. În primul rând e
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru alții și adesea, din iubire, primul principiu a tot ceea ce este, a fost și va fi"4. Wurmbrand, asemeni lui Steinhardt, înțelege și-și asumă libertatea în cel mai pur spirit creștin. Adică, înțelege prin libertate eliberarea de propriile patimi, de răutăți, de ură. Cum altfel am putea explica gestul său de după evenimentele din '89, când se întoarce în vizită în România, unde depune flori și se roagă la mormintele foștilor săi torționari, decât printr-o astfel de asumare a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
au trântit scaunul și era să iasă zicând că, în câtu-i pentru cultura limbii naționale, la răsărit sau la apus va alerga, ba până și la arabi, dară la nord niciodată; și că de aicea i s-au tras începutul patimilor sale“. Punctele de vedere ale partizanilor alfabetului latin, în confruntarea lor cu acelea ale adversarilor, sunt rezumate cu acuratețe într-un articol apărut în Foaia pentru minte..., 1838, nr. 10, sub semnătura R. [= Ioan Rusu]: Ceva despre ortografia latino-românească. Iată
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cât poți să socotești pe seama clasei privilegiate“ (Gr. Alexandrescu, scrisoare către I. Ghica). Asemenea lucruri se vor fi întâmplat și mai înainte, ca să justifice, între indicațiile date cenzurii de către domnitorul Grigore Ghica, pe aceea ca spectacolele teatrale să evite „întărtarea patimilor, care pot aduce desprețuire a unei clase a soțietăței asupra altia“ (în versiunea franceză a textului: „de devenir une source de discorde, par le ridicule qu’on cherche très souvent à deverser sur certaines classes de la société“ - Gazeta de Moldavia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-l dă calomniatorului: ” pamfletarilor de la rușinea presei care se intitulează ”Gazeta Olteniței” cred că le este permis să scrie orice și la adresa oricui. Aceasta au dovedit-o chiar de la primul număr, când fără nicio rușine, m-au atacat cu atâta patimă încât n-au cruțat nici chiar cavoul familiei mele”. Hristache Daniilescu rămâne un reprezentant de seamă în Oltenița interbelică, o mare personalitate a orașului. A fost licențiat în litere și drept și primar al Olteniței între 1919 - 1929. Manifest electoral
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
venit de mai multe ori la Oltenița. Premiile cu care a fost răsplătit regizorul și actorul Dan Puican sunt pe măsura talentului său. În 1994 a fost laureat al Radiodifuziunii române, primind premiul ”Uniter”, pentru spectacolul de radio cu piesa ”Patima roșie”, de Mihail Sorbul. Al doilea premiu ”Uniter” îl va primi în 1998. La teatrul Radiofonic, alături de Dan Puican au fost și alți trei mari regizori: Mihai Zirra, Constantin Moruzan și Paul Mihail Stratilat. Nici satira și umorul n-au
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
un grup sau altul. Așa s-a ajuns la palpitantele întrevederi ale scriitorilor cu Nicolae Ceaușescu, la înrăutățirea climatului literar, la o continuă suspiciune a unora față de alții, și, în final, chiar la scene violente, în care orgoliile personale și patimile au luat locul gândirii raționale. Revenind însă la anul 1968 și la discuțiile aprinse din sânul tagmei scriitoricești, distingem, printr-o cercetare amănunțită a presei, starea de asediu din literatura română, concretizată printr-o acerbă competiție între revistele culturale și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atacul declanșat de Luceafărul asupra unor scriitori proletcultiști au venit ca o mănușă adversarilor lui Eugen Barbu, care, prin intermediul consfătuirilor cu Nicolae Ceaușescu, au impus ideea că belicosul prozator ar fi un recalcitrant incurabil al literaturii române, un ațâțător al patimilor scriitoricești. Că inamicii lui Eugen Barbu - nu puțini și bine organizați - și-au impus punctul de vedere în fața lui Nicolae Ceaușescu, mediatorul suprem al acestor dispute literare, este o ipoteză plauzibilă, verificabilă prin mărturia lui D.R. Popescu, un bun cunoscător
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]