10,156 matches
-
lui superstițioasă de a nu „greși”. Cu astfel de precauții, va aplatiza curînd totul. În discuție, am invocat „specificul revistei”, pe care încă nu-l înțelege! Mi-a replicat că n-am suficientă „orientare”. Nu m-aș mira să mă picteze „undeva sus” în chip de reacționar. De altfel, a și convocat imediat o ședință de colegiu, pentru a avea „documentul” referitor la divergența noastră. Bineînțeles, am repetat întocmai frazele pe care i le spusesem cu două ore în urmă. Cu excepția
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gata! N-am fost, nu sînt și nu voi fi niciodată un „profesionist”, dacă principala caracteristică a acestuia e lipsa de credință în lucrul făcut. „Profesioniștii” fac ceea ce fac pentru că-i (zic ei) musai să facă. Scriu articole și versuri, pictează tablouri, compun cîntece ca să participe la bîlciul anumitor zile. La fel ca lăutarii, circarii, artizanii, pickpockeții și prostituatele. Între păcatele „profesioniștilor”, cel mai grav e, după mine, „pedofilia” literară, plastică ș.a.m.d. Iată în ultimul număr al revistei, alături de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu muzică. Locot. Schunda cânta frumos din ghitară. Altădată am fost invitată cu mama la masă la Comino, care locuia alături de casa D-lui Ciurea. Tot altădată plecam cu Dl. Comino și Aurel Băeșu, În trăsurica D-lui Comino, ca să pictăm toți trei priveliști de pe malul Moldovei. Aurel Băeșu mi-a făcut portretul după natură, eu cu o pălărie mare albă pe cap. Nu mai știu de soarta lui. În fața tuturor ofertelor, eu rămâneam indiferentă, dar cu gândul la... Dl. Roman
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vremii! Eu nu le-am răspuns decât că... nu o Înțeleg! Oare În viitorul Îndepărtat, vor mai găsi muzeografii ceva de spus, În comparație cu astăzi? La Brașov a fost o expoziție americană, cu care ocazie un pictor a demonstrat cum se pictează astăzi. El a răsturnat pe hârtie cutii de vopsea, culori, la Întâmplare?! Îmi pare rău că nu voi mai găsi viața patriarhală din Fălticeni. La Brașov se păstrează aspectul orașului vechi; așa ar trebui peste tot să se facă. Brașovul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
soția, și la Fălticeni mergeam În sus, pe Rădășeni trecând pe lângă atâta și atâta bogăție. și, au trecut anii, acum trei ani, Împreună cu Tudorel, soția lui și băiatul, am mers la Fălticeni să ducem pentru biserica din Târzia o icoană pictată de soția lui, Întru pomenirea mamei lui și-mi spune, „tată, lumina asta am mai văzut-o la Florența, de pe dealul de-acolo, se vede orașul cu lumina de aici. Când În cartea Dv. dl. Severin pomenește de Fălticeni, Florența
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ele, nu trebuie numai decât publicate. Le amintesc ca să fie menționate. Mi-ați scris de soția fiului meu. Da, este Gabriela Olteanu, născută Lungu, originară, familia, din satul de lângă Roman, satul Mogoșești. Este licențiată În Litere a Universității din București. Pictează, icoana adusă la Târzia de ea este pictată. A avut mai multe expoziții la Amsterdam și În alte localități din Olanda. Ca să fie tabloul familiei mele complet vă amintesc că fiica, fiicei mele, Smaragda, este Ruxandra Mărgineanu, și-a luat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca să fie menționate. Mi-ați scris de soția fiului meu. Da, este Gabriela Olteanu, născută Lungu, originară, familia, din satul de lângă Roman, satul Mogoșești. Este licențiată În Litere a Universității din București. Pictează, icoana adusă la Târzia de ea este pictată. A avut mai multe expoziții la Amsterdam și În alte localități din Olanda. Ca să fie tabloul familiei mele complet vă amintesc că fiica, fiicei mele, Smaragda, este Ruxandra Mărgineanu, și-a luat doctoratul În luna decembrie 2000 la Universitatea Waseda
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
umblasem disperat la Casa de Cultură să se Înființeze un Cerc (să pot Învăța), dar luni de zile nu am rezolvat nimic. De aceea am luat la rând toate Împrejurimile Fălticenilor și, de unul singur, am Început a desena și picta tot ce vedeam. Două carnețele i-au plăcut maestrului Ion Irimescu, pe vremea când domnia sa era președintele „Uniunii Artiștilor Plastici” și mă primea când mă duceam la dânsul, Începând cu anul 1958. Lunea era zi de audiență la Uniune și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lună, profesorul Luțescu mi-a zis să mă duc la secretariatul școlii populare de artă cu o fotografie - tip buletin, pentru a mi se face o legitimație și că o să fiu primit ca elev permanent. Legitimația Îmi dădea dreptul să pictez unde vroiam, fără să-mi pună nimeni Întrebări 744 ce ar fi trezit bănuieli. La școala populară de artă am avut ocazia să realizez (ca și ceilalți elevi) portretul strănepotului lui Tudor Vladimirescu. După zeci de ani, lam realizat În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
era bolnav și stătea mai tot timpul În pat. A venit la el un prieten care i-a promis să se ducă la P.F. Patriarh Teoctist. L-am cunoscut și eu, când era mitropolit al Moldovei. Iam oferit un tablou pictat de mine, În semn de recunoștință pentru că Îl ajutase pe tata când s-au Întâlnit la Suceava. Aflând de moartea fratelui meu, prof. Dan Claudiu Orac, i-a dat un ajutor de 500 de lei. La Întâlnirea noastră din Iași
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcut unele donații. Mă bucur că a ajuns bine, Însă Îmi pare rău că nu am avut și rama care era tare frumoasă, a rămas În sat la un gospodar de unde am căpătat numai tabloul. Nu știu de cine este pictat, deasemenea nici unde sunt Îngropați; poate la Tâmpești 326 sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Const. Turcu care a fost la Arhivele statului, Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-ar Împrumuta ca să le copiați și să le restituiți. Casa de la Bogata o am pictată dar Îi tablou mărișor, voi aduce un fotograf s-o fotografieze și să v-o trimit. În ziua de 3 mai 1970 am fost la Televiziune la Suceava, luat de Dl. Ciornei 330. și s-a anunțat de 2 (ori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la găsirea unei icoane pe ușa din stânga a iconostasului la biserica din Dolheștii-Mici, corectată artistic cu penelul lui Otto Briese din Iași. Acesta venea vara aici, la cumnații săi, Dimitrie și Ion Teodorescu (timp de 50 de ani la rând). Picta mult și, Între altele, a dat o nouă viață și acestei icoane. Informația o dețin de la Ion Teodorescu, cu prilejul unei vizite ce i-am făcut, spre a-mi oferi date despre fratele său, pictorul Dimitrie Teodorescu (Bădia). 542 Cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-ți scrie acum aceste rânduri nu este tatăl pe care-l știi tu, nu este generalul. Este acela cu care făceai odinioară excursii în munți, cu care mergeai la înot, cel care-ți îndruma primii pași atunci când ai început să pictezi, căruia îi plăcea să meargă la concerte, în muzee sau expoziții împreună cu tine. M-am născut liber și mi-am petrecut întreaga copilărie în libertate. Am început să urăsc dictatura în momentul când tatăl meu a fost condamnat la moarte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat În literatura franceză și engleză, dar și În filosofie, cu adeziune structurală la existențialismul lui Kierkegaard. Răsfoiește albumele artei de avangardă, căutând pe Dalí. Desenează el Însuși și pictează suprarealist. Pasionat de muzică, rămâne Îndelung lângă patefon, ascultând Bach. Întreține o bogată corespondență, nu doar În țară, cu Sașa Pană, Sebastian, Baltazar, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Marietta Sadova, ci și În străinătate, cu André Breton, Micheline Fondane, André Gide
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
răvășite, instabile, confuze și oricât m-am străduit să le editez, mi-a fost imposibil să pun datele cap la cap, de parcă ar fi fost doar fragmente de vise. Deosebirea între ele și al tău era ca între un tablou pictat de un profesionist și unul realizat de un copil. Am tot încercat să-mi găsesc o explicație și până la urmă m-am oprit la una: tu ai fost cel care ți-ai creat propriul sistem de gândire, tu ți-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de care s-a vorbit în cazul lui este cu mult mai complex. Este trecut, ca și în cazul romanelor lui G. Călinescu, prin experiența realismului psihologic, intelectualizant, din secolul al XX-lea. D. folosește o metodă complexă de a picta epoca și indivizii care o ilustrează: cronică socială, portret interior, analiza pasiunilor, descrierea vieții intelectuale și a mondenităților lumii politice, dar și a cruzimilor și lașităților, instabilității ei morale. Stilul narațiunii este liber, decomplexat, prozaic, ironic când este nevoie, stil
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Craiova, 2001; Casimiro de Brito, Caligrafii, Craiova, 2001; Eugenio de Andrade, Ruinele amintirii, Craiova, 2001; Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea), Poezii, Craiova, 2001. Repere bibliografice: Blaje Koneski, Ion Deaconescu. Spre zilele copilăriei, CL, 1982, 5; Al. Raicu, Viziuni pictate pe un vas de brumă, R, 1985, 8; Dan Orian, Extazul nimicului, R, 1992, 9-10; Maria Tereza Lajolo, Proba de singurătate, „Arenaria” (Palermo), 1993, 25-27; Mihai Cantuniari, La Gramática del aconteciemiento, „Nouvelle Europe” (Luxemburg), 1992-1993, 74-77; Iancu Tănăsescu, „Ademenirea”, ST
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
prin poarta somptuoasă, pe care o deschide larg (între ei și între el și ei), a balcanismului. Bazarul forfotitor și pestriț, răsfirarea fabuloasă de obiecte, rotirea, într-un vârtej năucitor, a atâtor personaje, „înghesuirea” atâtor elemente: toate acestea au fost pictate, cu imagini cinetice și sintetice, prin utilizarea mecanismelor argheziene de producere și însuflețire a versului. Dar, odată developate aceste instantanee, ele trebuie să încremenească într-o barbiană „slavă stătătoare”, pentru ca magia să nu se mai spulbere niciodată. Bâlciul oniric, suspendat
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Bun, figura Îi iese și, pentru că tot Își chema victimele În parc și le trebuia să aștepte pînă ce victima depunea prada Într-un "colț al falezei de la Buttes-Chaumont" - consacrat ad-hoc recipient al ofrandelor subtil extorcate -, fata se apucă să picteze, la plezneală, În vreme ce victima apare, ezită, depune și o șterge. Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pînă ce victima depunea prada Într-un "colț al falezei de la Buttes-Chaumont" - consacrat ad-hoc recipient al ofrandelor subtil extorcate -, fata se apucă să picteze, la plezneală, În vreme ce victima apare, ezită, depune și o șterge. Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să dea curînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]